4,171 matches
-
de prim-plan a culturii românești contemporane, d-sa n-a fost niciodată un - horribile dictu - proletcultist sau "realist socialist", ci, în tinerețe, doar un vag gauchist pe meridiane galice. Volumul d-lui Șora, Du Dialogue intérieur. Fragment d'une Antropologie Metaphysique, editat la Gallimard, în 1947, i-a provocat un regret, transpus în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care a însoțit traducerea românească a scrierii, apărută la Humanitas, în 1995. Este republicat în cartea de dialoguri cu
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
vorba doar despre ceea ce numim, cu o sintagmă la modă, "turism cultural", despre un pretext seducător tipărit de agențiile de voiaj, ci chiar despre un "turism antropologic", care a suscitat un neașteptat trafic de interese cinefile. Așadar, nume din sfera antropologiei și din cea a mediei, a realizatorilor de film și a jurnaliștilor - dar și un număr incredibil de mare de spectatori de film documentar. Un public-vedetă Frapantă de la început a fost popularea Sibiului cu tineri, sosiți fie din împrejurimi (Cluj
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice cu cele de cinematografice sau de televiziune, alegându-se reprezentanți ai ambelor domenii. Totuși, așa cum s-a putut constata și la această ediție a Astra Film Fest, antropologia vizuală își formează în ultima vreme tot mai mulți specialiști, surclasând astfel vechea dilemă. Care rezistă, totuși, cât privește jurizarea. Va fi apreciat materialul documentar și gradul de implicare a cercetătorului, sau calitățile intrinseci, estetice și cinematografice ale filmului? Se
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
interpretare, beneficiind, oarecum, de naivitatea străinului și de distanța metodic introdusă, beneficiind, de asemenea, de fundalul teoretic și de ipotezele de cercetare pe care le voi putea dezvolta atunci. Căci eram într-o epocă - era exact în 1970-71 - în care antropologia structurală își dezvoltase ipotezele de analiză, în care semiotica lui Greimas, a lui Jakobson, se aflau de asemenea în deplina posesie a mijloacelor lor de investigație și în care ne puteam întreba în ce măsură aceste instrumente de analiză ne permiteau să
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
ce legătură există între sarcinile masculine și locurile masculine, între sarcinile feminine și locurile feminine, cum se instalează tinerii și bătrânii într-un spațiu? - și contam pe posibilitatea de a conduce niște cercetări fructuoase cu aparate și materiale, cu ajutorul ipotezelor antropologiei structurale. Iată, așadar, perspectiva teoretică cu care am început aceste investigații - deci a fost vorba, la început, de niște încercări tatonante. Ați dat cărții Dv. un subtitlu: "România milenară. O privire interioară". Dar, la un moment dat, citind cartea, am
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
cînd ne autodefinim ca balcanici, eticheta ia, mai mereu, forma autoderiziunii. Formula cea mai obișnuită a discursului românesc despre Balcani e, tranșant sau nuanțat diplomatic, cea a distanțării de o realitate care ne incomodează. în contra acestei direcții, Martor, revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, își alege ca temă centrală a ultimului număr Balcanii și, între balcanism și balcanitate, raportarea românilor la acest spațiu. Nouăsprezece articole se opresc asupra temei din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea de graniță. Dar
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
de albi care râdeau și scuipau tutun. Șeriful și-a dat seama și i-a poftit pe curioși afară. Ishi a fost transferat în custodia unui antropolog, care l-a preluat din închisoare. Alfred Kroeber conducea pe atunci Departamentul de Antropologie de la Universitatea Californiei din Berkeley și îngrijea Muzeul de Antropologie și Etnologie al universității. încă de la prima lor întâlnire, i-a spus lui Ishi că-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
