2,449 matches
-
în această privință omniscientul Ravelstein, i-ar fi slujit lui Grielescu (Eliade) ca alibi politic și ideologic la Chicago, dată fiind ereditatea iudaică a lui Chick, respectiv a lui Bellow. În genere, începând cu etalarea unor cunoștințe filosofice, istorice, economice, antropologice, biografice etc., uneori adecvate, dar alteori emfatice și desperecheate, și sfârșind cu aceste trimiteri pasager futile la Eliade (și, la un moment dat, la suspecta moarte a lui Culianu), autorul pare într-o criză febrilă de evenimente și de conflicte
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
Roxana Racaru Eseurile lui Claude Karnoouh, pe urmele lui Baudrillard și ale altor observatori pesimiști ai fenomenului postmodern (modernitatea tîrzie), aduc, de pe poziții esențial antropologice, argumente în favoarea ideii că pierderea fundamentelor metafizice ale lumii contemporane (și cu ele a ideii de Bine, Adevăr, Frumos) a dus la trista degradare a democrației, devenită democrație de masă: "democrația de masă e aceea în care cetățenii nu sînt
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
frizează delirul textualist, nu neapărat în sensul barthesian, scuzabil, al termenului: "Casa (ca spațiu domestic sacralizat în filmul Sacrificiul - n.n.) este pîntecele, este Universul și este uterul care adăpostește sufletul, este templul în care viața capătă sens, este însăși dimensiunea antropologicului". Formulările sînt totuși indubitabil personale - încă o ruptură, de reflexul compilatoriu caracteristic meridianului filmologic local. Aportul hermeneutic original este sesizant alteori în spiritul "smereniei și nejudecării aproapelui", după exemplul cineastului elogiat, chiar dacă în sensul unei autarhii a enunțului. Fără a
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
că asistăm astăzi la anestezierea tot mai accentuată a voinței ca principiu vital. Nu concepe să scrie o carte cu un personaj oarecare, care să nu reprezinte chintesența occidentalului de început de secol XXI: bogat dar/și nefericit, o figură antropologică sleită, pe cale de extincție. La adăpostul ficțiunii și totodată mult mai credibil astfel, romancierul francez anunță cu exasperare moartea lui homo occidentalus. Cu exasperare, pentru că ține să se acrediteze drept un luptător pînă la capăt. Dacă Foucault conchidea cu moartea
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
cel contemporan - autorul cărții privilegiază perspectiva multiformă și plurifuncțională. Romanul este, poate, singura formă literară care - din momentul apariției ei - și-a pus problema formării individului în raport cu ceilalți. Scopul său ultim: definirea locului ocupat de om în lume, descifrarea mentalității antropologice dominante într-o anumită societate. De aici, conchide autorul, decurge metodologia apropriată examinării romanului, metodologie ce n-ar mai putea fi aplicată nici unei alte specii literare: „Reușita unei opere narative - frumusețea ei, cum se spunea odinioară - rezultă din convergența dintre
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
periorativ, ci evocă o senzualitate quasi inconștientă, eminamente feminină, fără nici o legătură cu prostituția. Cît despre Violator, e vorba de fapt în acest capitol de un mod al relațiilor dintre bărbat și femeie sau, pentru a mă exprima în manieră antropologică, despre riturile de acuplare umană. Fără ipocrizie. E poate provocator, dar proza mea se vrea ironică, satirică. E nevoie de puțin umor și să nu roșim cînd auzim cuvîntul sex”. Un comitet de apărare a lui Hernán Migoya (din care
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
artificioase, a romanului său. Cartea poate fi însă citită și ca un tratat al exilului. Și tocmai de aceea, această ultimă scriere a lui Milan Kundera nu-i poate lăsa indiferenți pe cei care au traversat experiența emigrației. Dincolo de componentele antropologice și culturale ale exilului (abordate deja strălucit între alții de Julia Kristeva sau mai recent de Sorin Alexandrescu, ale căror scrieri îmi sunt acum cel mai la îndemînă), romanul lui Milan Kundera este și o suprafață de proiecție pentru intelectualul
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
nu apar menționate ca atare în cartea lui Cătălin Avramescu, din simplul motiv că subiectul ei nu e canibalul lumii reale, existent probabil cîndva, ci canibalul din discursul filosofic european despre antropofagie. Filozoful crud nu e o carte de analiză antropologică, deși destule dintre instrumentele pe care le folosește autorul țin de antropologia culturală. "Canibalul meu spune Cătălin Avramescu este o creatură livrescă, în primul rînd, un personaj ce animă scrierile teoretice și doar în mică măsură sau deloc un subiect
