80 matches
-
reprezintă cea mai comună IIA, necesitând tratament de urgență; reprezintă 60% din totalitatea peritonitelor secundare. Însămânțarea peritoneului se poate realiza prin:perforația unor leziuni gangrenoase apendiculare; - propagarea infecției pe cale limfatică (240). Factorul determinant în producerea apendicitei acute este obstrucția lumenului apendicular, care împiedică libera comunicare a acestuia cu cecul. Obstrucția are drept consecință staza. Obstrucția este realizată de: - coproliți prezenți în 40% dintre apendicitele acute și 65% în gangrenele apendiculare; - hipertrofia țesutului limfatic; - particule de bariu rămase de la un examen anterior
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
limfatică (240). Factorul determinant în producerea apendicitei acute este obstrucția lumenului apendicular, care împiedică libera comunicare a acestuia cu cecul. Obstrucția are drept consecință staza. Obstrucția este realizată de: - coproliți prezenți în 40% dintre apendicitele acute și 65% în gangrenele apendiculare; - hipertrofia țesutului limfatic; - particule de bariu rămase de la un examen anterior; - diverse semințe de fructe, ghem de ascarizi. Obstrucția are loc în porțiunea proximală, iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în apendice. Presiunea intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu apariția fenomenelor ischemice și formarea infarctelor din zona antimezenterică (240). Propagarea infecției la seroasă se poate produce în două moduri: - treptat, în care germenii au o virulență atenuată, iar reactivitatea organismului este normală; se produce o
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fenomenelor ischemice și formarea infarctelor din zona antimezenterică (240). Propagarea infecției la seroasă se poate produce în două moduri: - treptat, în care germenii au o virulență atenuată, iar reactivitatea organismului este normală; se produce o peritonită circumscrisă, de reacție (plastron apendicular sau apendicită acută cu peritonită localizată);brusc, d’emblée, când după 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare se produce perforația și peritonita generalizată. Incidența peritonitei acute de cauză apendiculară variază în raport cu vârsta (205): - la copii poate atinge 50-83% din cazuri
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
două moduri: - treptat, în care germenii au o virulență atenuată, iar reactivitatea organismului este normală; se produce o peritonită circumscrisă, de reacție (plastron apendicular sau apendicită acută cu peritonită localizată);brusc, d’emblée, când după 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare se produce perforația și peritonita generalizată. Incidența peritonitei acute de cauză apendiculară variază în raport cu vârsta (205): - la copii poate atinge 50-83% din cazuri; - la tineri 21%;după vârsta de 50 ani incidența este de 65%. Peritonita biliară reprezintă cea mai
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
organismului este normală; se produce o peritonită circumscrisă, de reacție (plastron apendicular sau apendicită acută cu peritonită localizată);brusc, d’emblée, când după 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare se produce perforația și peritonita generalizată. Incidența peritonitei acute de cauză apendiculară variază în raport cu vârsta (205): - la copii poate atinge 50-83% din cazuri; - la tineri 21%;după vârsta de 50 ani incidența este de 65%. Peritonita biliară reprezintă cea mai importantă complicație a colecistitelor acute. Se întâlnește în 10% din cazuri și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava 385 pacienți diagnosticați cu infecție intraabdominală. În producerea infecțiilor intraabdominale au fost multiple mecanisme patogenice în relație directă cu vârsta, comorbiditatea, intervențiile chirurgicale sau obstetricale. Cele mai multe cazuri de infecții intraabdominale au fost consecința perforației apendiculare (171 cazuri), afecțiunilor ginecologice și obstetricale (45 cazuri), piocolecistitei acute perforate (32 cazuri) sau perforației ulcerului gastric sau duodenal, intestinului gros și subțire (56 cazuri). Peritonita terțiară este o peritonită difuză, persistentă după tratamentul inițial al unei peritonite secundare, dar
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
7%). Determinarea globulelor roșii și a hemoglobinei s-a efectuat la 311 bolnavi din 385 (80,8%). S-a constatat anemie importantă la 103 bolnavi cu peritonită secundară (33,1%). În ordinea descrescătoare a frecvenței semnalăm prezența anemiei în peritonita apendiculară a adultului, după perforația colecistului, după afecțiunile ginecologice, după ulcerul duodenal perforat și în număr egal în peritonita de cauză obstetricală, după perforația jejunului, ulcerului gastric și al colonului. Creșterea uremiei a fost întâlnită la 44 bolnavi (11,4%) și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
lavaj, drenaj multiplu - 14,4% Diagnosticul chirurgical a evidențiat cel mai frecvent: - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită localizată (29,9%); - apendicită acută gangrenoasă perforată cu peritonită generalizată (15,5%); - apendicită acută gangrenoasă retrocecală cu abces periapendicular (14,4%);bloc apendicular abcedat în peretele abdominal latero-posterior, peritonită localizată (14,4%);apendicită acută flegmonoasă cu peritonită în difuziune (11,3%). Complicațiile apendicitei acute înregistrate la adulți au fost: - 54,6% pelviperitonită - 15,5% peritonită generalizată - 14,4% abces periapendicular. La copiii cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
