50 matches
-
un procentaj sub 2% (hinduism, budism, confucianism ș.a.), dar distribuția diferă de la o regiune la alta. În Java, Sumatra de sud predomină musulmanii, În nordul Sumatrei - creștinii, În Bali - hindușii 544. Aceste Întinse teritorii au fost locuite din perioada de antropogeneză, urme din paleolitic fiind găsite În 1891 la Tinil, Java (Pithecantropus erectus sau Homo de Java), considerate de savanți o verigă importantă În procesul evoluției. Timp de milenii oamenii primitivi și-au desfășurat activitatea, nestingheriți, ocupându-se cu vânătoarea, pescuitul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fr. langage; lat. linguo și este „sistemul de semne sau simboluri asociate după anumite reguli, utilizat pentru fixarea, prelucrarea și transmiterea de informații”, consemnează C. Gorgos. Sub aspect psihologic, limbajul articulat este un fenomen specific uman, constituit filogenetic în procesul antropogenezei, ca mijloc de comunicare în orice împrejurare, fiind însușit de către fiecare persoană în copilărie. Lexicul și regulile gramaticale, după care se combină elementele lexicale (totalitatea semnelor, semnalelor, simbolurilor folosite), cât și din punct de vedere semantic, toate elementele limbajului nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în organizarea și controlul dezvoltării actului de gândire. După părerea sa, elementele de alcătuire a vorbirii sunt de aceeași natură asociativă cu reacțiile motorii cauzate în mușchi de diverși agenți stimulatori externi. În lipsa unei perspective genetice în apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și cele sufletești existau doar în măsura în care erau puse în mișcare. Firește
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihice abordate și descrise la animale au fost progresiv rupte de natură, au fost golite de substanța lor subiectivă naturală, pentru ca în mod nejustificat să fie trecute într-o lume semantică de reflectare proprie doar omului, dobândită de el în antropogeneză. A fost o tendință care, sub influența progresului social, a încercărilor reușite de studiere experimentală a comportamentului, a încercat forțat să explice fenomenul natural de comportare a animalelor prin prisma unei dimensiuni semantice specifice oamenilor. Cu trecerea timpului criticii au
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se afla pentru prima dată în fața alimentelor ce li se dau de mâncare”. Întoarcerea pe axa temporală accentuează drumul invers, absența umanului implicat de lumina focului putând fi datorată și faptului că Mistricean se află acum într-un moment anterior antropogenezei. Voinicul nu are posibilitatea să facă focul, el fiind deposedat de orice plantă utilă social, simbol al civilizației omului. Orb și rănit, asemenea multor eroi de basm, Mistricean va avea epifania așteptată în zori și va purcede pe drumul solar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
albilor”. În fine, la a treia Încercare, Dumnezeu a reușit : „ultimul om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu a creat „rasa galbenă” Într-o Încercare ratată de antropogeneză. De aceea, oamenii din „rasa galbenă” ar fi ieșit extrem de urâți, lipsiți de curiozitate intelectuală și preocupați doar de satisfacerea nevoilor de bază (Essai sur l’inégalité des races humaines, 1853 ; <endnote id="cf. 541, p. 296"/>). Dacă se iau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această perspectivă, situația reprezentată de pictor nu devine mai puțin comică, dar realitatea socio-culturală din spatele ei devine mai complexă. 7. Jidovii sau Uriașii Motive mitologice Cel mai important ciclu de legende populare românești referitoare la „jidovi” este cel care - În cadrul antropogenezei mitice - Îi prezintă ca fiind o specie preumană, o populație ratată de androizi giganți, care a fost nimicită prin potop. Noi, oamenii, am fi urmat după ei. Cu toate că este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund” . Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Antropogeneza este o parte a antropologiei, care studiază evoluția și dezvoltarea omului, procesul apariției și dezvoltării omului, a speciei umane. Istoria ne pune în prim plan "societatea" și componența ei fundamentală, "omul". "Mediul natural" ne urmărește, de la distanță, chiar dacă nu în
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