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape imposibil de descris în cazul expresiilor idiomatice; între aceste relații se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice, etniciste. Analiza lingvistică trebuie totuși să dea seamă și de speculația filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel care le-a scris, dar și pentru mulți dintre cititorii și comentatorii
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
poate lupta. În Cuvântul de întâmpinare al cărții, Andrei Pleșu scrie că "studiul aplicat al nesimțirii echivalează cu o analiză spectrală a Ťomului nouť". Foarte performantul program de imbecilizare pus la punct de comuniști a rodit spectaculos în acest mutant antropologic de tranziție capabil să transforme în infern viața tuturor celor din jurul său. Produs de vârf al eticii și echității socialiste, grobian și adaptabil la orice realitate, "omul nou" este mai pregătit ca niciodată să devină cetățean al Europei unite. Aveți
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
Matei Georgescu, Ipostaze ale morții într-un timp al dorinței, de curînd publicată la editura Paideia, și că a fost nevoie, în repetate rînduri, să mă întorc asupra paginilor citite. Cartea e un lung eseu despre imaginarul morții din perspectivă antropologică și psihanalitică și, secundar, un discurs despre nesiguranța constitutivă și inerentă a cercetătorului în fața subiectului pe care-l studiază. Textul e unul greu, dens, dificil nu doar prin tema abordată, ci în primul rînd prin concentrarea de erudiție. Bibliografia numără
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
delicat instabilă" - sună ca un diagnostic în termenii unei profesiuni ce nu se divulgă, dar se pronunță. O căsătorie nereușită a romancierului îl arată ca "greșind pe ansamblul palierelor". Momentele de la repetițiile piesei Bălcescu, antologice, prețuiesc cât o întreagă fișă antropologică. Când i se cere lui Mihail Sadoveanu să intervină pe plan scriitoricesc, într-un moment aspru de conflicte în sânul breslei, amenințând însăși existența Uniunii Scriitorilor, acesta răspunde că în acel moment se dedică strict activităților politice - modalitate de refuz
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
lucrul care mă irită mai mult decît orice este incultura generală și martirajul la care este supusă zilnic limba română. Se scrie prost și neprofesionist". Despre presa literară: "[...] Nu se mai poate face fără deschidere spre o problematică socială, politică, antropologică". Despre raportul literatură română / receptare occidentală: "O asemenea operație nu se poate face printr-un candid 'hei, rup' instituțional. Micile ingeniozități de gașcă, inflația privată a leului și veleitarismul genialoid nu fac nici o impresie pragmaticului editor european". Despre sentimentul tranziției
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre cei priviți cu ochi de antropolog sînt mai interesanți, alții sînt, luați la întîmplare, doar umbre fără contur; uneori căutarea e ea însăși o experiență antropologică, mai interesantă decît povestea în sine. În marea lor majoritate, istoriile filtrate prin simțirea celui care scrie prind doar partea vizibilă a marginalității sociale, emergența ei în spațiul public: cei care stau cu mîna-ntinsă lîngă un mare magazin ori în
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
subiect de speculații și de fabulă. Dar peste acestea e suprapusă o altă lume. Talentul lui Dan Lungu nu e doar unul literar, Raiul găinilor are o miză mult mai largă. Lumea de margine e un spațiu interesant sociologic și antropologic, de aici un ochi atent prelevează eșantioane comportamentale, periferia e spațiul privilegiat care permite acest lucru, pentru că totul se vede aici în formule îngroșate. Iar marginea nu e strict una geografică, de oraș provincial, ci, într-un anume sens, și
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
de lume și singurul scop al cercetării, ne vom îndrepta atenția asupra fenomenului creator în ansamblul lui." Criticul propune Metoda vocațiilor, vocația fiind considerată cea mai elementară aspirație care se cere satisfăcută prin lectură dar nu numai, expresia unor "atitudini antropologice universale": nevoia de cunoaștere, predispoziția idealizării și tendința intensificării senzațiilor. Într-un cuvânt, interesul principal al destinatarilor (N.B! - termenul cititor nu este folosit) și, deopotrivă, funcția împlinită de "gândirea producătoare". Metoda vocațiilor tinde să anuleze distincția literar-non-literar: "Imaginea relativ
