451 matches
-
axixului; apofiza pterigoidă, pe fața inferioară a sfenoidului; apofiza semilunară a vertebrelor cervicale; apofiza spinoasă, la nivelul vertebrelor; apofiza stiloidă, la nivelul cubitusului, radiusului, peroneului, temporalului; apofiza transversală, la nivelul vertebrelor; apofiza unciformă, la nivelul osului cu cârlig al mâinii; apofiza zigomatică, ce corespunde pomeților. APRAXIE (<fr. apraxie, cf. gr. a - fără, praxis - acțiune, practică, prattein - a acționa; engl. apraxia) - Incapacitatea de a efectua mișcări coordonate, dobândite ontogenetic, de a realiza mișcări adaptate unui anumit scop, de a executa corect unele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intervertebrale). Cl. Baciu (1981a) consideră că mișcările de la nivelul coloanei vertebrale sunt influențate de mai mulți factori: a) forma corpurilor vertebrale; b) indicele discului vertebral (care cu cât este mai mic, permite o mai mare mobilitate); c) forma și orientarea apofizelor articulare; d) gradul de înclinare a apofizelor spinoase. În plan frontal, coloana vertebrală este rectilinie, în timp ce pe verticală linia sa de simetrie este dată de platforma sacrată, care o menține în echilibru în plan frontal. Sacrumul, prin modificarea poziției sale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de la nivelul coloanei vertebrale sunt influențate de mai mulți factori: a) forma corpurilor vertebrale; b) indicele discului vertebral (care cu cât este mai mic, permite o mai mare mobilitate); c) forma și orientarea apofizelor articulare; d) gradul de înclinare a apofizelor spinoase. În plan frontal, coloana vertebrală este rectilinie, în timp ce pe verticală linia sa de simetrie este dată de platforma sacrată, care o menține în echilibru în plan frontal. Sacrumul, prin modificarea poziției sale în plan antero-posterior, poate influența echilibrul în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cf. gr. lalein - a vorbi, pathos - suferință) - Termen generic care desemnează tulburările de vorbire, iar laloplegia se referă la paralizia mușchilor limbii care afectează, implicit, și actul vorbirii. LAMINECTOMIE (< fr. laminectomie, cf. lat. lamina - lamă, gr. ektome - excizie) - Rezecție a apofizelor vertebrale, practicată în operațiile pe măduva spinării. LANCINANT (< fr. lancinant) - Despre dureri care se manifestă prin junghiuri și prin zvâcnituri. Durerea este violentă, având un caracter progresiv. LANGDON DOWN (nume propriu) - Afecțiune genetică ce se caracterizează prin triada: dismorfie particulară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcările contrare”; sensul mișcării este opus direcției blocate și dureroase. La nivelul rahisului, din punct de vedere tehnic, manipulările sunt de trei feluri: manipulări directe - pacientului aflat în decubit ventral i se aplică de către kinetoterapeut, cu mâna, presiuni directe pe apofizele transversale, urmate de o relaxare rapidă; manipulări indirecte - se recurge la mișcări și presiuni pe segmentele vecine coloanei, pentru ca prin intermediul lor să se creeze manipularea vertebrală; manipulări semiindirecte, adică mișcări globale realizate la distanță. MASAJ (< fr. massage) - Procedeu terapeutic ce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
imobilizare, corset, laminectomie și grefe (Ionel, 1982). Vertebra afectată se fracturează, ceea ce determină o prăbușire înainte a corpurilor vertebrale de deasupra și de sub vertebra lezată. Din această situație rezultă o gibozitate în unghi, la care vârful acesteia este determinat de apofiza spinoasă a primei vertebre afectate. Gibozitatea este mai evidentă la pacienții tineri și apare după mai multe luni de evoluție, fiind mai accentuată atunci când localizarea este în regiunea dorsală. Ca manifestări premergătoare instalării acestei afecțiuni, se poate constata: o stare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sau la cei cu albuminurie ortostatică. Ridicarea și menținerea ortostatismului poate provoca unele tulburări, cum ar fi: amețeli, vomă, scăderea tensiunii arteriale, transpirații profunde. OSGOOD-SCHLATTER (nume proprii) - Afecțiune determinată de un stres repetitiv asupra porțiunii de creștere a tibiei proximale (apofiza), care afectează în general tinerii, în special băieții cu vârsta între 10-15 ani care practică sporturi ce includ alergarea și săriturile. Este caracterizată de inflamația tendonului patelar (rotulian) și a țesuturilor moi înconjurătoare zonei de inserție osoasă a tendonului. Această
