390,674 matches
-
a fost. Singurul motiv pentru care nu îmi public fericirile/ e că nu curge sânge - cârciumile unde se încaieră hamalii/ sunt teatrul meu preferat corida asta cu nisip adevărat/ o bandulieră teroristă mută cum este o ureche de copil sub apă/ nu-mi pasă de literatură/ să nu mă tulbur acum mă preocupă în mod deosebit/ am propria mea tehnică moșită de instinct/ aș putea să scriu un roman al ratării aș putea/ să spun edificat că viața nu ratează/ aș
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
la Gheorghe Crăciun sînt un artificiu cam fumat, iar rememorările sînt uneori cam aglomerate). Iată un foarte poetic (și feminin) fragment rupt din mijlocul a cîteva pagini de tandră frumusețe: ,Mă gîndesc la el cînd mă strecor în cada cu apă caldă, așteptîndu-mă să dau de aburii amenințători ai fierbințelii lichide care începe să se evapore, înăbușindu-mă. Sub apă e un alt fel de căldură, mai seducătoare decît plapuma de dimineață ori dogoarea sobelor iarna, e o masă compactă care
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
feminin) fragment rupt din mijlocul a cîteva pagini de tandră frumusețe: ,Mă gîndesc la el cînd mă strecor în cada cu apă caldă, așteptîndu-mă să dau de aburii amenințători ai fierbințelii lichide care începe să se evapore, înăbușindu-mă. Sub apă e un alt fel de căldură, mai seducătoare decît plapuma de dimineață ori dogoarea sobelor iarna, e o masă compactă care te absoarbe în intestinele ei transparente și-ți perforează pielea, e un vălătuc diluat prin care plutesc rămășițe din
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
ce le cînta din gură un italian bătrîn! ș...ț Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile ridicate de un suflet creștin al cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un metru, cu lampă mititică de petrol veșnic afumată, stinsă de
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Și asta nu pentru că ar exista obligația ca, dintr-o dată, toată lumea să scrie în România ca Llosa. Ci pentru că în România până și scriitorii au ajuns să respire același aer de indiferență al sinistraților care, în loc să ridice diguri contra furiei apelor, se refugiază în bodegi și meditează la dușmănia soartei.
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
până la absurd a noțiunii de RealTV, el demască și expune falsitatea acestui gen mizer televizat. Care mizează pe cel mai ieftin voyeurism, care, de altminteri este cât se poate de neadevărat. Oamenii împinși în situații de criză sunt toți o apă și un pământ, deci curiozitatea e insuficientă pentru a motiva existența acestui - mi-e rușine să îl numesc așa - gen de TV. Dar să revin la ale noastre. Eu am văzut filmul la Institutul Francez, proiecția în avanpremieră fiind organizată
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
noastre. Tocmai de aceea, chiar și cei care se jură că au încheiat socotelile cu sordida cultură de mahala de pe malul Dîmboviței nu încetează să se țină la curent cu tot ce se petrece aici. Să nu ne îmbătăm cu apă rece: privite dinspre Occident, umanioarele românești nu există. Dacă unui profesor universitar de filozofie din Germania îi pomenești de Noica, te va privi cu îngăduință, așa cum un om sprijinit pe secole de tradiție filozofică se uită la un epigon căruia
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
după ce ai terminat-o de citit ca pe o relatare de cursă cu jaloane, ferind statui, traversînd cărți, poți să vezi, în scrierea lui Ion Papuc, o lucrare de critică. Nu, firește, am mai spus-o, una care să despartă apele, nefiind, autorul ei, amator să facă din trecutul afînat și pestriț un îndreptar în alb și negru. De ce rămîne, pînă la capăt, un ,aprod" care citește verdicte moi, cumpănindu-și bine cuvintele, e de aflat din argumentul cărții, unde se
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
cumva de tiparele vreunui artificiu, de servitutea vreunui canon, fantazarea pornește, nu o dată, de la elementele ,de jos", de la cota inferioară a referinței spre-a urca energic la perechea sa ,complicată": ,mari heleștee cu popoare de broaște pe suprafața vie a apei/ între ierburi proaspete bărcile stau dezbrăcate ca fecioarele/ lăcustele fac prăjituri cu opium și fluturii probează rochii albe/ bleu portocalii verzi maron grena de mătase/ cu priceperea cu delicatețea negreselor de la moulin rouge" (zece). Noțiunile categoriale devin un fel de
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
