1,520 matches
-
nume de străzi și bibelouri, comunismul la muzeu și în cărțile școlare, memorie generațională, memorie vizuală, memorie colectivă sau istorie orală. Mâine, joi, 1 octombrie, conferința se va deschide cu avanpremiera filmului documentar Bucharest Past Present (43 min.) regizat de antropologul Alyssa Grossman (University of Manchester, UK). Filmat în grădina Cișmigiu, documentarul este o meditație asupra prezenței memoriei în România post-socialistă. Detalii pe Blogul Țărănesc. am facut pariu și singurul fel în care pot să-l câștig e să întreb: în
“Remembering Communism” la MŢR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82690_a_84015]
-
Țurcanu șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris în viața lor o recenzie, un comentariu sau măcar o notă sau un rând despre Eliade. Istorici, antropologi, filozofi ai culturii, publiciști de prestigiu din Franța zilelor noastre, sunt la... primul lor contact cu viața și opera scriitorului și istoricului religilor. Doar unul dintre "monștrii sacri" ai istoriografiei contemporane amintește de câteva ori numele lui Eliade într-una
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
de marcă ai vremii (Georges Dumézil, Giovanni Papini, Raffaele Pettazzoni, Giuseppe Tucci, E. M. Cioran ș.a.), în acest sens Angelini făcând și câteva inedite referiri la Gaston Bachelard, Paul Ricoeur, Benedetto Croce, Cesare Pavese și mai ales la Ernesto de Martino (antropolog și istoric italian al religiilor, 1908 -1965). Ernesto de Martino, nume mai puțin sau deloc vehiculat în România, este cel care a dat semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
ne prezintă personajele (satul are și el microbiștii, studenții și șmecherașii lui; iar Nae Stabiliment a devenit între timp celebru) și ne introduce în mediile sociale mărginașe despre care va scrie și de care se va ocupa, în detaliu, ca antropolog și cercetător. Dincolo de frontiere este romanul adolescenței în satul kitsch-ului postcomunist, un sat desfigurat de tranziție, marcat de derizoriu, un mediu pervertit în care limbajul, cutumele, mentalitățile îl transformă într-un spațiu aproape experimental, un loc unde coexistă toate
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui Lyotard conform căreia prăbușirea meta-discursului iluminist a dus la proliferarea unei pluralități de micro-discursuri (locale, regionale, identitare etc.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și la focul de paie care rumenește godacul. Cum împăcăm tăierea tradițională cu normele Uniunii Europene? Aceasta a fost întrebarea centrală a dezbaterii organizate recent la București de Școala Națională de Studii Politice și Administrative împreună cu Academia Cațavencu. Sociologi, etnografi, antropologi, oameni de afaceri din branșă au discutat despre discrepanța (și efectul ei) dintre ceea ce se face de mii de ani și ceea ce urmează să facem, despre relația dintre convingeri și convenții. „Este mai important să nu producem suferință decât să
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
Din istoria Sibiului“. O. Nica Peșterile, arii protejate l O măsură a ministerului de resort În preajma secolului al XX-lea, „lumea“ peșterilor a început să fie temeinic cercetată, pe întunecatele căi ale necunoscutului subteran întâlnindu-se geologi, geografi, biologi, paleontologi, antropologi, arheologi și biologi. Din efortul unei asemenea reuniuni de specialiști se va naște, în 1899, speologia (știința despre peșteri). Peșterile au conservat documente de netăgăduit, care atestă eforturile oamenilor spre propria lor devenire. Mărturie sunt nu doar valorile științifice pe
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Andreea Deciu Cum descoperim esență unei civilizații de mult trecute? Cum aflăm ce gîndeau și cum trăiau oameni de acum cîteva secole? Arheologi, istorici, antropologi, o întreagă armata de "manageri" ai trecutului dezgroapă, prelucrează și distribuie zilnic informație despre vremurile de altădată. Că această informație nu spune însă neapărat multe despre un anumit spirit cotidian al acelor timpuri apuse, despre firescul omenesc al celor de
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
sau ieri, alaltăieri, Herr Haider infirma sau retușa anumite opinii antisemite care și-au găsit locul în panoplia de "arme veninoase" din patrimoniul extremistului austriac. De mirare e faptul că dumnealui nu ia în calcul un lucru vizibil, elementar: conform antropologilor și geneticienilor conteporani, pe parcursul mileniilor ce vor veni, treptat, treptat, tenul pămîntenilor va deveni ceva mai închis la culoare, arătînd cam așa cum arată, astăzi, metișii. Și vai! strănepoții rasiștilor actuali prin care se numără și schiorul emerit, vor arăta cum
