41 matches
-
în spațiul intercostal se descriu câte doi mușchi intercostali: unul intern și altul extern. Datorită faptului că, mușchii sunt mai scurți decât lungimea spațiilor pe care le ocupă, continuarea până la nivelul sternului sau a coloanei vertebrale se realizează prin lame aponevrotice intercostale, externe și interne. Mușchii intercostali externi se inseră pe buza externă a două coaste vecine. Direcția fibrelor este oblic de sus în jos și dinapoi înainte. Mușchii intercostali interni au dispoziție inversă celor precedenți. Acțiunea: - mușchilor intercostali externi: este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dinaintea înapoi. Cupola pe care o formează mușchiul nu este uniformă datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formează mușchiul nu este uniformă datorită unei depresiuni centrale corespunzătoare inimii și care o împarte în două bolși secundare: dreaptă și stângă. Din punct de vedere structural diafragma prezintă două porțiuni: centrală sub formă aponevrotică și periferică, musculară. 1. Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă o foliolă: anterioară, mică una anterioară, mare și una stângă. în porțiunea centrală se descrie orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supraspinos și continuată dincolo de orizontală prin bascularea externă a omoplatului; - fasciculele posterioare determină proiecția înapoi și rotația externă a brațului. Inervația provine din nervul axilar (C5 - C6). MUȘCHIUL SUPRASPINOS (m. supaspinatus) Originea este (Figura 95): - în fosa supraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. După formare fibrele musculare se orientează anterior și lateral trecând peste articulația scapulo-humerală. Inserția terminală se realizează printr-un tendon la nivelul fațetei superioare de pe marele trohanter humeral. Raporturi: Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scapulo-humerală; - asupra capsulei articulare, de tensionare a acesteia, evitând pensarea acesteia între suprafațele articulare în mișcările articulației (capsulo-protector). Inervația este realizată de nervul subscapular (ram colateral a plexului brachial) C5 -. MUȘCHIUL INFRASPINOS (m. infaspinatus) Originea: - în fosa infraspinoasă; - pe fascia aponevrotică ce acoperă mușchiul. Inserția terminală este pe fațeta mijlocie a marelui trohanter al humerusului. Raporturi. Mușchiul se află sub mușchiul deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Acțiunea este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
colateral radial, - fascia antebrahială, - despărțitoarele fibroase care-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Pericardul este sacul fibro-seros care conține inima și porțiuni ale marilor vase care vin și pleacă de la cord. El este format din două componente: pericardul fibros și pericardul seros. Pericardul fibros Se prezintă ca un sac fibros, sidefiu, cu structură aponevrotică, învelește cordul la exterior și ia forma unui trunchi de con cu baza mare orientată către diafragm. Superior el se contopește cu tunica externă a marilor vase de la baza cordului și se continuă cu fascia pretraheală. Inferior pericardul aderă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
planul plantar; perforanta Cockett IV la 24 cm de planul plantar (fig. 1). 1.1.1.4. CARACTERE STRUCTURALE GENERALE Venele superficiale fiind situate la nivelul hipodermului nu au un sistem de susținere solid, fiind înconjurate doar de o dedublare aponevrotică care nu le conferă o rezistență mare la suprasolicitări. Acesta este motivul pentru care aceste vene se dilată ușor formând varice în ciuda faptului că pereții sunt de 4 ori mai groși decât cei ai venelor profunde. Venele superficiale au dispuse
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fără rinichi, grăsimea de pe rinichi și grăsimea pelviană, - fără organele sexuale și mușchii atașați, - fără pilier diafragmatic și onglet, - fără coadă și prima vertebră coccigiană, - fără măduva spinării, - fără grăsimea testiculară și grăsimea de pe coastele laterale adiacente, - fără linia albă aponevrotică a mușchiului abdominal, - fără grăsimea din interiorul topside, - fără vena jugulară și grăsimea adiacentă, - gâtul trebuie să fie tăiat conform dispozițiilor veterinare, fără îndepărtarea mușchiului gâtului, - grăsimea de pe capul pieptului nu trebuie să aibă o grosime mai mare de 1
jrc4663as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89829_a_90616]
-
15) Tranșarea: se scoate filetul la lungimea întreagă prin degajarea capului (capătul gros) din osul coxal (ilium) și prin și tăiere în lungul filetului adiacent vertebrelor, degajând astfel filetul de regiunea lombară. Fasonarea: se scoate glanda și se degresează. Membrana aponevrotică și mușchiul lănțișorului se lasă intacte și atașate în întregime. Tranșarea, fasonarea și ambalarea acestei tranșe de carne valoroase trebuie efectuate cu o grijă deosebită. Împachetarea și ambalarea: filetul trebuie ambalat cu atenție, pe lungime, cu capetele subțiri alternând cu
jrc4663as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89829_a_90616]
-
lasă intacte și atașate în întregime. Tranșarea, fasonarea și ambalarea acestei tranșe de carne valoroase trebuie efectuate cu o grijă deosebită. Împachetarea și ambalarea: filetul trebuie ambalat cu atenție, pe lungime, cu capetele subțiri alternând cu capetele groase, cu membrana aponevrotică în sus și nu trebuie să fie pliate. Tranșele menționate trebuie împachetate individual în folie de polietilenă înainte de ambalarea în cutii de carton căptușite cu folie de polietilenă. 1.2.6. Pulpă de vită de intervenție publică (cod INT 16
jrc4663as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89829_a_90616]
-
parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare, chiar și pe tendoane (lombricalii). Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele cazuri, poate fi atât de redusă, încât macroscopic nu se recunoaște; în acest caz se
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
comun al mușchiului biceps brahial, tendonul mușchiului brahial și coarda oblică ("Chorda obliqua membranae interosseae antebrachii"), se poate dezvolta o bursă, numită bursa interosoasă cubitală ("Bursa cubitalis interossea"). De pe partea medială a acestui tendon terminal comun se desprinde o lamă aponevrotică triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
sau "Juncturae tendinum"). Ajungând la nivelul articulațiilor metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă care aderă de capsula articulară a acestor articulații și se inseră pe falanga proximală. Aici fiecare tendon al mușchiului extensor al degetelor primește expansiuni largi aponevrotice trimise de mușchii lombricali și mușchii interosoși, împreună cu care formează un aparat fibrotendinos complex al degetelor, numit aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon a mușchiului extensor al degetelor se inseră pe fața dorsală a falangei a doua și a falangei
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
a falangei a treia a degetelor 2, 3, 4 și 5. Modul de inserție a celor patru tendoane ale mușchiului este deosebit, în comparație cu ceilalți mușchi ai antebrațului: fiecare tendon se împarte în dreptul feței dorsale a falangei proximale în trei ramuri aponevrotice: una mijlocie și 2 laterale. Ramură mijlocie se fixează pe fața posterioară (dorsală) a bazei falangei a II-a (falanga mijlocie). Cele 2 ramuri laterale se unesc din nou la nivelul feței posterioare a celei de a doua falange și
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]