79 matches
-
sferei burgeze o (parte) lature ideală și că a format din figuri de felul acesta un ce cu mult mai nobil decum ar fi născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a făcut epocă mai mult pe aceea că a lucrat contra patosului sec a vechei școale franceze prin producțiunea sa ațintită totdeuna la o naturalitate nobilă. Precum a adus Lessing ca poet și cu deosebire ca critic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ochilor cele create de fantazia liberă, însă le și predă îndată contemplațiunei noastre spirituale, spre a fi ascultate și judecate de ea. Simțurile sunt fără-ndoială mediul prin care ni se prezintă tipul (prelucrat) prefăcut în viață sensibilă, însă cu aparițiunea ei e transpusă îndată în imperiul fantaziei, la care se îndreaptă pentru a-și ațâța prin ea iarăsi viața pe care a primit-o de la ea. Trebuie să le-o concedem cu tot respectul vecinilor noștri transrenani, pe cari ni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vecinilor noștri transrenani, pe cari ni place de-a-i numi frivoli, că într-astă privință ei sunt dispuși mai artistice decât noi, pentru că lor li pasă mai puțin decât nouă de-a privi pe scenă și acel adevăr natural al aparițiunei sensibile. Nu cunoaște oare mai tot francezul etatea d-nei Mars și nu știe distanța dintre aceea și rolele juvenile ce ea le joacă, plină de-ncîntec, înaintea a mai două generațiuni, fără ca să-i vie publicului în minte de-a-și (ține
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau pretinde publicul, căci el descopere lumi până aci necunoscute, deșteaptă tipuri cu cari împopulează fantazia noastră, făcîndu-ni-le familiare nouă însă fiindcă el dă nemărginit mai mult decum voia sau chiar presupunea publicul, de aceea nu găsește de comun la aparițiunea sa un teren potrivit pe care ar putea să înflorească (fortwuchern) înainte opera sa. Letargia spirituală a majorității, care nu poate primi ca un întreg în sine tot coprinsul deplin ce ni-l așază dinaintea noastră comembrat frumos, îi stingherește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
operelor poetice mari chiar la aparința lor, pentru că publicul trebuie educat anume spre-a le înțelege. Artistul are așadar adeseori să-și elupte valoarea sa, și adeseaori stă profunditatea opcrei sale în (proporțiune opusă) disproporțiune cu impresiunile ce face la aparițiunea sa. Numai cei ce cugetă asemenea lui, cei înrudiți lui prin simț, și cari sunt totdeuna într-un număr foarte mic, discopere pe dată în el manifestațiunile unui geniu, de-abia cursul timpului le face avere comună. Și de câte ori n-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e escelent într-o speție a artei dramatice se-nțelege că aduce cu sine o altfel de dispozițiune (Stimmung) sau un simț mai (strîmțat) scrintit; cum am zice, cu care publicul primește producțiunele prezentului. Pretențiunile se lărgesc abia cu o aparițiune însemnată, care arată în toată (goliciunea) sărăcia lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist dramatic în lumea orfană și aprinde sufletele, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stare a (măsura) dejudica ceea ce ți se prezintă (comparînd) alăturînd-o numai cu tot ce s-a produs mai perfect în acea parte unde, va să zică, se poate dejudeca într-adevăr mediocrul și greșitul și unde nu ai de-a adăsta o aparițiune însemnată, pentru a se orienta în privința pretențiunilor și asupra măsurei celor date. Fără-ndoială că măsura mai naltă (hoehere Massstab) se pierde câteodată cu totul daca s-afundă epoce întregi într-un caos surd și rătăcesc în direcțiuni în cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o abilitate câștigată prin conversațiune, prin lectura dileginte a recenziunilor de teatru și prin deasa vizitare a spectacolului, abilitatea adică de-a-nlănțui una-ntr-alta vro cîteoarecari întorsiuni, monedă anume pentru astfel de treabă. Esercițiul artei privit în gros-ul aparițiunei și a criticei stă cu desăvârșire pe nivelul superficialităței celei mai naive. Regenerațiunea amîndorora nu poate să iasă decât din cufundarea în materie. La asta însă trebuie respect față cu obiectul și mărturisirea că și el își are greutățile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a artei. Opera va avea dar puterea unui viu fără să fi fost însă lămurită de focul idealităței. În arte însă, care trebuie să ne ridice întotdeuna deasupra