102 matches
-
patru circulă" ,lectura, explicația Mijloace de învățământ: fișa de lucru, Manualul de Religie clasa a IX-a, icoana pe sticlă oul încondeiat, Forme de organizare: frontal, în grup, individual. Scenariul didactic 1. Momentul organizatoric: salutul, rugăciunea, notarea absențelor 2. Pregatirea aperceptiva: Profesorul propune elevilor sa se gândească la creațiile populare studiate, propunându-le să descopere mai multe aspecte despre acestea în lecția de zi. 3. Anunțarea lecției noi și a competențelor propuse: Viața religioasă oglindită în creații populare, în datini și
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
semantică); din acest motiv reprezentările sunt destul de puțin eficiente în activitățile cognitive și practice, lipsite de mobilitate și uneori denaturate sub aspectul raportului dintre componentele obiectelor. • În orbirea dobândită după 2‑3 ani se poate vorbi despre existența unui fond aperceptiv elaborat, subiectul are o experiență concretă cu elementele lumii înconjurătoare, situație în care are loc un proces de restructurare a schemei funcționale, cu participarea analizatorilor normali care au influențe compensatorii asupra activității psihice a nevăzătorului. Orientarea într‑un spațiu tridimensional
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate. Situația receptării critice se repetă întocmai cu textele dramaturgice, în care abundentele indicații parantetice, „mai degrabă nereprezentabile” (cum aprecia Călinescu), și stânjenitoare pentru desfășurarea dramatică (după opinia lui Pompiliu Constantinescu), fac piesele de teatru
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
relevante pentru actul comis - infracțiunea de omor. Experiența trecută determină comportamentul prezent, iar consecința unei decizii trecute nu poate fi evitată. Ne putem controla opțiunile, dar nu avem control asupra consecințelor acestor opțiuni. Valorile, supozițiile, dorințele, imaginile, credințele, prejudecățile, schemele aperceptive învățate, stereotipiile și obișnuințele socioculturale, reprezentările noastre sunt determinate de condiționarea, paradigma noastră (modelul în care „vedem” lumea, în termeni de percepere, înțelegere, intrepretare), sunt în mare măsură programate de experiențele noastre din trecut. Indivizii percep lucrurile în mod diferit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la vânzare, Blocul Armonia, A fi singur). Dar tocmai grija pentru copii și apelul la memorie se întâlnesc în chip fericit în ceea ce numim evocare. Autorul își retrăiește cu anume foame și sete copilăria, propria istorie. Cu o mare disponibilitate aperceptivă, făcând apel la acele „senzații cu afinități mentale” (Șt. Odobleja), el reînvie cu har, în câteva tușe chiar, vremuri, locuri și oameni. Starea profundului acord memorie-copilărie iscă de la sine relevante și consistente evocări. Drept constantă a vieții și operei truditorului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Legile imuabile ale cauzalității lumii noastre, impun ca o rută spațiu-timp, odată parcursă, să nu mai poată fi în veci reiterată. Dar viitorul reprezintă un concept elastic. Nu este sigur, punct cu punct, în general. Nu este cuantificabil și nici aperceptiv, prietene. Ceasul precis și locația reală ale Sfârșitului, nu le cunosc nici înțelepții, nici spiritele morților, nici pustnicii, anahoreții, nici magii, nici demonii, nici îngerii și nici arhanghelii din Rai. Nici măcar Fiul. Ci numai Tatăl! Deus vult! Doar El permite
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ale părinților sunt factorii care determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un test proiectiv, care dezvoltă instrumentul elaborat de Murray, Thematic Apperception Test. Analiza și interpretarea povestirilor pe care subiecții le scriu după ce vizualizează imagini timp de douăzeci de secunde este tehnica de măsurare care a determinat una dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de a deschide arii noi de cercetare prin caracterul lor integrativ și aditiv. Deși istoria măsurării motivației și satisfacției este dominată de tehnicile de scalare au fost autori care au propus și alte metode. McClelland utilizează testele proiective, aplicând testul aperceptiv tematic pentru măsurarea motivelor, în timp ce Herzberg utilizează metoda incidentelor critice și analiza de conținut pentru a măsura factorii determinanți ai satisfacției și insatisfacției în muncă. Aceste demersuri de pionerat au generat un număr mare de critici privind rigurozitatea metodologică și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teologice alexandrine. Nu faptul de a cunoaște beneficiile lecturii tipologice, nici prestigiul apofatismului, ori importanța lecturii literale îl deosebea atât de mult pe ereziarhul Arie de ortodoxul Atanasie cel Mare, cât faptul că hermeneutica lor nu beneficia de același „cadru aperceptiv”. În absența comensurabilității între paradigmele