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
atît de diferită de shakepeareana ei măsurare în zile sordide, mult mai apropiată nouă, europenilor. Întrebarea pe care mi-am pus-o eu vizitînd expoziția Școlii Shanghai este, desigur, aproape fără răspuns. E întrebarea pe care și-o pun adeseori antropologii (cei lucizi și serioși) cînd studiază o cultură străină. E întrebarea pe care, de fapt, ne-o punem cu toții atunci cînd vrem, din diverse motive, să vedem lumea cu ochii altcuiva decît noi înșine. Și este, din păcate doar în
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
un arhaism demn de Evul mediu. Nu e de mirare că Departamentul Național al Apărării a refuzat orice colaborare cu realizatorii. E exact ceea ce ar fi trebuit să facă Anthony Hopkins atunci cînd Jon Turteltaub (Phenomenon) i-a propus rolul antropologului întors în sînul naturii, în Instinct. N-a făcut-o, preferînd plicticoasa companie a gorilelor din acest film-bananier în care, cînd ți-e lumea mai dragă, poți aluneca ba pe o coajă de Zbor deasupra unui cuib de cuci, ba
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
pe mîini, fără cabala și fără rabin obligatoriu. Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Evreii au devenit sioniști în Italia ferice că și în România". Polemiza, tot în 1919, cu ziarul liberal Viitorul, stăruind asupra inconsistentei conceptului de rasă. Ba chiar, pornind de la cercetări ale unor antropologi, punea la îndoială caracterul semit al evreilor: "Antropologul Fishberg, care a cercetat 2000 de evrei - a conchis că evreii nu sînt semiți. Rasă evreilor nu e pură - si asta încă despre evreimea Bibliei. Ei se căsătoresc cu neevrei (exogamia), cu hetiti, amooniti, casiti, cananiti. Hetitii sînt de rasă
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
alta e veselă, chiar dacă îți spun, în mare, același lucru. Convingerea lui Carrière este că toate aceste povestiri aparțin unei lumi comune, pe care nu o numește, pentru că nu se lansează în afirmații care inevitabil ar trebui susținute cu argumentele antropologului sau cu acelea ale unui filozof. Carrière nu e nici una, nici cealaltă, nu pentru că nu ar avea competența, ci pentru că nu asta îl interesează. Totuși, volumul are o structură, care e ea însăși o poveste. Ea e lumea comună, cea
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
venirea inginerilor agronomi, colectivizarea, spectacole diverse, inaugurarea unui pod și, pe măsură ce ne apropiem de actualitate, dispariții și crime. Moise Constantin, președintele Direcției culturale a județului propune, în postcomunism, o cercetare amănunțită a comunei, pentru a înțelege mai bine trecutul. Însă antropologul va fi acuzat că metaforizează, ignorând faptele. Este ceea ce preia, de fapt, naratorul. Nu fără a închide alegoric, el însuși, un final ce nu poate fi doar al comunității, ci al întregii umanități. Nicolae Stan excelează aici în analiza felului
Istoria ca așteptare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2523_a_3848]
-
cei din jur, pentru lumea înconjurătoare, chiar pentru noi înșine. Totuși, se pare că ne înșelăm asupra definirii naturii noastre, atunci cînd ne autocondamnăm, cu vorbele anticului homo homini lupus: biologia modernă avansează ipoteză, susținută cu dovezi oferite și de antropologi, că natura umana ar fi, comparativ cu a altor ființe vii cel putin, în chip fundamental bună. Așadar, instinctul nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și antropologii, nu e semnul vreunei gîndiri religioase creștine, care vrea să vadă în om o ființă dăruita cu bunătate de un Dumnezeu clement sau iubitor, ci pornește de la recunoașterea unui handicap vital al oamenilor ca specie: incapacitatea de suficientă de sine
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
mai întîi de toate, apoi la un grup social, etnic, profesional, etc., într-o serie de loialități, datorii, obligații uneori practic interminabile. În zilele noastre, ale "cunoașterii locale", cum a numit-o, cu o sintagmă care a făcut carieră, un antropolog, a recunoaște că sîntem cei care sîntem datorită mediului în care ne-am născut, comunității în care am crescut, e aproape un truism. Pentru mulți, e chiar un lucru valoros, pentru care merită, trebuie pledat și militat. Jason Hill a
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
chip explicit, ci e lăsat mai degrabă să se subînțeleagă. Antifeminismul lui Lipovetsky constă în credința lui că lumea e menită să fie condusă de persoane dornice să domine, nu să se apropie de ceilalți, ori să-i înțeleagă. Un antropolog poate m-ar convinge că așa stau lucrurile, un filozof umanist, însă, nu. Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București 2000, 246 pagini, preț nemenționat.