afluenți ai Dunării, glaciațiile sesizate în domeniul alpin: Günz, Mindel, Riss și Würm; au fost puse, astfel, bazele unui sistem de referință uzitat și în prezent, urmărindu-se, totodată, și fazele de evoluție ale climei, pe baza analizei polenului (palinologia). Antropogeneza studiază formarea și dezvoltarea omului. Ea relevă trecerea omului din starea de animalitate în cea de umanitate, trecere condiționată de existența a trei coordonate esențiale : Prin acestea, omul se diferențiază de orice alt animal, chiar dacă pentru maimuțe, și nu numai
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
promotorii ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetica, de asemenea a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistică și modelarea matematică. A avut interese multidisciplinare, inclusiv în domeniul cosmogoniei, antropogenezei, epistemologiei, hermeneuticii și al religiilor. Născut la Brăila în anul 1922, Nicolau a dovedit din copilărie inclinații pentru electronică. După școala elementară , el a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu din orașul natal, absolvind bacalaureatul în anul 1941. În continuare el
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
Pentru 2,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Comună Diculești se află intro zona care,desi puțin cercetată din punct de vedere arheologic,este inclusă prin descoperirile din apropiere (Bugiulești comună Tetoiu) și se află în aria de antropogeneza de pe malurile fostului lac Getic.. Descoperirile arheologice întâmplătoare în zona înconjurătoare localității atestă o continuitate neîntreruptă a vietii omenești începând încă din paleolitic .O dovadă în acest sens o constituie așezările neolitice descoperite în Bălcești,precum și unele urme materiale aparținând
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
(„omul ridicat”) este o specie de hominid preistoric, posibil precursor al oamenilor moderni. Acest palier al antropogenezei reprezintă, la rândul său, un moment crucial. Chiar dacă, strict anatomic, există unele trăsături care pot fi considerate „primitive”, în ansamblu evoluția lui "H. erectus" se înscrie pe direcția acumulărilor, atât anatomice, cât mai ales culturale. Are o talie de peste 1
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
șunt foarte diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate, liberale etc. Democrația înnăscuta - Formele democratice de organizare își au rădăcinile încă în perioada prestatala. Ele iau ființă odată cu apariția omului. Unii savanți etnografi susțin că democrația este unul din factorii principali ai antropogenezei, a apariției omului în general, deoarece ea a stimulat dezvoltarea comunicării între indivizi, autodenumirea și libera gîndire. Cercetările antropologice mărturisesc că formele nedemocratice de organizare bazate pe ierarhia strictă și supunere asemănătoare cu furnicarul sau roiul de albine au dus
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
mult decât celelalte epoci istorice luate la un loc, aproximativ 6 milioane de ani. Ea începe odată cu apariția lui "Australopitecus" și se termină cu apariția orașelor și scrierii. În viziunea evoluționistă, preistoria se consideră că ar fi începutul procesului de antropogeneză (transformarea unor specii de maimuțe antropoide în oameni) și a durat până la apariția scrisului sau a primelor state. Alte teorii despre originile omului pun în lumină repere temporale diferite; antropologia reprezintă astăzi o variantă aproape unanim acceptată de lumea științei
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
până la apariția scrisului sau a primelor state. Alte teorii despre originile omului pun în lumină repere temporale diferite; antropologia reprezintă astăzi o variantă aproape unanim acceptată de lumea științei, fiind, de departe, teoria cea mai bine documentată arheologic. Procesul de antropogeneză se explică ca urmare a schimbărilor climei, florei și faunei Pământului. Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii, având o vechime de peste 2,5 milioane de ani, în zona Riftului. În această zonă soții Louis (1907-1972) și
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