intelectuale pe care le adoptaseră, cei doi teologi alexandrini s-au găsit în imposibilitatea de a picta armonic - extrăgând culorile din vasul unicei lor Scripturi - aceeași icoană a aceluiași Hristos. „Cadrul aperceptiv” ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de același „cadru aperceptiv”. În absența comensurabilității între paradigmele intelectuale pe care le adoptaseră, cei doi teologi alexandrini s-au găsit în imposibilitatea de a picta armonic - extrăgând culorile din vasul unicei lor Scripturi - aceeași icoană a aceluiași Hristos. „Cadrul aperceptiv” ar putea fi considerat aici și „interfața subiectivă” a tradiției pneumatice în care mărturisirea apostolică a lui Hristos ca „Domn și Dumnezeu” i-a oferit Bisericii singura ei rațiune de a fi. Controversele dogmatice consemnate de istoricii ecleziastici timpurii provin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o percepție semantică a totalității, determinând funcționarea cunoașterii tacite ca mediu prospectiv al oricărei înțelegeri a realității. Labirint autotelic al conștiinței, fondul tacit al cunoașterii asigură unitatea sintetică, dar și indeterminarea formală a înțelegerii. Acest fond tacit coincide cu dimensiunea aperceptivă a conștiinței 2, oferind printr-o „vagă și subtilă aluzie” ritmul și calitatea comprehensiunii. Dacă Polayni tematizează caracterul nespecificabil al conștiinței, Husserl evocă nedeterminarea orizontului intențional al acesteia 3. Prin urmare, cunoașterea euristică nu este integral categorială. Arhitectonica cunoașterii propusă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cum ne propune astăzi Occidentul - se dizolvă incoștient, dar ireversibil într-o ipocrizie ideologică, nedemnă de numele Celui care a murit pentru păcatele lumii 1. Teologia creștină, așadar, nu oferă o metodologie seculară de investigare a socialului, ci o sensibilitate aperceptivă critică și profetică; teologia nu se propune ca „știință” universală a dreptății sociale, ci ca artă a discernământului în deciziile politice ale comunității și în orientarea existențială a persoanei. Teologia nu poate fi „regina științelor” decât în măsura în care nu se aseamănă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz tc "8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz " Aceasta este o problemă destul de controversată În multe țări din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
studiază trăsăturile generale ale existenței. (Teoria existenței). Existența este faptul de a fi, de a avea o realitate obiectivă, independent de conștiința celui care gândește sau percepe această realitate. Existența este un concept fundamental cuprinzând cu dificultate totalitatea determinărilor sale. Aperceptiv, existența este o fenomenalitate dinamică, primară, reprezentarea minimală mijlocită de simțuri. Realitatea nemijlocită a percepției intră Însă În starea conceptuală a existentei doar prin apariția limbajului semnificant care permite diferențierea și interpretarea precisă a obiectului existent. Doar conștiința face posibilă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vizuale, sunt legate prin raporturi de dominanță care dau specificitate locului. Observarea și analiza peisajului este un ”produs” eminamente cu determinare psihică, efect al percepției și reprezentării cantitative a acestuia. Întotdeauna percepția asupra peisajului trebuie să țină cont de efectele aperceptive induse de interpretarea vizuală: topografia reliefului, lumina, apa sau zăpada sau cele specifice analizatorului/observatorului, cum ar fi efectul stereoscopic (Brossard, 1985 apud Paraschiv, 2011). În accepțiune strict geografică peisajul este perceput prin dimensiunea spațială demonstrată cartografic prin intermediul unor tipologii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
nu distrus în omul căzut și astfel, liberul arbitru continuă să funcționeze. ,,Chipul și liberul arbitru sunt premisele faptului că omul poate dori sfințenia și e capabil de a intra în legătură cu Dumnezeu”. Ortodoxia este categorică atunci când afirmă existența unor puncte aperceptive de legătură a celor două realități: harul și liberul arbitru. Prin acestea ,,sufletul omului e chipul lui Dumnezeu, alterat, spart dar nu distrus și înclină spre Dumnezeu, dorindu-L”. Teologia ortodoxă asimilează doctrina lui Cassian ca pe a ei proprie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au și o valoare cognitivă 365, încît s-ar putea distinge, pe de o parte, o intropatie estetică, caracterizată prin atitudinea de a fi cucerit, de a fi invadat de ceva, și, pe de altă parte, o intropatie cognitivă (sau aperceptivă), care este atitudinea de a lua act de ceva. Din perspectiva esteticii, intropatia este propensiunea subiectului de a interpreta eurile altora după eul propriu, semnificație apropiată aceleia atribuite empatiei, de stare emoțională și cognitivă prin care se ajunge "pe aceeași