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
America jumătății de secol), evocări ale personalităților pe care le-a cunoscut (Hrabal, Roman Jakobson, Danilo Kis), comentarii despre America de azi, mini-excursuri docte dar colorate cu sfaturi practice în istoria literaturii, prognoze de analist politic, constatări de sociolog și antropolog. Întru totul, un personaj fabulos pe care te simți ispitit să-l atingi o clipă, spre a te convinge, parcă, de realitatea existenței sale. Ca să-l parafrazez pe Marius Lazurca, Heim pune seriozitate în subiectele cele mai anodine, are o
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
Z. Ornea Unii antropologi de astăzi neagă posibilitatea identificării unui grup specific de însușiri comune la întregi popoare, stăruind în ideea că nu se pot decupa și studia decît însușirile individuale, cele colective fiind apreciate ca o imposibilitate evidentă. Dacă aceste ipoteze se verifică
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
este specifică regimurilor cu trăsături naționaliste. Apoi, autorul nostru trece la examinarea tipologiilor anunțate. De pildă, demonstrează că acel clișeu tipic după care portretul de evreu se reduce la imaginea de silen (buze groase, nas coroiat) nu e confirmat de antropologi. Se citează, în sprijin, pe Ernest Renan care, în 1833, afirma că "nu există un tip evreiesc unic, ci mai multe tipuri, care sînt absolut ireductibile unele cu altele". Și, totuși, antisemiții (dl Oișteanu îl citează și pe C.Z
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
ori pînă la absurd. Iată, de pildă, cum stau lucrurile în realitate cu pretinsul "chip de Silen": "La începutul secolului XX, în urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din New York au așa numitul . Antropologii au ajuns la rezultate similare în ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina. Cu alte cuvinte, la evrei se observă un polimorfism accentuat, o mare diversitate a trăsăturilor fizionomice. Din cauza condițiilor istorice specifice în care a evoluat diaspora evreiască, nu
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
amestec între tipurile omenești, nici o legătură cu diferențele de limbă vorbită. Te întîlnești cu un slovac care seamănă perfect a român. Dai peste un român ardelean care ar putea foarte bine să fie, după fizionomie, austriac din Tirol sau francez. Antropologii germani au stabilit, în epoca anterioară hitlerismului, că faimosul tip de "rasă nordică, de care s-a făcut atîta caz în Germania (omul foarte înalt, foarte blond și cu craniul dolicocefal) nu reprezintă - dacă ținem seamă de totalitatea locuitorilor Europei
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
o anumită limbă - și iată că tipuri rasiale foarte deosebite între ele izbucnesc din toate părțile, în mijlocul uneia și aceleiași națiuni. Pe de altă parte, o anumită rasă intră în compoziția mai multor popoare". Și mai încolo relatează că, potrivit antropologului Maurice Fishberg, care a făcut cercetări pe un eșantion de evrei din toată lumea, perfect valid și, interpretîndu-l, a ajuns la concluzia că evreii s-au asimilat din punct de vedere antropologic, popoarelor în mijlocul cărora trăiesc de multă vreme. Chiar și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]