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
poate fi corectată în primul rând prin înlăturarea cauzelor care au favorizat această atitudine. Scolioza structurală are o cauză osoasă, fiind determinată de modificarea formei corpurilor vertebrale, de devierea laterală față de axul natural și de răsucire, în așa fel încât apofiza spinoasă este orientată spre concavitatea scoliozei. Ca urmare a răsucirii vertebrelor, un hemitorace este modificat, în sensul că posterior apare o gibozitate, pe când în față apare o aplatizare a acestuia. Pe celălalt hemitorace, coastele sunt proeminente anterior, iar posterior sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care sunt cheile obținerii succeselor ulterioare. În utilizarea kinetoterapiei pentru tratarea acestor copii, autorul metodei a prezentat patru puncte principale de referință și patru puncte auxiliare. La membrul superior, pentru rostogolire și târâre, se folosesc: condilul humeral intern (epitrohleea) și apofiza stiloidă a radiusului, ca puncte principale, precum și marginea anterioară a acromionului și latura medială a omoplatului, ca puncte auxiliare. La membrul inferior, cele două puncte principale sunt condilul femural intern și calcaneul (prin imprimarea unei devieri în valg), iar cele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă între fețele interne ale arcadelor dento-alveolare și istmul buco-faringian. Separația dintre cele două compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii rapoartelor de contact statice și dinamice (ocluzale). Toți dinții umani se descriu cu aceiași termeni anatomo-topografici, cu toate că există
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mandibular, respectiv maxilar, după o arhitectură specifică, necesară îndeplinirii funcțiilor globale ale sistemului stomatognat, respectând rapoarte precise inter și intra-arcadice. Sub denumirea de arcadă dento-alveolară înțelegem structura morfo-funcțională care cuprinde șirurile de dinți și sistemele lor de implantare în alveolele apofizelor alveolare. Clinic, la arcadele dentare se ia în considerare un tot unitar format din componenta vizibilă în cavitatea orală, realizată din coroanele clinice ale dinților, care se corelează la componenta intraalveolară formată din rădăcinile clinice, împreună cu componenta de legătură cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există o convergență aplicală (fig. 59) a dinților, iar la mandibulă (fig. 60) o divergență aplicală. Prelungind axele dinților mandibulari și axele dinților maxilari, se constată că ele se unesc la nivelul apofizei crista galii a osului frontal, realizând un con definit de VILLAIN ca, “con de sustentație” (fig. 61). Posibilitatea realizării spațiale a conului de sustentație rezultă din sumarea valorii în grade a înclinării dentare în grade față de verticală. Toți dinții au
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cei 4 mm\ fapt important pentru realizarea modelajului dinților. c) Curbele de ocluzie se realizează în cele trei planuri spațiale: 1. Curba sagitală Spee (fig. 73) este dată de succesiunea cuspizilor laterali pe un arc de cerc cu centrul în apofiza crista galii. Simetrică stânga-dreapta, este concavă la mandibulă și convexă la maxilar. Se poate evidenția și aprecia dimensional cu ajutorul riglei (fig. 74), așezată pe cuspidul caninului mandibular și pe cuspidul DV al molarului trei. Rigla simulează coarda arcului de cerc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2. Curba de ocluzie transversală (MONSON și WILLAIN, fig. 75), rezultă din înclinarea spre lingual a fețelor ocluzale ale dinților mandibulari și orientarea spre vestibular a dinților maxilari. Această înclinare determină un arc de cerc cu centrul tot la nivelul apofizei crista galii și care trece prin vârful cuspizilor vestibulari și orali ai dintelui respectiv. Se evidențiază cu o riglă așezată pe vârful a doi cuspizi mandibulari omologi. Amplitudinea maximă are 5 mm la nivelul liniei mediene a planșeului. Ambele curbe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pot fi mai mult sau mai puțin accentuate, diminuate până la aplatizare sau inversate. 3. Curba vestibulară (fig. 76) rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor la maximum de convexitate a fețelor vestibulare dentare. Centrul acestei curbe este tot apofiza crista galii și maximum de amplitudine este la nivelul molarului prin mandibular. Amplitudinea este variabilă de la individ la individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă la formarea culoarului neutral. d) Planul de ocluzie este suprafața
