65 matches
-
Scătura etc. au o circulație periferică sau au dispărut complet. La fel, nume de persoane precum Crețuleac, Rotariuc, în nordul regiunii Cernăuți probează existența, în vremuri trecute, a unei populații de origine românească în zonă. footnote> . Primul aspect care plasează antroponimia în zona lingvistică este natura numelor de persoane: toate numele de persoane sînt la origine nume comune care, prin schimbarea statutului lor lingvistic, au devenit nume proprii; în loc să denumească obiecte și clasele în care acestea se încadrează, ajung să denumească
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele era, deci, înzestrat cu valori mitice, purtînd în el un destin pe care donatorii îl încifrau și încă îl încifrează în expresia cuvîntului. Caracterul tradițional al antroponimiei, prin care înțelegem nu numai știința care se ocupă cu studiul numelor de persoane, ci și totalitatea numelor de persoane, este aproape ca o axiomă. De multă vreme limba este văzută și studiată ca un ansamblu de tradiții. Orice act
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care caracterul romanic al limbii române vorbite nu este astăzi pus la îndoială de nimeni, dar situația este similară pentru teritoriul romanic occidental, unde onomasticonul latin sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate în antroponimia românească a fost interpretată, cu rea credință, ca o lipsă a continuității poporului român în teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada în care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
supuși la atîtea umilințe, că puțini am avut forța să rezistăm pînă la capăt, adică să ne vedem numele scris corect pe pașaport“ <footnote Mircea Pilat, Dreptul la identitate onomastică, în „Plai românesc“, Cernăuți, mai 1999, p. 5. footnote> . Păstrarea antroponimiei naționale devine astfel parte integrantă a păstrării ființei naționale, pierderea propriilor nume de persoane însemnînd primul pas spre pierderea identității, prin ruperea legăturilor cu cei care au contribuit la crearea sistemului onomastic. Afirmațiile noastre trebuie să fie bine înțelese. Nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-a, revăzută și completată, 1993. footnote> este întru totul justificată și merită toate laudele, chiar dacă nu-i împărtășim totdeauna opțiunea pentru forma selectată. Variantele au circulat și vor continua să circule, fără să fie nevoie de autorizație. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI 1. Apariția, în 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră în intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aspectele oficiale trec în plan secundar. Pe de altă parte, mai toți invitații sînt oameni în vîrstă, mai aplecați spre respectarea tradiției, dar și junele Vania Tresnea ajunge aici cu numele fixat de tradiție, ceea ce înseamnă ca structura rusească a antroponimiei din Basarabia încă nu se impusese definitiv nici măcar la nivelul boierimii, mai dispusă la concesii față de „cerințele“ societății rusești. Însuși mareșalul nobilimii, „reprezentatul țarismului din S xxx “ (1, 11), avea momente cînd se comporta ca un moldovean adevărat. La botezul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Lemeș, frate! Zi-ne o doină moldovenească... știi ca cio-cîr-lia!“ (1, 10), pentru ca, după cîntecul „subversiv“ (1, 11) al lui Lemeș, „dîndu-și cu pumnii în cap: - Măi fraților, ticăloși sîntem! merzavți, ticăloși, bicisnici“ (1, 11). Rolul administrației în rusificarea structurii antroponimiei românești din Basarabia a fost de primă importanță, începînd cu școala și continuînd cu viața publică. Nu exista nici o posibilitatea de a se evita structura rusească a antroponimelor, cel puțin din partea unor populații cum era cea din Basarabia, și nici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, în nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc în creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru <footnote Vezi Gheorghe C. Moldoveanu, op. cit., p. 137 urm. footnote> . CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM <footnote Apărut în „Revista română“, 2006, nr. 2. footnote> La sfârșitul anului 2003 apărea la editura „Bukrek“ din Cernăuți volumul de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Idem, În preajma revoluției, vol. al III-lea, Lutul, Editura Adevărul, București, 1932. 4. Idem, În preajma revoluției, vol al IV-lea, Hotarul, Editura Adevărul, București, 1933. 5. Idem, În preajma revoluției, vol al V-lea, Nostalgii, Editura Adevărul, București, 1934. </endnotelist> Apartenența antroponimiei, ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane, nu a stat Întotdeauna În atenția
