135 matches
-
Buzura se poate constata o „dificultate de lectură, agravată cu trecerea timpului”, „reflectând-o vădit pe aceea cu care a fost scrisă”. Este adevărat, discursul buzurian se instalează anevoios. Stilistica sa este greoaie, căci se aplică unui „material” nu numai „apăsător”, dar și friabil, volatil, căci, pe de o parte, este vorba de o istorie apăsătoare, iar, pe de alta, de gânduri și infrasenzații ce prin natura lor sunt confuze și complicat de pus în cuvinte. De alstfel, în roman această
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
cu iz tomnatic, Nămeții răscolește-i șuierând iernatic. O, nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoaptă direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trădă inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer împovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, Toate așteaptă haină De un alb strălucitor. Gri apăsător... Ramuri dezgolite tremura oftând, Balțile-ncrețite freamătă udând Pași grăbiți spre malul casei cu pridvor
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
zări, Nu-mi trădă inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer împovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, Toate așteaptă haină De un alb strălucitor. Gri apăsător... Ramuri dezgolite tremura oftând, Balțile-ncrețite freamătă udând Pași grăbiți spre malul casei cu pridvor. Siluete și umbrele contopite-n dor De un alb strălucitor. TRECERE PRIN ANOTIMP Toamnă arămie, înțeleaptă, Trecută prin ramură uscată, Mugur, frunză verde, vie, Transformată-n
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
cu iz tomnatic, Nămeții răscolește-i șuierând iernatic. O, nu, vânt incert, vânt indiscret, Azi nu-mi purta șoapta direct. Nu-mi du gându-n alte zări, Nu-mi trăda inima-n depărtări. Sau da?... DOR DE ALB STRĂLUCITOR Gri apăsător... Cer impovărat sub nor apropiat, Gânduri adunate-n iureș deprimat, Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor, ... Citește mai mult DA, VÂNTULE... NU, VÂNTULE...O, da, vânt nebunatic, vânt haotic,Degetele-ți mângâie erotic...Ori palma-ți atinge frontal.Dezlănțuit
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
-le cu iz tomnatic,Nămeții răscolește-i șuierând iernatic.O, nu, vânt incert, vânt indiscret,Azi nu-mi purta șoapta direct.Nu-mi du gându-n alte zări,Nu-mi trăda inima-n depărtări.Sau da?...DOR DE ALB STRĂLUCITORGri apăsător...Cer impovărat sub nor apropiat,Gânduri adunate-n iureș deprimat,Crengi de vânt zburlite-n vuiet amețitor,...
RODICA EIZIKOVITS [Corola-blog/BlogPost/373000_a_374329]
-
nemulțumirea hrănită sistematic va face din naționalități, teamă ne e cel puțin, un material totdauna gata de-a transige cu influențe străine, chiar cu de cele periculoase existenței lor. "Pier eu, dar să piei și tu" va zice fiece apăsat apăsătorului său. Tot din cauza acestui sistem de șicană zilnică nu se pot întemeia în Orientul Europei simpatii hotărâte pentru Austria, care ar fi cea mai aptă pentru răspândirea unei civilizații adevărate în Peninsula Balcanică. Toți aceiia care-și văd existența lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
grandilocventă. Un retorism solemn, dar monocord trădează lecturi hugoliene. Dar A. nu are, totuși, vocația sublimului. Exotisme de Orient colorează legende cum sunt Hodja Murad Pașa și Guarda Saraiului. Relevând însușiri de picturalitate, Pohod na Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și păcatele mai multe decât acele fire. Nu mai va să dați vina pe boiari și iar pe boiari; acu vi s-a arătat și arama d-voastră și lumea vede limpede cine sunt adevărații esploatatori de țară, adevărații ei apăsători. Nu mai va să facă pacoste caprele și oile să le tragă rușinea; am început a ne cunoaște, domnilor. Odinioară și țara era naivă, și boierii naivi, și poporul naiv, naivi cu toții ca copiii din doi părinți, crescuți sub acelaș
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