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
locală a planurilor superficiale și profunde. Anestezia nervului maxilar inferior. În cursul unei plastii a feței, se înfinge orizontal un ac de 5 cm deasupra părții mijlocii a arcadei zigomatice. După 4 cm, când el ajunge la aripa externă a apofizei pterigoide, se retrage ușor și se îndreaptă mai îndărăt. Se împinge din nou și, după 5 cm, vârful său este în vecinătatea găurii ovale și a nervului maxilar inferior [110]. Injecțiile retrobulbare în vârful orbitei cu soluția de novocaină 2
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
palpebral extern și se va secționa jumătatea inferioară a ligamentului palpebral extern și septul în lungul marginii orbitare externe. Se va decola apoi lamboul; planul său de disecție trece îndărătul orbicularului în porțiunea palpebrală și devine strict subcutanat, plecând de la apofiza orbitară externă, pentru a se respecta ramurile temporale ale nervului facial. Dacă deficitul depășește jumătate din lungimea pleoapei, conjunctiva fundului de sac devine insuficientă și va fi necesară o grefă de mucoasă labială. Dacă deficitul interesează toată pleoapa, se va
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Disecția lamboului se va face secționând tendonul cantal extern și inserțile septale la marginea orbitară. Se răsucește lamboul în pierderea de substanță. El va fi dedublat de un grefon tarso-conjunctival, labial, sau o grefă condro-mucoasă nazală și fixat la periostul apofizei orbitare externe deasupra cantusului, pentru a se evita o eventuală ptoză. În caz de pierdere de substanță la nivelul pleoapei superioare, aceasta se poate reface utilizând un lambou din pleoapa inferioară. Se execută la 4-5 mm de la marginea ciliară o
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
greutate, era însă mult mai măreț. Rânjetul său de sub bolți părea o sfidare adresată stelelor nevăzute. A doua a pășit în față Ada, care și-a lipit perla de obraz și și-a rostit dorința. Pe oase, pe suturi, pe apofizele șirei spinării începură să se prindă, ca niște lipitori roșii, striate, fuioarele mușchilor, împletite și întrețesute, prinse în tendoane solide, alburii, formîrid inele în jurul gurii și ochilor, fâșii triunghiulare între coaste, discuri puternice pe piept, cilindri viguroși la brațe și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sunt în număr de 12 situate pe artera radială la nivelul unui segment de 5-6 cm, unde se ia și în mod obișnuit pulsul (ca în medicina alopatică), dar se cercetează trei niveluri și două profunzimi: pulsul central, la nivelul apofizei stiloide radiale; pulsul superior, proximal de apofiza stiloidă radială; pulsul inferior, distal de apofiza stiloidă radială. Pentru fiecare din cele trei niveluri se cercetează două profunzimi: pulsul superficial sesizat printr-un contact ferm, dar numai ușor apăsat al degetului explorator
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
artera radială la nivelul unui segment de 5-6 cm, unde se ia și în mod obișnuit pulsul (ca în medicina alopatică), dar se cercetează trei niveluri și două profunzimi: pulsul central, la nivelul apofizei stiloide radiale; pulsul superior, proximal de apofiza stiloidă radială; pulsul inferior, distal de apofiza stiloidă radială. Pentru fiecare din cele trei niveluri se cercetează două profunzimi: pulsul superficial sesizat printr-un contact ferm, dar numai ușor apăsat al degetului explorator; pulsul profund sesizat printr-o apăsare mai
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
5-6 cm, unde se ia și în mod obișnuit pulsul (ca în medicina alopatică), dar se cercetează trei niveluri și două profunzimi: pulsul central, la nivelul apofizei stiloide radiale; pulsul superior, proximal de apofiza stiloidă radială; pulsul inferior, distal de apofiza stiloidă radială. Pentru fiecare din cele trei niveluri se cercetează două profunzimi: pulsul superficial sesizat printr-un contact ferm, dar numai ușor apăsat al degetului explorator; pulsul profund sesizat printr-o apăsare mai insistentă, dar fără a comprima complet artera
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]