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
revoluției, vol al V-lea, Nostalgii, Editura Adevărul, București, 1934. </endnotelist> Apartenența antroponimiei, ca știință integrată onomasticii, la domeniul lingvisticii este astăzi un lucru neîndoios pentru oricine dispune de cunoștințe fie ele și sumare pentru cele două discipline. Și totuși antroponimia, ca studiu al numelor de persoane, nu a stat Întotdeauna În atenția lingvisticii, iar În manualele școlare, ca și În cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că etimologia numelor proprii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
numelor proprii În general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru informațiile pe care numele proprii le pot aduce În explicarea unor fapte de limbă sau a unor fenomene istorice sau geografice. Primul aspect care plasează antroponimia În zona lingvistică este natura numelor de persoane: toate numele de persoane sînt la origine nume comune care, prin schimbarea statutului lor lingvistic, au devenit nume proprii; În loc să denumească obiecte și clasele În care acestea se Încadrează, ajung să denumească
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele era, deci, Înzestrat cu valori mitice, purtînd În el un destin pe care donatorii Îl Încifrau și Încă Îl Încifrează În expresia cuvîntului. Caracterul tradițional al antroponimiei, prin care Înțelegem nu numai știința care se ocupă cu studiul numelor de persoane, ci și totalitatea numelor de persoane, este aproape ca o axiomă. De multă vreme limba este văzută și studiată ca un ansamblu de tradiții. Orice act
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care caracterul romanic al limbii române vorbite nu este astăzi pus la Îndoială de nimeni, dar situația este similară pentru teritoriul romanic occidental, unde onomasticonul latin sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate În antroponimia românească a fost interpretată, cu rea credință, ca o lipsă a continuității poporului român În teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada În care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
am Încercat să ne restabilim numele schimonosite pe timpul sovieticilor ne am ciocnit de atîtea opreliști, fiind supuși la atîtea umilințe, că puțini am avut forța să rezistăm pînă la capăt, adică să ne vedem numele scris corect pe pașaport. Păstrarea antroponimiei naționale devine astfel parte integrantă a păstrării ființei naționale, pierderea propriilor nume de persoane Însemnînd primul pas spre pierderea identității, prin ruperea legăturilor cu cei care au contribuit la crearea sistemului onomastic. Afirmațiile noastre trebuie să fie bine Înțelese. Nu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Mircea Pilat, Dreptul la identitate onomastică, În Plai românesc, Cernăuți, mai 1999, p. 5. 33 M. Cosniceanu, Dicționar de prenume și nume de familie purtate de moldoveni, Chișinău, 1991; ediția a II-a, revăzută și completată, 1993. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI Aparția, În 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În preajma revoluției a fost urmată de vii dispute asupra caracterului autobiografic al scrierii. Nu intră În intențiile noastre să reluăm aici discuția privind apartenența romanului la categoria lucrărilor autobiografice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aspectele oficiale trec În plan secundar. Pe de altă parte, mai toți invitații sînt oameni În vîrstă, mai aplecați spre respectarea tradiției, dar și junele Vania Tresnea ajunge aici cu numele fixat de tradiție, ceea ce Înseamnă ca structura rusească a antroponimiei din Basarabia Încă nu se impusese definitiv nici măcar la nivelul boierimii, mai dispusă la concesii față de cerințele societății rusești. Însuși mareșalul nobilimii, reprezentatul țarismului din Sxxx, avea momente cînd se comporta ca un moldovean adevărat. La botezul lui Vania, uitîndu-și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
