113 matches
-
fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în incizie în
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
contraincizie pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza retrotendinos, de aici riscul colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fi clasificate în funcție de: profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2.1.1. Profunzimea leziunilor a. contuzii superficiale care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem dur post-traumatic; b. contuzii profunde leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul tegumentului, în acele regiuni unde exista aponevroze puternice. În aceste situații, apare o mișcare de forfecare a tegumentului pe plan subiacent. Violența cu care are loc forfecarea tegumentului explică lipsa hemoragiei, ca urmare a hemostazei spontane ce urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
țesuturi omogene (creier ) rupturile se produc ușor și pe distanță mare: între 500-2000 m, pe măsura diminuării energiei cinetice, glonțul are un efect perforant și determină plăgi bipolare cu un orificiu de ieșire. Plăgile bipolare care nu depășesc în profunzime aponevroza se numesc în seton, iar cele care trec de aponevroză interesând toate planurile transfixiante; peste 2000 m, când forța agentului vulnerant, în contact cu țesuturile scade la zero, proiectilul are efect contuziv și determină plăgi oarbe, cu un orificiu de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mare: între 500-2000 m, pe măsura diminuării energiei cinetice, glonțul are un efect perforant și determină plăgi bipolare cu un orificiu de ieșire. Plăgile bipolare care nu depășesc în profunzime aponevroza se numesc în seton, iar cele care trec de aponevroză interesând toate planurile transfixiante; peste 2000 m, când forța agentului vulnerant, în contact cu țesuturile scade la zero, proiectilul are efect contuziv și determină plăgi oarbe, cu un orificiu de intrare și un traiect de lungime variabilă care reține în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
gazoasă apare de regulă în leziunile venelor de le baza gâtului, unde se exercită influența aspirației toracice și diastolei cardiace. Pătrunderea aerului este facilitată de dispoziția anatomică particulară, care constă în absența colabării venoase datorită relațiilor strânse a venelor cu aponevroza cervicală. Consecințele clinice și fiziopatologice sunt grave (asemănătoare bolii de cheson) și constau în blocarea circulației sanguine la nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În rupturile traumatice ale vaselor limfatice mici și mijlocii se produc colecții seroase întinse, mai ales în zonele unde există aponevroze puternice. 12.4.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR VASCULARE ACUTE 12.3.5.1. Tratamentul traumatismelor arteriale Tratamentul leziunilor vasculare acute constituie o urgență medicochirurgicală. Intervenția de urgență în aceste cazuri are drept scop: oprirea hemoragiei și refacerea volemiei; combaterea spasmului; refacerea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este netedă și lucioasă (glossy skin), uneori uscată, acoperită de scuame care se desprind ușor. Apar tulburări vasomotorii, paloare, cianoză care se accentuează în poziție declivă. Există reacții sudorale (hiperhidroză sau anhidroză), ulcerații trofice și modificări la nivelul unghiilor, degetelor, aponevrozelor, articulațiilor. 12.5.3. Diagnostic Diagnosticul leziunilor nervoase se precizează prin examenul clinic și posibilitățile de explorare electrică. Electrodiagnosticul se bazează pe constatarea excitabilității galvanice a nervilor și mușchilor. Cronaxia studiază excitabilitatea neuro-musculară ținând cont atât de intensitatea stimulului cât
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Witzel în finalul acestui timp abdominal. Expunerea și izolarea esofagului cervical se face printr-o incizie de 6-8 cm de-a lungul marginii anterioare a mușchiului sternocleidomastoidian stâng centrată la nivelul cartilagiului cricoid. După incizia pielosului și secțiunea tendonului omohioidului, aponevroza este secționată și se palpează esofagul pe sonda nazogastrică. Teaca carotidei este retractată lateral și prin disecția blândă se ajunge pe fascia prevertebrală. Artera tiroidiană interioară este legată lateral; mai profund și medial de aceasta este vizibil nervul laringeu recurent
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
anastomozei, fixăm marginile esofagului la marea tuberozitate pe o lungime de cca. 3 4 cm cu fire extramucoase. Polul superior gastric se fixează la fascia prevertebrală. Nu practicăm sutura mecanică de teama leziunilor ischemice. Închiderea plăgii fără drenaj prin sutura aponevrozei sternocleidomastoidiene și pielosului cu fire resorbabile. Fire de ață rare la piele. Se fixează tubul naso gastric. La nevoie se controlează radiologic toracele. ESOFAGECTOMIA STANDARD ( Ivor - Lewisă Primii timpi ai operației (abdominaliă sunt identici ca la esofagectomia transhiatală. După mobilizarea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în 3 stadii: a. Stadiul ințial, de edem, din primele 2 zile, fără secreție purulentă; edemul se întinde în țesutul celular, fiind format dintr-o serozitate tulbure, ce conține germeni și leucocite, țesuturile având un aspect slăninos-gălbui, iar mușchii și aponevrozele o tentă verzuie, realizând difteria interstițială descrisă de Chassaignac. b. Stadiul de necroză (după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
după 2-4 zile), când apar mici cavități pline cu țesut necrozat, puroi și sânge. c. Stadiul de supurație (din a 5-a, a 6-a zi). Din acest moment supurația este masivă, invadând spațiile celulare; se produce separația mușchilor și aponevrozelor, extensia de-a lungul vaselor, care prin necroză septică pot fi erodate, generând hemoragii grave. Reparația este lentă (câteva săptămâni), tendința la granulare redusă, rămânând de obicei pierderi mari de substanță, retracții musculare și tendinoase, ce dau cicatrici vicioase, deformante