perforației de colon, urmate de perforația de ansă ileală și perforația ulcerului gastric. Analizând cauza directă a morții am remarcat că niciun deces nu s-a produs în urma intervenției chirurgicale. Astfel, cele 3 decese din lotul peritonitei secundare prin perforație apendiculară la adult au avut drept cauză a morții: - tulburare de ritm cardiac apărută la un bolnav de 78 de ani, în a 5-a zi de la intervenție; - șoc toxico-septic refractar la tratamentul etiopatogenic manifestat la un bolnav de 67 ani
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
292). Peritonita secundară, pe lotul studiat, a totalizat 321 de cazuri (83,4%). A apărut după leziuni ale tubului digestiv sau viscer abdominal, de unde germenii sau propagat prin perforație, pe cale limfatică sau prin contiguitate, cele mai multe cazuri au fost consecința perforației apendiculare (171 cazuri), afecțiunilor ginecologice și obstetricale (45 cazuri), piocolecistitei acute perforate (32 cazuri) sau perforației ulcerului gastric sau duodenal, intestinului gros și subțire (56 cazuri). Peritonita terțiară, constatată în 17 cazuri, s-a manifestat la bolnavi cu peritonită secundară operați
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice (91,7%), în cazurile cu perforație a piocolecistului (87,5%) și de colon (85,7%); - durerea abdominală spontană și la palpare la toate tipurile de peritonite secundare; - contractura abdominală prezentă la pacienții adulți cu peritonită apendiculară, cu perforația ansei jejuno-ileale; - abdomen imobil cu mișcările respiratorii la bolnavii cu peritonită secundară perforației ulcerului gastric (100%) sau duodenal (92%); - vărsături biliare regăsite în tabloul clinic al celor mai multe peritonite secundare, însă frecvența cea mai mare a fost în grupul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a III-a (ceftriaxonă/ cefotaxim), antibiotice ce se regăsesc în ghidul terapeutic propus. Totuși terapia a fost ineficientă în 3 cazuri (1 caz prin decompensare hepatică și ale două cazuri prin șoc toxico-septic). Au fost 97 de peritonite secundare perforației apendiculare la adult. Terapia antibacteriană s-a axat pe recomandarea ghidului terapeutic din 84 de cazuri, fiind administrate cefalosporine de generația a III-a (ceftriaxonă, cefost) + aminoglicozide (amikacină/gentamicină), ciprofloxacină+metronidazol/ amikacină, tazocin, invanz. Evoluție nefavorabilă au avut 3 bolnavi (1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
administrate cefalosporine de generația a III-a (ceftriaxonă, cefost) + aminoglicozide (amikacină/gentamicină), ciprofloxacină+metronidazol/ amikacină, tazocin, invanz. Evoluție nefavorabilă au avut 3 bolnavi (1 caz prin tulburări de ritm și 2 cazuri prin șoc toxico-septic). Copiii cu peritonită secundară perforației apendiculare (74 cazuri) au primit în 36 cazuri antibiotice în funcție de ghidul terapeutic. Totuși nu s-a înregistrat niciun deces. Pentru peritonita secundară ulterului gastric/duodenal perforat protocolul terapeutic recomandă 3 scheme: - ampicilină+amikacină/meticilină - ertopenem - ciprofloxacină+amikacina. Astfel pacienții cu ulcer
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Cele 3 decese (14,3%) care au avut loc în lotul peritonitelor spontane au aparținut bolnavilor cu ciroză hepatică toxică și/sau virală. Urmărind categoriile de peritonite secundare remarcăm că cele mai multe decese au aparținut perforației de colon, urmată de perforația apendiculară, de ansă ileală, a ulcerului gastric și duodenal și după avorturi provocate. Analizând cauza decesului se remarcă că șocul toxico-septic a fost cel mai frecvent implicat (12 cazuri), urmat de afecțiuni cardio-vasculare (5 cazuri), decompensare hepatică (2 cazuri) și neoplasm
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
altele de cauză exogenă. În seria urgențelor endogene intră complicațiile acute chirurgicale ale unor suferințe cunoscute sau necunoscute de bolnav, boli care nu au legătură aparentă cu mediul exterior cum ar fi de pildă apendicita acută, peritonita generalizată prin perforație apendiculară, gastro-duodenală etc., sindroamele ocluzive prin volvusuri, invaginații acute, hernii strangulate, pancreatite acute, infarcte intestinale, hemoragii interne etc. Urgențele exogene sunt urgențele accidentale, traumatice, legate direct de mediul exterior și de condițiile de muncă. Urgențele accidentale sunt numeroase mai ales în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în urgențele abdominale (Graz, Austria). Membru al Societății Române de Chirurgie, de Chirurgie de Urgență și Traumatologie, Chirurgie Endoscopică, Asociația Europeană pentru Chirurgie Endoscopică, Asociația Internațională a Chirurgilor, Gastroenterologilor și Oncologilor. Are studii și articole publicate pe tema intervențiilor chirurgicale apendiculare în era laparoscopică, tratamentul medicamentos al durerii postoperatorii în chirurgia de urgență, gerontochirurgia colorectală (aspecte actuale) ș.a. Dr. Florin-Mihail Iordache este șef de lucrări în cadrul departamentului de chirurgie. A urcat toate treptele ierarhiei UMF Carol Davila din București din 1992