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
înțeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV și în cărțile despre bucătăria românească, Radu Anton Român nu se mulțumește să explice cum se prepară diverse mâncăruri, ci face opera de cultură (culinara, dar și istorică, etnografica și antropologica). Nu demult a apărut la Paris versiunea franceză a unei selecții ample din rețetele colecționate și comentate (celebrate) cu binecunoscutul sau talent literar de scriitorul român: Savoureuse Românie, 358 recettes culinaires et leur histoire, traduit du romain par Marily Le
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
psihologic, predicatori ai unui realism al detaliilor, teatrul cruzimii promitea noul, șocul îndelung așteptat, contactul cu o convenție care să dea fiori fără să sperie într-adevăr. Surpriza cărții lui Monique Borie vine din așezarea acestui autor în perspectiva cercetării antropologice, concluziile despre comunicarea teatrală devenind o consecință a căutării adevărului despre lumea originilor. înțelegerea omului și pe urmă înțelegerea teatrului determină călătoriile și experimentele scenice ale lui Artaud și autoarea analizează unitățile și punțile de comunicare din universul complex al
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
ca și în cea inventată, în istoria știută, ca și în cea presupusă, Artaud încearcă să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
precum cele semnate de Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru (1927), Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru, filosof al culturii (1987), D. Otovescu, Cultură, personalitate, vocație în concepția lui C. Rădulescu-Motru (1990), Viorel Cernica, C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000), la care se adaugă Bibliografia (2000) semnată de Marin Diaconu. Cea mai recentă contribuție în domeniu este semnată de sociologul Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale (Editura Albatros, 2004, I, 782 p., II, 844 p.). Cartea
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Dar ceea ce vreau să subliniez este că ei nu aveau acel ego supradimensionat pe care l-am întîlnit la scriitori și pentru mine, acest contrast a fost surprinzător. R.B.: Cred că, prin lucrările dumneavoastră, ați acționat la mai multe nivele: antropologic, cultural, etnografic, sociologic. Să ne oprim la albumul despre dormitoare: ați pătruns într-un spațiu foarte intim. Cum au acceptat subiecții așa ceva?. Am remarcat că în albumele pe care le-ați realizat, personajele nu rîd aproape deloc. M-a surprins
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
să cutreier poteca îngustă/ Dintre magazinele cu vitrinele smulse./ 24. Pe cornierul cărora/ își reascut mușcătura și urșii cavernelor și marile carnasiere./ 25. Sînt recunoscut și înconjurat imediat de acei băștinași/ ce rînjesc". Exasperat de rafinament, poetul coboară înapoi scara antropologică, dar, hélas, postura sa nu e decît o altă față, sofisticată, a rafinamentului. Sub faldurile masive ale delirului eroticesc, Mihail Gălățanu ascunde o egolatrie sfioasă, un egotism incredul care devine simpatic chiar prin această fragilitate a sa pe care o
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
moderniste și postmoderniste și să înțelegem filmul ca pe o prelungire și depășire a marelui realism literar și pictural". De acord; am așteptat cu nerăbdare să văd cum demontează Mel Gibson mecanismul violenței umane, utilizînd ceea ce același filosof numește "versantul antropologic al descripției evanghelice". Ca să nu ratez întîlnirea cu filmul, am refuzat să-l văd în vreuna din copiile pirat care au circulat din plin, pe casete sau pe Internet; pentru că una e să vezi un calvar fizic pe un ecran
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni tăți specifice) la structuri superioare (legiuni și trupe auxiliare). Atalia Ștefănescu-Onițiu își bazează demersul pe statistica tuturor cultelor prezente în Dacia romană
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
erau ridicate în special de ofițeri și mai puțin de soldați, aceasta reliefând posibilitatea financiară și situația etnică sau socială a dedicanților. Autoarea pune în legătură aceeași configurație etnică a militarilor cu anumite culte prezente în sursele epigrafice, realizând observații antropologice, dar recunoaște fragilitatea acestei analize în absența unui eșantion consistent surprins de inscripții și lipsa analogiei cu personalul civil din Dacia. Autoarei i se pot reproșa câteva lacune în investigația epigrafică, dar și limitarea analogiilor și a bibliografiei în spațiul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]