dat seama și i-a poftit pe curioși afară. Ishi a fost transferat în custodia unui antropolog, care l-a preluat din închisoare. Alfred Kroeber conducea pe atunci Departamentul de Antropologie de la Universitatea Californiei din Berkeley și îngrijea Muzeul de Antropologie și Etnologie al universității. încă de la prima lor întâlnire, i-a spus lui Ishi că-l aștepta de mulți ani: limba yahi nu era cunoscută decât prin intermediul unui vocabular limitat. Dialogul în limba sa i-a inspirat lui Ishi încredere
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
colaborat cu Prof. Kroeber, lăsându-se filmat și explicând ritualul vânătorii (din nefericire pelicula s-a distrus înainte de a fi restaurată), Ishi s-a stins în martie 1916 de tuberculoză. Soția antropologului, Theodora Kroeber, va fi autoarea unui studiu de antropologie intitulat Ishi în două lumi (apărut la Editura Universității din California în iunie 1961) și a biografiei intitulate Ishi, ultimul din tribul său (ediția Parnassus a apărut în septembrie 1964). Nu știm care dintre versiuni a ajuns la E.M. Cioran
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
Karnoouh consideră, și pe bună dreptate, că "aceste analize nu și-au pierdut din pertinență", ba, mai mult, "ceea ce mi se părea evident acum mai bine de zece ani văd azi desfășurîndu-se în generalitatea sa cea mai vastă: sfîrșit al antropologiei, etnologii nu se mai ocupă azi de "sălbaticii" care au dispărut ș...ț, ci de Disneyland, și văd în vecinii lor de scară chintesența alterității! Sfîrșit al avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
ș...ț; în sfîrșit, devenire tiermondistă a fostelor țări comuniste, inclusiv a celor care păreau cele mai dezvoltate". De la politică, istorie, violență urbană, arte plastice și literatură, bancul politic în Europa de Est, efectul războaielor asupra tehnicii și a științei, trecînd prin antropologie și etnologie (și cum să înțelegem, nu să explicăm Alteritatea), sau semnificațiile diferite ale spectacolului și consumului de droguri în societățile rituale și cele occidentalizate, eseurile lui Claude Karnoouh demontează discursurile triumfaliste, căci nu negarea a ceea ce este la acest
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
de la Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie la Adrian Fochi este adevărat. După cum, tot atît de adevărată este deschiderea spre studii de ultimă oră, manifestînd interes față de cîștigurile științei contemporane din studiile lui Nicolae Constantinescu, Reflexe în folclorul românesc, cu perspectiva asupra antropologiei structurale, sau orientarea spre structuralism și semiotică a lui Radu Niculescu, în Metoda structurală în etnologie. Poate părea greu de crezut că o asemenea cercetare densă să fie și provocatoare, să trăiască prin chiar dorința cititorului de a participa la
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
cît de ușor se mișcă ei în domenii de tradiție, ca filozofia, reprezentată prin nume mari de teoreticieni iluștri precum Kierkegaard, Ortega Y Gasset, Bachelard, dar și în metode de cercetare cu amprentă majoră asupra investigațiilor actuale: psihanaliza (Freud, Jung), antropologia culturală (Lévy-Strauss, Durand, Augé), teoria literară contemporană (Connor, Starobinski). Toate aceste lecturi, totodată fundament teoretic și călăuză spre ceea ce trebuia demonstrat, asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
cu înjurături, iar în 2002 a publicat romanul Dincolo de frontiere, construit pe o fundamentală dimensiune orală. Zoltán Rostás e șeful Catedrei de relații publice și publicitate de la Facultatea de Jurnalism din Capitală, unde predă și Sorin Stoica (la Catedra de antropologie culturală), iar cartea coordonată de cei doi și publicată de editura Tritonic s-a născut tocmai din activitatea lor didactică: Istorie la firul ierbii e o culegere de mărturii orale realizate de studenții anului II de Jurnalism, de cele mai multe ori
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
se par mai cum se cade la cimilit, acele au, pe rudă pe sămînța, răspunsuri mai «anapăda»”. Cred că rezultă de aici interesul deosebit pe care aceste observații și fenomenele la care se referă îl pot avea pentru sociolingvistică, pragmatică, antropologia lingvistică; pentru a înțelege mai multe despre uzul actual și trecut al limbii române populare (în ce măsură limbajul vulgar e tabuizat sau utilizat în scopuri umoristice, de către femei și bărbați, din diferite categorii de vîrstă).