strînge în nări ca pe-o făină fină și plămădește din ea o ciocolată molatecă-amăruie, uitarea și moartea sînt la fel de grele, de mocirloase și pîntecoase fără nici un hotar la nici unul din punctele cardinale, tăcerea ce desparte cuvintele se duce pe apa sîmbetei cum buștenii putrezi la vale pe rîul mîlos, cuvintele pornesc de-a dreptul din organicitatea întregii ființe, într-un balet al relațiilor primare între soma, anima și animus: ,primul cuvînt îl gîndise lobul plămînului stîng/ pe-al doilea omoplatul
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
Dumitru Hurubă Fila unu. Dumnezeule! Din nou inundații, din nou imagini tv terifiante, cu ape învolburate și grozăvia de pe fețele oamenilor; din nou case transformate în locuințe lacustre sau ruine și oameni privind întrebători către un Dumnezeu care nu mai vrea, parcă, să fie de partea noastră, a românilor... Într-un singur an, în câteva
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Un subiect care preocupă mult mediile intelectuale românești cu prilejul revenirii dvs. în România este articolul pe care l-ați publicat la Madrid 1 în urmă cu zece ani, în urma vizitei dvs. anterioare, prilejuite de lansarea volumului autobiografic Peștele în apă. Nu știu dacă v-ați dat seama, dar se comentează mult impresiile dvs. de atunci. Aș vrea să știu, deși nu ați avut încă timp la dispoziție, dacă acum constatați vreo schimbare a ceea ce ați scris atunci, nu atât despre
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
să tacă semnificativ. S-ar cruța pe sine și ar cruța și partidul de suspiciunea că și la șaisprezece ani de la căderea comunismului structuri moștenite de la PCR continuă să fie aservite Moscovei. N-ar fi nimic surprinzător în asta - sângele apă nu se face -, dar măcar instinctul de conservare ar trebui să intre în acțiune. Internaționalism, internaționalism, dar nu pe spinarea noastră! S-ar putea deduce din cele de mai sus că dl Geoană n-a făcut decât să ilustreze eticheta
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
construct imaginar dorit consistent și coerent. Imaginea și sensul lumii sunt sparte, dar reflexia lor pe suprafața de lac otrăvit a plachetei de versuri este mai unitară și, implicit, mai greu suportabilă. E ca și cum un monstru s-ar întrupa din apele întunecate ale ființei și ar avansa, într-un balet oribil, până la deplina ocupare a spațiului nostru lăuntric: ,pești răpitori de-a lungul și de-a latul sângelui meu/ și păsări mici țopăind peste oasele mele/ și eu cu cleme de
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
nu-i bună/ și ne-am luat căciulile// apoi am știut/ că un ins anume/ va veni deghizat în prieten// că altcineva/ se va dovedi mărginit// că toate picăturile de ploaie/ înclină de cealaltă parte/ a orașului/ și vom avea apă de băut/ din belșug// că voi arunca în sus/ un bănuț fără valoare/ și el se va întoarce ca un glob/ de aur..." (și astăzi a fost). O atare autoscopie fantezistă nu e decît rodul unei virtuozități a simplității: ,eu
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
care acum îmi vine să zâmbesc și care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuții pasionate... De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se strâmbă, se îndoaie, ori chiar se frânge, ca bățul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat și celei morale?... Știți de câtă șiretenie sunt în stare bătrânii, de câte minciuni, în explicațiile lor, ei, considerați posesorii unor experiențe... etc. Așa că am preferat să trec peste... La cealaltă întrebare, mi-a fost
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
după revistele ce-i sînt consacrate, femeia română e o săracă cu duhul care trebuie să afle din materiale publicistice "De ce se uită după altele", el, stăpînul, și "Cît riști dacă mergi la ștrand". Dacă nu știi să înoți și apa e adîncă, riști destul de mult, desigur. La capitolul "deserturi ușoare", două pagini sînt consacrate iaurtului. Dar cît poți să scrii despre iaurt? Optzeci la sută din spațiu e acoperit de ilustrații. Ca să afle dacă se teme sau nu să fie
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
restul articolelor unei astfel de făcături sînt niște enormități cu, uneori, avantajul de a fi hazlii. Iată unul dintre cele ,9 trucuri pentru a dormi bine": Fierbe un pahar de vin roșu pînă se evaporă alcoolul (??), toarnă un pahar de apă caldă peste el și bea amestecul cu înghițituri mici". E sigur, adaug eu, că după ce vei vomita vei dormi ușurat(ă)! Dar, așa cum bine sună deviza unui articol: ,minciuna e un fel de cod social". Editorii revistelor codifică excelent! Foarte