nemijlocirei naturei, nu vom fi pătrunși curat și pe deplin de o aparițiune care ne reprezintă numai o viață naturală în afectele și dispozițiunile sale nemijlocite. Reprezintatorul ce-și are steaua lui conducătoare numai în simțirea sa (proprie) singură nu ne va putea așadar să ne ridice asupra convicțiunei turmentătoare că și aci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afectului și nu poate domni liber asupră-i, așadar nu-l poate renaște în forma sa ideală. Numai atunci când espresiunea afectului se-ntrece în tărie și originalitate cu natura însăși dar [î]și esersă totodată asupră-ne și puterea unei aparițiuni ideale, numai atuncea suntem noi înșii (transportați) ridicați din sfera unei nemijlocite puteri a naturei. Pentru că reprezintatorul nu se simte îndemînă față cu rolul decât prin mijlocul simțirei sale subiective, de-aceea va putea descrie numai acel cerc strâmt de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acela al pasiunilor demonice, și le devinează cele mai adânci secrete ale lor. Dar noi ne abandonăm numai de-aceea așa de fără grijă acelor (revărsări) esundări, cari ne duc adeseori până la confiniile estreme a tot ce e reprezintabil, pentru că aparițiunea lor întreagă ne ridică îndată asupra prepusului cumcă lucrează numai o forță a naturei și cumcă domnește numai afectul. Noi vedem și gustăm în ele totdeuna o împăcare..... dintre natură și arte, dintre cugetare și simțământ. Și aicea se arată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
descrierea elementelor deosebite, să nu (anticipeze) să presupună ca cunoscute din lucruri ce după regulă sunt să (urmeze) fie următoare. Asta provine de-acolo pentru că-n realitatea artei reprezintative momentele acestea toate sunt deodată în putere și nu vin la aparițiune unul după altul. Știința dezvălește numai necesitatea internă a întregei arhitectonice a artei, fără ca artistul reprezintator să trebuiască de-aceea să le țină aceste momente dispărțite unul de altul în timp. Ceea ce conceptual se petrece într-un dupăolaltă și ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
noțiunea lui e-n minte și reprezintă un mod (cel moral) al acțiunilor cari li revine în sine înșile. Dimprotivă reprezentația în intuițiune a unui corp nu conține nimic ce s-ar putea atribui obiectului în el însuși, ci numai aparițiunea a ceva și modul cum noi sîntem afectați de el; și această receptivitate a facultății noastre cognitive se numește sensibilitate și rămâne departe cât cerul de pământ de cunoștința obiectului în sine însuși, chiar dac-ar privi transpărând până în fund
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
capitale și de stat: un fapt simplu a fost împodobit cu cele mai bogate înflorituri de fantezie orientală, aci s-a născut o înjghebare istorică în spiritul lui Josephus Flavius, care c-un cuvânt se poate numi legenda Spitzer. Până la aparițiunea cărții d-lui Helfert toată lumea credea că în zilele din martie 1848 mulți evrei ar fi căzut pentru cauza libertății, chiar în orațiunile funebre ale rabinului era totdeuna vorba de evrei căzuți. Critica minuțioasă a lui Helfert reduce numărul lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
360} ca admirarea și lăudarea răului. Helvetius zice cu drept cuvînt: [... ] Daca n-am fi în stare a cunoaște sau a prețui binele, calea-vale; lucrul se scuză pân-la un oarecare punct. Ceea ce e bun și frumos în feliul său la aparițiunea lui în lume e atât de nou și de străin prin originalitatea sa încît la întîia vedere nu cere numai s-avem minte sănătoasă, dar să ne și deprindem cu acest lucru nou; se cere deci oarecare cultură în specialitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu se scuză prin nici un scop. Ș-apoi să vezi cu ce air distingue un asemenea păcătos privește asupra celor [mai] mari oameni cari au existat vrodată. Prea jos pus de natură pentru a se bucura de nespus de rara aparițiune a unui spirit în adevăr mare, privește c-un fel de aer de superioritate asupra acestui om mare, ca asupra unuia ce-l treci cu vederea de sute de ori și în [ale] cărui încercări slabe de diletant arăți cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui nu au nimic comun cu antisemitismul sau cu „bestialitatea proletară ce a caracterizat și osândit pe vecie regimul comunist” sovietic. Cu timpul, se adâncește tot mai mult în cercetarea fenomenelor paranormale și a parapsihologiei, ca în Visul profetic (1943), Aparițiuni și fantome materializate (1946) sau în texte ce însoțesc traduceri precum Nemurirea sufletului de William Crookes ori Amintirile unui medium de Ernest W. Oaten, în versiunea Nataliei Șt. Ionescu. Editorial, debutează în literatură cu volumul de proză scurtă La judecata