republică. Republică având și încă în cea mai rea formă a ei, consistând din dominațiunea străinilor, postulanților și samsarilor, e cu totul indiferent care e eticheta acestui regim republican. Ce-i pasă turmei în veci nenorocite ce nume colectiv au apăsătorii ei, zicem, schimbând un vers al lui Alexandrescu. Prin urmare deie-se orice echivalent lexical vorbei "Domn". Fie Dalai - lama, fie taikun, fie șahinșah, papă ori împărat, esența monarhică a cuvântului a căzut și nu mai însemnează nimic; nici una din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cât timp e alturist e om cum se cade. Venus vulgivaga, dacă e altruiste, chiar foarte altruistă, e o femeie din... societate. Patriotism și naționalitate sunt niște mofturi. Nu există decât apăsători și apăsați, din cari cei dentăi trebuiesc nimiciți, cei din urmă ridicați. E indiferent cine locuiește în România. Dar mongoli, dar zuluși, lucrul nu are absolut nici o importanță. Toată lumea trebuie convertită la altruism prin mijloace ca împărțirea averilor, ca poliandria
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tipărește pe scriitor, iar istoria se face scriindu-se, se desfășoară ca orizont din momentul în care este depozitată în inscripții. Păstrarea în memorie și grija pentru posteritate merg mînă-n mînă. Îngroparea urmelor pe verticală, degajarea perspectivelor pe orizontală. Ceva apăsător, arzător, lent, care unește elaborarea urmelor, ordonarea faptelor și maturarea semințelor. Ceva laborios, zgrunțuros, incompatibil cu alunecarea semnelor, labilitatea suporturilor, evanescența solurilor și a muncitorilor. Cu soft-ul recepțiilor noastre și facilitățile călătoriilor. Instantaneitatea imagini-sunete și date circulînd cu viteza
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
găzduită în paginile colecției, permițând afirmarea și consacrarea unei literaturi SF de bună calitate, care a reprezentat în acei ani o posibilitate deloc neglijabilă de a evada dintr-un univers marcat concentraționar în ucronii serafice sau malefice, dar desprinse de apăsătorul cotidian. Continuată, cu mai mici resurse și impact, dar fără întrerupere, încă mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
care aduce o neverosimilă răsucire a protagonistului. Conflictul se „rezolvă” prin cumpărarea de către „generosul” stat comunist a casei lui Simion Albu, pentru ca aceasta să fie expusă la Muzeul Satului din București. Este prețul plătit de dramaturg, în contextul tot mai apăsător politic și mai constrângător artistic al deceniului al optulea. S. dorea să ofere o alternativă ficțională, dramaturgică la istoriografia oficială, recuperând documentar și înfățișând momente de cumpănă sau de izbândă națională. Cu un bun instinct artistic, el alege ceasuri istorice
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
ta robie în care ai fost, tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului și vei zice: «Cum s‑a sfârșit cu asupritorul și cum a încetat chinul nostru! Domnul a zdrobit toiagul celor fără de lege, sceptrul răilor apăsători! Iată pe cel care lovea popoarele fără încetare cu mânia lui și care în întărâtarea lui punea neamurile sub stăpânirea lui, supunându‑le fără cruțare! Tot pământul este în pace și se odihnește; toți izbucnesc în cântece de veselie».” (Is
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
curajul de a muri și să nu-l mai avem pe acela de a trăi” (Senecaă. Cel mai bun remediu pentru teama de moarte este acela de a o disprețui, Întrucât „de Îndată ce scăpăm de frica ei, nu mai e nimic apăsător” (Senecaă. Moartea este inclusă În viață și, din acest motiv, „este o nebunie să ne temem de ea”, dar trebuie să fim pregătiți pentru a o primi. Pentru aceasta, ai nevoi de curajul, pe care ți-l dă forța morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urcă, urcă, urcă, urcă pe / cărare și pocnesc printre bice, hăis-cea și vorbe murdare”. Accentele lirice se deplasează către patetismul exasperării și trăirile halucinatorii, trăsături distinctive ale poeticilor expresioniste: „Să ne oprim aci lângă fântâna secată / că salcia serii cade apăsător, / chiar piscurile se gârbovesc copleșite, / iar moara de vânt, văduvă și neagră, / înnebunește pe deal, înnebunește” (Septembrie). Etapa constructivistă aduce cu sine un interes mai apăsat pentru dimensiunea experimentală și virtuțile ludice ale limbajului (Ev, Eleonora). În același timp, peisajul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mai dramatic: Sfârșit-a Domnul mânia, vărsat-a pe deplin urgia aprinderii Lui; și în Sion a aprins un foc care l-a mistuit. Nici n-ar fi putut să creadă regii pământului și toți locuitorii lumii că vrăjmașul și apăsătorul ar putea să intre pe porțile Ierusalimului! Dar s-a întâmplat, din pricina păcatelor profeților (mincinoși) și a fărădelegilor preoților, care au vărsat în mijlocul lui sângele celor drepți. Pe ulițe rătăceau pătați de sânge, și nimeni nu se atingea de hainele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