se adresa lăutarului Lemeș: Bre, Lemeș, frate! Zi-ne o doină moldovenească... știi ca cio-cîr lia! pentru ca, după cîntecul subversiv al lui Lemeș, dîndu-și cu pumnii În cap: Măi fraților, ticăloși sîntem! merzavți, ticăloși, bicisnici. Rolul administrației În rusificarea structurii antroponimiei românești din Basarabia a fost de primă importanță, Începînd cu școala și continuînd cu viața publică. Nu exista nici o posibilitatea de a se evita structura rusească a antroponimelor, cel puțin din partea unor populații cum era cea din Basarabia, și nici
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia din regiunea dintre Prut și Nistru. CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM La sfîrșitul anului 2003 apărea la editura Bukrek din Cernăuți volumul de versuri al lui Arcadie Opaiț Salonul de reanimare, În ediție bilingvă, română - ucraineană, Реанiмaцiйна палата, traducerea În limba ucraineană
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și contra a argumentării, tonul obiectiv se îmbină cu tonul subiectiv al confesiunii. Dinamica/ tensiunea intrinsecă a comunicării, redată prin abundența de verbe ("contraatacă", "confundă", "mă ocup", "a distrus"), prin amstecul de stiluri, prin dihotomia "eu-el" obligă receptorul la implicare. Antroponimia dezambiguizează referentul. În functie de intenția asumată, titlul de campanie cuprinde două tipuri de mesaje, unul de informare, iar celălalt, derivat, întotdeauna de natură persuasivă. Prin mesajul de informare de sub exemplul 2 și de sub exemplul 3, omul politic își pune
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Există trei mijloace prin care autorul Crengii de aur produce "ceața mitică": o anume întrebuințare a numelor (de locuri și de persoane), crearea spațiului circular și viziunea vieții ca icoană a lumii. În romanele istorice, Slavici este scrupulos doar în ceea ce privește antroponimia și toponimia aleasă. El cercetează denumirile localităților din zona geografică în care situează acțiunea și transformă numirile toponimice în nume patronimice. Bodea, unul din eroii principali ai romanului Din bătrâni, preia numele satului Bodeni, Cândea al Cândeștilor, Ursan al Ursenilor
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
numele corpurilor cerești, denumirile diverselor întreprinderi, organizații, asociații; numele individuale și generice ale diferitelor produse industriale, titlurile operelor literare, muzicale, artistice etc. Acceptând această sferă lărgită a domeniului onomasticii, nu înseamnă că ne propunem totodată să acoperim toate ramurile sale. Antroponimia și toponimia ne par pentru început suficiente ca obiecte și subiecte ale investigației noastre. 163 Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987, p. 416. 164 Vezi Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai târziu pentru
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
desfășurându-se în cadrul unui program de colaborare interdisciplinară între Institutul de Informatică Teoretică și Institutul de Filologie Română A. Philippide din Iași. O pasiune aparte a direcționat, în ultimele două decenii energia și interesul lui Ion A. Florea spre studiul antroponimiei românești, îndeosebi în direcția identificării elementelor străine în procesul istoric de formare a numelor de persoane, reușind să adune un vast material din izvoare publicate, din diverse reviste, dar mai ales din surse inedite, arhivistice. Trebuie precizat, în acest sens
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să adune un vast material din izvoare publicate, din diverse reviste, dar mai ales din surse inedite, arhivistice. Trebuie precizat, în acest sens, că a fost membru al Comitetului român, care, sub auspiciile Academiei Române, colaborează la editarea Dicționarului istoric de antroponimie romană (PatRom), participând, în anul 1993 la al XVIII-lea Congres Internațional de Științe Onomastice de la Trier (Germania). În plus, informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
român, care, sub auspiciile Academiei Române, colaborează la editarea Dicționarului istoric de antroponimie romană (PatRom), participând, în anul 1993 la al XVIII-lea Congres Internațional de Științe Onomastice de la Trier (Germania). În plus, informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească, ținut la Institutul Romano - Catolic din Iași. A fost membru fondator, din anul 1993, al Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române - Filiala Iași, în cadrul căreia a susținut
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]