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
mai puțin demnă de interes este ultima parte a cărții, dedicată parlamentarismului junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
abonații noștri (...) ne vedem siliți a reveni și a face în mod solemn următoarele declarațiuni: 1) Ziarul Constanța, foaie a intereselor locale, nu are nicio culoare politică, și nici nu are rațiune de a avea, aci în Dobrogea. Constanța de la aparițiune și până acum n-a fost nicio singură dată ostilă guvernului central, colecțiunea este de față1675. 2) Ziarul Constanța nu poate comenta în rău seria bogată de legi administrative, economice, financiare, judiciare și de învățământ cu care guvernul actual se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
d-tale? Acum trebuie să mai știi că volumul de poezii ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu în dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încît Socec stă încă uimit. În aceste 7 săptămâni de la aparițiunea lui s-au vândut 700 de exemplare; o mie este toată ediția, și de pe acum trebuie să te gândești la ediția doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
zilei de 21 curent Sânții împărați Constantin și Elena; mai cu samă aflându - ne în ajunul celor mai interesante elecțiuni mulți orășeni n-au putut veni. (La Pitești trebuie autorizație pentru a crede ceva). În ziarul Ialomița, care primejduiește prin aparițiunea sa fiecare duminică a târgușorului (URBEI) Styrbei, se face și literatură. Un tânăr plin de talent, cum se vede, publică în acea foaie Dramele Baraganului, scriere originală (foarte originală! ) contimporană. Prima parte: convertirea banditului, cârcima de la cărare. Iată textul începutului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mănținerea neutralității sub împrejurări schimbate, precum și un protest contra unor hotărâri eventuale unilaterale ale diplomației europene (!? ) [5 noiembrie 1876] ZIARE NOUĂ ["ÎN BUCUREȘTI AU APĂRUT... "] În București au apărut încă două, ziare, pe care le cităm în ordinea cronologică a aparițiunei lor. "Pharul " sau "Farul " (odată pe săptămână ) și "Unirea democratică ", ziar cotidian, redactat de o societate. [5 noiembrie 1876] ANGLIA ["ZIARELE ENGLEZE... "] Ziarele engleze nu sunt de loc surprinse de procedarea Rusiei. Times crede că singurul mod de acțiune al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Rău toate celelalte lucrări au apărut în coloanele acestei reviste. Traducerea însă este foarte bună, căci reproduce pe cât este cu putință orice locuțiune românească prin una ecuivalentă germană. Caracteristic este că în România n-au luat pîn-acum nimeni act de aparițiunea acestui volum, afară de ziarul german din București "Epoche", care au și reprodus în foiletonul său novela "Popa Tanda". [1 august 1877] ["O RECENZIUNE... O recenziune a logicei d-lui Titu Maiorescu au apărut în "Columna lui Traian", n-rii 6 - 7
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
i-o impune imperiului. 2) Congresul să se declare solidar cu națiunile ce urmăresc aceleași interese ca și cea română. 3) Congresul să-și aleagă reprezantanța [2a]2 sa, care va comunica tronului voința națiunii românești, cerând a ei satisfacere. - Aparițiunea acestui articol a fost anunțată printr-un telegram din Pesta în "Noua Presă liberă" Când am scris primele linii în privința serbărei de la Putna (V. Convorbiri an. IV/ no. 14) am spus că frecările din viața politică și spirituală la români
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvintele frumoase cari acopere în genere răutatea, ignoranța și șarlataneria omenească. Drept că numărul lor nu mai este important; pot să se înmulțească oricât or vrea, mai mult rău decum au făcut nu pot face. De aceea anunțăm "cu plăcere" aparițiunea încă a două organe luminătoare, din care unul slăbuț și celălalt non plus ultra. Pharul sau Farul (apare o dată pe săptămână, puțin periculos pentru că trăiește în dușmănie cu gramatica și pentru că-i redactat de "cei săraci cu duhul") și "Unirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]