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însușirea și îndrăgirea matematicii este înțelegerea, începând cu cele mai simple noțiuni dobândite încă din grădiniță. Orice act de învățare este o construcție intelectuală care trebuie să fie așezată pe o temelie solidă, constituită din cunoștințele anterioare (așa numitul fond aperceptiv). Încercarea de a clădi noi cunoștințe pe un fundament șubred este sortită eșecului. Coloanele de susținere ale actului învățării sunt aptitudinile intelectuale, pe de o parte, și motivația puternică, pe de altă parte. Între acestea și randamentul învățării există un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
despre formarea lor. Conceptul de formare poate fi valorificat mai bine dacă adoptăm o perspectivă psihosociologică pentru înțelegerea sa. A forma înseamnă nu a adăuga, ci a dezvolta potențele existente, substanța intelectuală și socio-morală a individului, a-i schimba structurile aperceptive și acționale încât să se schimbe întreaga structură a personalității. Formarea nu e un simplu proces de achiziție, ci implică o transformare a ierarhiilor interne, implică dobândirea unui alt mod de a (inter)acționa, se prezintă ca o intervenție profundă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
singură, iar viitorul nu poate rămâne nici el dincolo de studiul sistematic. În orice ipostază s-ar închipui, ca istoric, sociolog sau viitorolog, cercetătorul nu se poate plasa decât în miezul duratei, care e clipa de față, sursă a fondului său aperceptiv, premisă a oricărei înțelegeri asupra devenirii umane. O răscruce se arată mereu, fie că atenția urmărește un fragment cronotipic sau altul. Sentimentul schimbării intempestive a căpătat însă, în timpul din urmă, note mai dramatice. Epoca modernă în ansamblu stă sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sinteză. În prezentarea unei plante începem cu morfologia externă, apoi se trece la studiul organelor și după aceea se învață procesele fiziologice. Aceeași succesiune este și la prezentarea unui animal. Trecerea de la cunoscut la necunoscut se face prin pregătirea fondului aperceptiv, făcându-se apel la fapte concrete cunoscute de elevi din viața de toate zilele, sau din lecțiile anterioare, precum și din alte activități efectuate de ei în clasă sau în afara clasei. Mai întâi, profesorul face apel la ceea ce cunosc elevii
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
caz, experimentul constituie o bază sigură pentru aprofundarea cunoștințelor (se verifică, spre exemplu: mecanica și volumul aparatului respirator - acuitatea organelor de simț etc.); - înainte de a prezenta obiectivele operaționale ale lecției noi pentru a stimula asimilarea noilor cunoștințe și pentru pregătirea aperceptivă, sau experimentul se face paralel cu expunerea cunoștințelor noi, ușurând accesibilitatea și determinând participarea activă și conștientă a elevilor la lecție. Astfel de experimente se pot aplica la fiziologia plantelor (transpirația, fotosinteza, absorbția apei și sărurilor minerale de către rădăcină și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a semințelor uleioase, combinată cu aceea, neplăcută, a putreziciunii lor incipiente. Dar în această pagină, remarcabilă nu este împletirea mirosurilor, ci capacitatea naratorului de a le distinge atât de bine, de a separa mirosul "bun" de cel "malefic". Această capacitate aperceptivă ce deosebește cu finețe nuanțele diferite ale unui miros prin conotațiile lor morale pune în valoare virtuozitatea descriptivă a prozei lui Blecher, semnalată de numeroși cronicari încă din anii 30. Mihail Sebastian 112 sau Geo Bogza 113 constatau în cronicile
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se concede ci se cucerește, trebuie neapărat să fie dobândită de către cel ce vrea s-o pretindă. Ea se bazează pe considerație, așadar pe un act al rațiunii înseși care, conștientă de limitele sale, acordă altora o mai mare putere aperceptivă". (3, p. 118) În paginile următoare ale cărții se arată că atât lucrurile rațional justificate, cât și cele acceptate fără libertatea de discernământ, în procesele de educație, au autoritate cele motivate cu argumente raționale. Nu este întâmplător că scrierile de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
impresie sinestezică pe care aceste tablouri o fac asupra lui, expresie a unei sensibilități educate la școala simbolismului. Lucrările pictorului englez reclamă o calificare superioară a privirii educate, deschizând către o percepție asociativă în cea mai bună tradiție simbolistă. Orizontul aperceptiv este redimensionat de această nouă sensibilitate sinestezică, efectul contemplării relevând capacitatea de a marca aproape simultan și generativ câmpuri estetice diferite, care se află deja în genele artistice ale pictorului simbolist de la sfârșitul secolului la care sensibilitatea prerafaelită contribuise din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]