ci datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecție naturală; speciile care nu pot să se adapteze la noile condiții pot să dispară, lăsând loc celor care au, în parte, datorită mutațiilor, acest potențial adaptiv. Factorii care au influențat antropogeneza au fost: varietatea mediului înconjurător, sursele de hrană, concurența cu alte specii pentru habitat, comportamentul general al primatelor, gradul de izolare/contact între populații. La nivel anatomic, schimbările care indică evoluția spre umanitate au fost: schimbarea poziției în mers și
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
câteva zeci de mii de oameni pe planetă. <noinclude> Paleoliticul (greacă: palaios = vechi și lithos = piatră ) este prima și cea mai lungă perioadă a preistoriei și a istoriei universale, în general, perioada în care a avut loc procesul însuși al antropogenezei și al sociogenezei. Paleoliticul este epoca primelor societăți, de culegători și vânători, organizați în „bande” sau „cete”, caracterizate prin mobilitate. Paleoliticul poate fi împărțit în diferite moduri: Structurile sociale sunt prezentate, în majoritatea lucrărilor de specialitate, mai degrabă “împărțite” în
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
și tăiat cât și pentru cioplit și răzuit, aparținând așa-zisei „culturi de prund”. Având o vechime de cca 600.000 î.d.H., descoperirea a permis specialiștilor să includă sudul Transilvaniei în aria pe care s-a petrecut procesul de antropogeneză de pe teritoriul României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în care nu cade, ani în șir, nici o picătură de ploaie; - al unora dintre cele mai mari bogații de pe glob, dar și a celor mai multe țări sărace, cu un nivel de trai al populației necorespunzător; - continent care se înscrie în aria antropogenezei (cu cele mai vechi fosile cunoscute ale strămoșilor omului) și unde au apărut câteva dintre cele mai vechi și strălucite civilizații ale antichității (egipteană, nubiană, axumită, feniciana, ș.a.), dar și ultimul care a devenit liber, cele mai multe țări africane dobândindu-și
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
Govora; "hidrocentrale" (17 la număr). În sudul județului, la Bugiulești, s-au găsit cele mai vechi urme de hominizi din Europa, apreciate a fi cu circa 2000000 ani î.Hr. Aceasta, cunoscută sub numele de ""Australanthropus olteniens"", reprezintă prima legătură a antropogenezei europene . De asemeni săpăturile arheologice de la Bârsești și Govora-sat, din comuna, Mihăești, Căzănești, Valea Răii din municipiul Râmnicu Vâlcea, Orlești au scos la iveală mărturii ale locuirii arealului județului încă din perioada neolitică. Urmează apoi atestarea epocii de bronz prin
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în în Palatul Culturii. Muzeul înființat în 1956 a fost modernizat și redeschis publicului din 2013. Pot fi vizitate trei săli ("Originea și evoluția vieții pe Terra; antropogeneză", "Anatomia și fiziologia omului" și o sală de proiecții, conferințe, prezentări ), patru săli fiind încă în etapa de consolidare-reabilitare. Muzeul se află în Palatul Culturii, clădire monument istoric, recent restaurată. După ani de documentare, analize și studii, s-a ajuns
Muzeul Omului din Ploiești () [Corola-website/Science/331371_a_332700]
-
a Minelor") din Londra (1854-1885) și profesor de anatomie comparată la Imperial College din Londra. Prieten și colaborator al lui Charles Darwin, apărător al transformismului și unul dintre propagatorii teoriei darwiniste, pe care a susținut-o cu convingere. A afirmat antropogeneza din maimuță și că păsările se trag din dinozauri. A căutat dovezi privind afinitățile dintre om și maimuța antropoidă. A studiat nevertebrate marine. Fiu al unui director de școală; a studiat la University of London, unde a obținut diploma în
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
se opuneau darwinismului. A pus în evidență bazele filosofice ale darwinismului, susținând principii materialiste pe care le numea însă agnosticism (în loc de materialism). Este primul zoolog care a afirmat deschis descendența omului din maimuță, ca o consecință a aplicării darwinismului în antropogeneză. Biologul britanic Thomas Henry Huxley, darwinist convins, a combătut criticii clericali ai darwinismului, manifestându-se, în deosebi, în cadrul unei polemici deschise (1860) pe tema evoluției cu episcopul Samuel Wilberforce, supranumit „Sam lingușitorul”, anclanșată cu prilejul unei întâlniri anuale (1860) a
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]