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pereche de mamele rudimentare - mamele false - a așezate în regiunea inghinală, nu secretă lapte ci ci servesc doar la fixarea puiului în timpul zb zborului. 1.2.2. Scheletul Datorită adaptării la zbor, acesta s-a madificat, mai mai ales cel apendicular. Craniul: Are forme foarte variate. Craniul facial s sau rostrul se reduce la multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
descoperită prin rectoscopie (până la 30 cm deasupra anusului), prin materiile fecale (hemoragii oculte, sânge macroscopic, mucus, puroi, celule maligne exfoliate). Indicații importante se pot deduce și din evoluția altor afecțiuni ca: rectocolita ulceroasă, stenoza intestinală, polipoza intestinală, diverticuloza, tumora inflamatorie apendiculară și prezența hemoroizilor interni. Complicațiile cancerului de colon constau din: hemoragii grave, perforații paratumorale, ocluzie, peritonită, stenoză, fistule, infecții secundare și metastaze. Dacă nu se intervine chirurgical la timp, evoluția spre sfârșitul fatal este de 6-12 luni după diagnostic. Cancerul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
după suprimarea florei anaerobe printr-un tratament adecvat supurația persistă, îndeosebi prin suprainfecție cu germeni „de spital” ca enterobacteriile sau Pseudomonas. Diagnosticul abceselor pulmonare hematogene urmărește identificarea sursei de infecție și a accidentului ce a declanșat bacteriemia: avort septic, perforație apendiculară, manevre instrumentale în infecțiile urinare. La acestea se adaugă semnele generale de infecție. Diagnosticul abceselor și supurațiilor pulmonare de contiguitate se bazează pe existența anterioară a traumatismului toracic, a plăgii penetrante, a abceselor subfrenice, a mediastinitei supurate. După stabilirea diagnosticului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ........................ 12 ore - Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală ................................................. 8 ore - Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................................................ 4 ore - Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ..................... 10 ore - Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne și maligne ................................... 6 ore - Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
sau glucagonom se recomandă stabilizarea prechirurgicală a pacientului și tratamentul cu Lanreotidum. Tumorile carcinoide sunt tumori rezultate din celulele argentafine localizate la nivelul tractului respirator, timus, pancreas, stomac, tract intestinal. Dintre tumorile carcinoide 66% apar la nivelul intestinului subțire, localizarea apendiculara fiind cea mai frecventă. Tumorile carcinoide asociate cu MEN 1 apar cel mai frecvent la nivelul tractului intestinal și la nivelul plămânului. Peste 50% dintre pacienții cu tumori carcinoide vor trăi mai mult de 5 ani din momentul diagnosticului. Tumorile
ORDIN nr. 500 din 11 iulie 2008 (*actualizat*) pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242306_a_243635]
-
gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ........................ 12 ore - Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero-mezenteric, ischemia cronică intestinală ................................................. 8 ore - Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................................................ 4 ore - Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ..................... 10 ore - Rect: prolapsul rectal, rectocolita ulcero-hemoragică, tumori benigne și maligne ................................... 6 ore - Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
sau glucagonom se recomandă stabilizarea prechirurgicală a pacientului și tratamentul cu Lanreotidum. Tumorile carcinoide sunt tumori rezultate din celulele argentafine localizate la nivelul tractului respirator, timus, pancreas, stomac, tract intestinal. Dintre tumorile carcinoide 66% apar la nivelul intestinului subțire, localizarea apendiculara fiind cea mai frecventă. Tumorile carcinoide asociate cu MEN 1 apar cel mai frecvent la nivelul tractului intestinal și la nivelul plămânului. Peste 50% dintre pacienții cu tumori carcinoide vor trăi mai mult de 5 ani din momentul diagnosticului. Tumorile
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242305_a_243634]
-
sau glucagonom se recomandă stabilizarea prechirurgicală a pacientului și tratamentul cu Lanreotidum. Tumorile carcinoide sunt tumori rezultate din celulele argentafine localizate la nivelul tractului respirator, timus, pancreas, stomac, tract intestinal. Dintre tumorile carcinoide 66% apar la nivelul intestinului subțire, localizarea apendiculara fiind cea mai frecventă. Tumorile carcinoide asociate cu MEN 1 apar cel mai frecvent la nivelul tractului intestinal și la nivelul plămânului. Peste 50% dintre pacienții cu tumori carcinoide vor trăi mai mult de 5 ani din momentul diagnosticului. Tumorile
ANEXE din 11 iulie 2008 (*actualizate*) cuprinzând anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242309_a_243638]