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
studii ale unor reputați specialiști în Mitteleuropa, s-au organizat colocvii și conferințe internaționale, s-au inițiat cursuri de masterat în temă și cîte și mai cîte. Neprețuit e și ceea ce a făcut și face Grupul de istorie orală și antropologie socială pentru memoria specificului multietnic și plurilingv al Banatului (volumele semnate sau coordonate de Smaranda Vultur cuprind istoria trăită și povestită a bănățenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunități
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
ele fuseseră demonetizate în vremea lui Ceaușescu. Cum observă și Constantin Schifirneț în studiul introductiv, G. Călinescu n-a elaborat studii teoretice, din care să rezulte concepția sa despre etnic și național. Abordând, fără să insiste, probleme de etnopsihologie și antropologie, el procedează empiric și subiectiv. Cu alte cuvinte, nu e un doctrinar, un psiholog, precum C. Rădulescu-Motru sau un sociolog, ca Mihai Ralea. Observațiile lui sunt oarecum spontane, când se raportează la realitățile naționale și sociale, de obicei, prin intermediul culturii
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
chirilice, de pe acel horloge solaire, ca să medităm, prin urmare asupra îndemnului: "Siliaște, oame, că te rămâne vremiia." Asupra acestor șase cuvinte, separat și împreună, povestitorul va aplica tot felul de analize: "de istoria limbii, de semantică și semiologie, de semiotică, antropologie, teoria nivelurilor energetice ale limbajelor"... Dar să nu ne înșelăm asupra identității povestitorului: el se va travesti apoi într-un pictor căruia i se întâmplă să cunoască feminitatea în două opuse structuri, apoi într-un personaj încă și mai popular
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
dispărut complet din discursul filosofic. Autorul și-a asumat riscul unui astfel de subiect ce poate părea prea puțin plăcut, dar a jucat pînă la capăt și a jucat bine. Cartea sa e o demonstrație de performanță intelectuală. Despre canibal, antropologia și toate disciplinele din subordinea ei nu scriu prea mult. Cazurile concrete, recunoscute ca atare, nu sînt nici ele prea multe sigur e că antropofagia rituală a fost practicată de populațiile fore, din Noua Guinee, și tupinamba, din Brazilia. Poate
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
motiv că subiectul ei nu e canibalul lumii reale, existent probabil cîndva, ci canibalul din discursul filosofic european despre antropofagie. Filozoful crud nu e o carte de analiză antropologică, deși destule dintre instrumentele pe care le folosește autorul țin de antropologia culturală. "Canibalul meu spune Cătălin Avramescu este o creatură livrescă, în primul rînd, un personaj ce animă scrierile teoretice și doar în mică măsură sau deloc un subiect al unei antropologii aberante." Cartea e un studiu de hermeneutică filosofică, textele
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
dintre instrumentele pe care le folosește autorul țin de antropologia culturală. "Canibalul meu spune Cătălin Avramescu este o creatură livrescă, în primul rînd, un personaj ce animă scrierile teoretice și doar în mică măsură sau deloc un subiect al unei antropologii aberante." Cartea e un studiu de hermeneutică filosofică, textele pe care le supune unei analize atente sînt texte filosofice, de la Hobbes la Kant, trecînd prin nenumărate alte scrieri, inclusiv cele ale unor filosofi minori. Dar nici literatura nu este lăsată
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
Negri” din Galați, nu mai puțin de 17 lucrări ale tinerilor gălățeni pasionați de punerea în practică a cunoștințelor dobândite la școală. Erau prezenți Marc Ulieriu, editorul șef al Revistei Știință și Tehnică București și Andrei Nicolae, jurnalist specializat în antropologie. Parteneri ai dialogurilor au fost pe lângă CNCN, cotidianul Viața liberă, Revista de Știință și Tehnică București și Filiala Galați a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Inteligența viitorului, la atelierul practic Manifestarea a fost deschisă printr-un atelier practic, cu tema
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
ecleziastice românești în general, înclinația pentru construcțiile de proporții umane, cu un echilibru al volumelor moștenit în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia culturală. Orașul nu înseamnă numai monumentele sale, ci și locuitorii săi. Există în carte descrieri evocatoare ale farmecului multor interioare din București, ale spațiului privat impregnat de amintiri. Sub regimul totalitar, spațiul privat s-a delimitat adesea de cel public
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
nou volum de convorbiri - realizate în fapt în anii ’80 și reluate, în anumite cazuri, după 20 de ani - a apărut de curînd, sub semnătura lui Zoltán Rostás, la Editura Paideia. Sociolog pasionat de istoria orală, șef al Catedrei de Antropologie Culturală de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, Rostás continuă cu această Sală luminoasă un proiect început cu ceva timp în urmă prin volumul de dialoguri H.H. Stahl (Monografia ca utopie, 2000) - și anume o istorie
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
Iulia Popovici Antropologia urbană e o știință iremediabil legată de apariția și dezvoltarea marilor orașe, a metropolelor, și de nevoia de a studia modurile specifice de funcționare a comunităților născute astfel, dinamica lor socială și culturală și relația cu un spațiu distinct. Asta
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]