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
rezultă că, în Rusia, nu există o problemă musulmană. Sunt musulmani care trăiesc de secole în republicile musulmane ale Federației Ruse (Cecenia, Daghestan, Ingușeția, Adigeia, Altai, Bșcorostan, Buriatia, Kabardino-Balkaria, Karaciai-Cerchezia etc.) și musulmani imigranți. Și chiar dacă ei nu formează o apă și un pământ, ci continuă încă să fie foarte divizați, aceasta migrație masivă în Vest și în Est creează una dintre cele mai complexe probleme ale începutului de mileniu. Un ingredient care pune și mai mult paie pe foc în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
energetică este dependentă încă de folosirea combustibililor fosili, iar acești combustibili sunt localizați în unele din cele mai instabile locații de pe glob. O sursă importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, precum și impactul direct asupra resurselor de apă și mâncare. Analizând diferența dintre situarea geografică insulara și poziționarea geopolitică de legătură vitală în economia globală, britanicii își evaluează vulnerabilitățile și consideră necesară o reevaluare a sistemului de securitate și politicilor implicite pentru a identifica, evalua și gestiona eficient
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sistemul social slovac din cauza naturii impredictibile și a consecințelor distrugătoare. Strategia de securitate slovaca identifica nu doar riscurile ecologice directe, ci și pe cele indirecte, latențe, globale, care pot determina schimbări ale paradigmei securității naționale: schimbările climaterice, poluarea aerului, lipsa apei potabile și distrugerea ecosistemelor naturale. Domeniul social al securității este prefigurat prin menționarea dezechilibrului în dezvoltarea demografică. Acest risc are un impact negativ de lungă durată asupra sistemului social, amenințând stabilitatea socială a țarii. Migrația reprezintă o consecință directă a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
posibile efecte negative ale globalizării și accentuând importantă securității energetice a țarii); provocări la adresa securității informaționale (viruși, supraîncărcarea rețelelor informatice, degradarea și îmbătrânirea echipamentelor) și dezastre globale ecologice, sanitare, sau create de om (accentuează riscurile de inundații, poluarea aerului sau apei, în special provenite din țările din arcul carpatic). Provocările regionale menționate de strategia de securitate a Ungariei sunt analizate atent pe regiuni: Europa Centrală, Europa de Sud-Est, Comunitatea Statelor Independente, spațiul mediteranean, Orientul Apropiat și Mijlociu 34, conturând zonele de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
instabilitatea politică, reprezintă un factor generator al migrației cu impact asupra securității țării, prin poziționarea acesteia la granița Uniunii Europene. Riscurile privind securitatea ecologică a Bulgariei sunt variate, fiind reprezentate de emisii de substanțe periculoase, poluarea transfrontalieră a aerului și apei, precum și a coastelor maritime ale țării. Se apreciază că protejarea intereselor corporatiste poate agrava consecințele riscurilor la adresa securității naționale 40. Securitatea energetică este fundamentală pentru securitatea națională și stabilitatea economică. Interdependenta statelor privind accesul la resurse și materii prime este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
muncă, la odihnă, la remunerație echitabilă și egală (fără discriminare în raport de sex), a dreptului la promovare profesională, la timp liber, la concediu plătit, a dreptului la educație, a dreptului la un nivel de trai decent, a dreptului la apă potabilă și destinată uzului menajer, a dreptului la alimentație, a dreptului la pace și securitate, a dreptului la fericire, a dreptului la un mediu sănătos, a dreptului la dezvoltare etc. În special, considerăm că s-ar impune a fi adoptată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cartierele sărace -confruntate cu un nivel de stres ridicat, datorită ratei crescute de infracționalitate, de consum de alcool și de droguri, de trafic de ființe umane, de exploatare a muncii ființelor umane, a condițiilor de viață improprii, a lipsei utilităților (apă, canalizare), a înghesuirii de locuințe într-un spațiu restrâns/ extrem de restrâns, aspecte ce nu pot garanta acestor persoane beneficiul real al celorlalte drepturi ale omului și alte cartiere sau sectoare din metropola- de la cele medii că nivel de siguranță al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]