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
în dosarul medical; ... b) atenție: sistem locomotor; ... c) contraindicații: ... ● miozite, tendinite, tendosinovite; ● artroze sau artrite la nivelul mușchilor și al articulațiilor antrenate în procesul de muncă. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual (țintit: sistem osteoarticular, mușchii interesați, burse, aponevroze, sistem nervos periferic); ... b) 7 zile. ... Fișa 4 Suprasolicitarea analizatorului vizual Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) examen oftalmologic; ... c) contraindicații: ... ● scăderea acuității vizuale cu 1 la un ochi și sub 1/2 la
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
scurt al policelui. La extensia articulației interfalangiene contribuie, pe lângă extensorul lung, și sistemul intrinsec al policelui format din adductor, abductorul scurt și flexorul scurt ai policelui, prin intermediul expansiunilor pe care le trimit pe fața posterioară spre a participa la formarea aponevrozei extensoare. 14.4.2. DIAGNOSTIC Prin poziția lor superficială pe fața dorsală a mâinii și degetelor, tendoanele extensoare sunt deosebit de vulnerabile, motiv pentru care, în cazul oricărei plăgi cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
cu xilină 1%, anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu). Îngrijirile postoperatorii sunt comune: toaleta și pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii, suprimarea firelor de sutură
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
1%, anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară cu xilină 2%). Abordul focarului de fractură se realizează de la distanță, printr-o incizie oblică temporală stângă (evitând secționarea vaselor temporale superficiale), de cca 3 cm lungime, care interesează straturile: tegument, aponevroza epicraniană, aponevroza mușchiului temporal. Intervenția chirurgicală propriu-zisă constă din reducerea chirurgicală pe cale temporală printr-o metodă instrumentală (folosirea unui elevator) (procedeul Gillies Dan Theodorescu). Îngrijirile postoperatorii sunt comune: toaleta și pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii, suprimarea firelor de sutură cutanate după
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de leziuni. Piciorul Charcot reprezintă deformarea piciorului secundară neuropatiei diabetice, care produce relaxare musculară și ligamentară, afectarea oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. În apariția leziunilor caracteristice sunt implicate atât neuropatia senzitivo-motorie cât și cea autonomă, cu atrofia mușchilor interosoși și retracția aponevrozelor și tendoanelor, apariția degetelor în flexie (degete “în ciocan”), scurtarea și lățirea piciorului, boltă plantară prăbușită astfel încât piciorul devine plat și orientat în afară, fiind prezente tulburări de statică osoasă. Piciorul este roșu, cu edem pe fața dorsală și treimea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
groasă, rezistentă și opacă în regiunea lombară și a foselor iliace. Sub această foiță se află țesutul celular subperitoneal, variabil ca grosime în funcție de regiunea examinată. La nivelul rinichiului și bazinului, țesutul se condensează sub formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la presiunea abdominală, ceea ce facilitează apariția herniilor la nivelul punctelor slabe. Aderența maximă a foiței peritoneale este la nivelul regiunii ombilicale și a crestei iliace.Viscerală, care vine în contact intim cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
și din ramura ascendentă a ischionului. Prezintă o mică suprafață articulară ovalară - fața pubiană - situată în partea anterioară a acestei marginii. Fața pubiană se articulează cu cea de partea opusă și formează simfiza pubiană. Pe marginea inferioară se mai inseră: aponevroza perineală mijlocie, corpii cavernoși, mușchiului marele adductor și dreptului intern. Unghiul antero-superior este constituit din spina iliacă antero-superioară. Unghiul antero-inferior este format de unghiul pubisului. Unghiul postero-superior este constituit din spina iliacă postero-superioară. Unghiul postero-inferior este reprezentat de tuberozitatea ischiatică
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
spre cele două extremități. În sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. În jos se termină pe maleola medială a osului. - medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; - externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: - o față superioară ce face corp comun cu osul; - o față
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
OBLIC INTERN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fasciei toraco-lombare, - porțiunii anterioară a crestei iliace, - spina iliacă antero-superioară, - jumătatea laterală a ligamentului inghinal. * fasciculele posterioare: se inseră pe marginea inferioară a ultimelor trei coaste, * fasciculele mijlocii: se termină pe aponevroza anterioară, * fasciculele anterioare: ajung până la nivelul feței anterioare a simfizei pubiene, marginea superioară a pubisului și la creasta Oblic extern - intercostali inferiori, - ilio-hipogastric, - ilio-inghinali. Acțiunea este de: 1. rotația toracelui de aceeași parte, 2. flexia toracelui față de bazin sau invers
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe ultimele VI cartilaje costale prin digitații care se interpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în ½ anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. La nivelul aponevrozei anterioare Oblicul intern intercostali inferiori, ilio-hipogastric, ilio-inghinali. Acțiunea: 1. important mușchi al presei abdominale, 2. rol expirator. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE A ABDOMENULUI (REGIUNEA LOMBOILIACĂ) Regiunea lomboiliacă cuprinde: mușchiul pătratul lombelor, iliopsoasul și micul psoas (ultimei doi sunt descriși la musculatura
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]