curajul de a muri și să nu-l mai avem pe acela de a trăi” (Senecaă. Cel mai bun remediu pentru teama de moarte este acela de a o disprețui, Întrucât „de Îndată ce scăpăm de frica ei, nu mai e nimic apăsător” (Senecaă. Moartea este inclusă În viață și, din acest motiv, „este o nebunie să ne temem de ea”, dar trebuie să fim pregătiți pentru a o primi. Pentru aceasta, ai nevoi de curajul, pe care ți-l dă forța morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu mi-au crescut plămânii îndeajuns. Poate, fiindcă ți-a crescut inima prea mare și n-a mai rămas loc și pentru ei. Râzi de mine? am întrebat-o aproape în șoaptă, simțind cum liniștea ce voia să se aștearnă apăsător peste noi încerca să-mi dezlege răspunsuri la întrebări născute în grabă. Nu pricepeam totuși ceva. O refuzasem în pat, nu pentru ceea ce credea lumea despre ea, nu pentru că nu mă interesa, ci fiindcă inima mea rămăsese la Creața. Mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
numere. Dacă așa stăteau lucrurile, atunci, sentimentul meu de eliberare nu va dura mult. De Îndată ce se va Întoarce În cameră cu hainele ei de doliu, aerul va fi din nou Înăbușitor, așa cum fusese și Înainte plin de un lichid vîscos apăsător... A Început să sune telefonul, sfărîmÎnd iluzia că acea cameră lămîiatică era o insulă solitară; lumea de afară pătrundea printr-un orificiu negru. Nu mă mai simțeam În largul meu pentru că se risipise vraja. Mă treceau fiori reci și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cumpărăturile din magazinele „alimentare” din centru, toate deschise, deși era duminică. După ce traversă curtea în bucuria lui Rex și intră în bucătărie să-și descarce sacoșele, mă dusei la el dintr-o dorință acută de pălăvrăgeală; începuse să-mi fie apăsător fără nimeni, un fel de silă speriată, ce mi se ivește la rare intervale, contrar firii mele setoase de claustrare. Simțeam nevoia unei cheltuiri de vorbe nu numai pentru alungarea singurătății și trecerea timpului (am uitat să spun că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
șiroaie pe obraji, iar pieptul său părea mistuit de un foc ascuns. -Oh, crudă soartă! - exclamă el. - Alții triumfă și eu sufăr! De o mie de ori mai bine moartea decât să îndur un lanț atât de rușinos și de apăsător! Între timp ,Angelica l-a recunoscut pe străin, era Sacripant, regele Circaziei . Dintre cei mai de seamă admiratori ai săi. Prințul acesta și-a părăsit țara și a urmat-o pe Angelica până-n Franța, unde a aflat cu deznădejde că
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
roabe, aș tăcea, dar vrăjmașul n-ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului." 5. Împăratul Ahașveroș a luat cuvîntul, și a zis împărătesei Estera: "Cine și unde este acela care are de gînd să facă așa?" 6. Estera a răspuns: "Apăsătorul, vrăjmașul, este Haman, răul acesta!" Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7. Și împăratul, în mînia lui, s-a sculat și a părăsit ospățul, și s-a dus în grădina casei împărătești, Haman a rămas să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
greu articulezi cuvintele. La sfârșit, două-trei aplauze ironice, ai dat a lehamite din mână, ai trecut în salonul mic și de acolo ai ieșit în balconaș ; fulguia, se auzea clinchetul săniilor și noaptea avea ceva atât de straniu și de apăsător ! Ai stat până ai înghețat, dar ea nu a venit după tine și nici n-a trimis pe cineva să te cheme ; erai atât de nefericit și de îndrăgostit ! O flacără orbitoare, albă îți lumina ciudat mintea, îți părea că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
facă față Întunericului, Împrăștiind o lumină ștearsă. Siluete cenușii, prost Îmbrăcate se mișcă Înghețate În și dinspre trenuri, trăgînd de genți, de valize și de plase. E un peisaj clasic. Dar, spre deosebire de alte dăți, e tăcut, lipsit de orice voioșie, apăsător - le-ar putea face să clacheze chiar și pe cele mai curajoase animale. Devin o nălucă În clipa În care văd un echipaj de miliție care e, Într-adevăr, Însoțit de soldați din miliția militară. Aerul de lipsă de ocupație
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]