328 matches
-
cuțitele lui. În lumina slabă din autobuz ne uităm cu toții pe furiș la domnul Whittier, organizatorul atelierului. Profesorul nostru. Sub cele câteva fire cărunte pieptănate de-a curmezișul i se zărește țeasta lucioasă cu scalpul acoperit de pete. Gulerul cămășii apretat, ridicat ca un gard alb în jurul gâtului său subțire și pătat. — Oamenii de care vă ascundeți, va spune domnul Whittier, nu vă vor iluminați. Ei vor să știe la ce să se aștepte. Domnul Whittier va spune: Nu puteți fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
perie de scos pete sau o roată de fitness nu pot vorbi. Pur și simplu un material tonic, care să binedispună. Pe monitor, pielea care-i atârnă babalâcului pe gât e împăturită, și cutele strânse sunt vârâte în gulerul albastru apretat, închis până sus. Cu toate astea, doar stând acolo, înghițind în sec, excesul de piele se revarsă peste guler așa cum se revarsă colăceii fetei din fotografie peste talia blugilor. În poza asta parcă nici nu-i aceeași fată. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îi tot spusese mama cu mult înainte de a începe "marea aventură". Luana acceptase ideea că trebuie să meargă la școală doar pentru că aceasta era singura modalitate de a învăța să citească. Se trezi dimineață devreme, mama o găti cu uniforma apretată, "Doamne, iar apret!" -, îi prinse buclele în enorme funde albe, "Așa se poartă." -, fetița se încălță pentru prima dată cu pantofiorii de lac și cu șosețelele trei sferturi nepurtate până atunci. Sanda o privi în extaz, necontenind să se mire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
halatul vernil, Îl agăță Într-un cui și Îl invită pe Petru Șendrean Într-o Încăpere alăturată, nu mai mare decât tutungeria din piață. Aici, trei lăzi: două acoperite cu pături cazone, a treia, În mijloc, cu un șervet alb, apretat, pe care se Înghesuiau o farfurie cu mezeluri, alta cu șnițele vieneze, o sticlă cu țuică și una cu vin. Dom' profesor, vă rog să luați loc. Petru se așeză fără fasoane. La fel făcu și Ignat P. Brândușă, patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prima oară, am crezut că-i tata: "Tătișor, s-a-ntors tătișor". Presupusul "tătișor" era vărul lui drept. De-asta i-am spus anapoda, "unchiul tătișor". Unde o fi poza lui, cu un ghem de fetiță în brațe? Fetița cu funde uriașe, apretate, căreia-i citea Micul prinț. El mi-a pus în mînă toate cărțile feerice ale copilăriei. Contes de fées și Edmondo de Amicis, Verne, Viața unui explorator la pol, Dumbrava minunată, Genoveva de Brabant, Cuore, mușchetarii, celălalt prinț, prințul fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-i mai ușor să mă uit fără ochelari la toate fețele astea care eram eu: tînăra cu pălărie de dantelă albă și rîs fericit ("ce cuvînt demodat, Iordana, se aude vocea mea de-a doua, auzi, fericire"). Fata cu pălărie apretată, ridicîndu-i borul cu-n deget, să i se vadă ochii fericiți pentru că, din spate, Iordan o ținea de talie. Talia încăpea perfect între mîinile frumos desenate. El spunea "desemnate". Uitase și de caninul ieșit în afară, ca să rîdă cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ciucure, un fes scandinav, cîteva șepcuțe de blugi, chipiul de comandor, pălăria cu bor îngust, tip Dash Hammet, o tichie brodată orientală, un stetson... Nu l-am simțit cînd s-a apropiat. S-a și schimbat. Poartă o cămașă albă, apretată. De-un alb sfidător, care îngheață. Tare i-aș mai spune: renunță la armura asta de cavaler. Fii Sancho. E mai confortabil, zău. Alege-ți ceva. Ezit între pălăriuța roșie Johny Răducanu și... Aleg bereta SUA. Tot mi-am suit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de pe plicuri, ce devin și ele suprafețe complet albe și mate. Le aruncă și pe ele, unul câte unul, orizontal, peste umăr, ca pe niște freezby, ratând de data aceasta sistematic coșul. Clopoțește... Se arată două matroane scorțoase, cu reverele apretate: secretara și camerista. Nu s-a gândit până acum cât de tare seamănă între ele, probabil pentru că fețele lor informe și inexpresive nu-i spuneau nimic. Totuși, o oarecare diferență de vârstă era vizibilă. Prin urmare, la ce bun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nici la baie nu mai am nevoie să merg. A doua zi, scormonesc, în urma îngerului, în coșul de rufe murdare. Nu pare să lipsească nimic. Numai că hainele mele murdare poartă un parfum ușor de busuioc și par curate și apretate. Mă întreb dacă să le mai spăl sau să le mai port vreodată hainele atinse de înger!? Faza 3. Negocierea Îngerul se înșală. Nu pot lăsa lucrurile așa cum sunt. Trebuie să acționez cumva. De bună seamă undeva am greșit. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe rugul proletcultismului revigorat, pe Autor și personajele sale. Foile deveneau fum negru, smog-ul dintr-o uzină de idei, din coșurile înalte, umplea străzile, casele, halbele cu bere, măicuțele catolice îmbrăcate în alb deveneau negre ca dracii, iar tichiile apretate ale preoților deveneau caschete cu coarne. Copiii plângeau pe băncuțele de pe Esplanada Dunării pentru că desenele animate mâncau din cuvinte. Caricaturile nu mai erau împuternicite cu frumos, iar printr-o cultă influență Ministerul Educației încâlci materiile școlare în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sau de fier, sifoane din sticlă verde protejate cu plase de sârmă, țigle din cărămidă arsă pentru orice fel de casă, de avocat, de cioban, de cizmar sau vatman, nu mai spun de blugii timpului: de tercot, pânză de întăritură apretată, tanganezi care la prima spălare deveneau, din albastru închis, bleu spălăcit, valize de lemn cu limbă și belciug pentru lacăt, destinate recruților, ca după lăsarea la vatră să devină obiecte zburătoare din trenuri sau înșirate pe sârmă și legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de trei, ei, asta-i acum, ne certăm pentru un fleac, vă spun eu, de două ori, îngăimă nepotul morții cu gura plină de caramele, după care și-a luat cămașă albă de pe umeraș parcă-i tablă, așa-i de apretată pantalonii de cangar, călcați la dungă și haina mirosind puternic a naftalină. Alese o cravată, ba nu, un papion, ei, bravo, doar nu merg la nuntă, le așeză la loc în cutie, fără să se grăbească, adună câteva scame de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că și descrierea actului sexual suferă de aceeași artistizare forțată, lipsită de grație: „O simțeam cum tremură și-i alimentam emulația, fie că stam răsturnați în fânul cosit proaspăt, pe scarpă, la Milcov, fie vrășuliți, în pat, peste cearceaful alb, apretat. Palpam, răspuns la manevra ei, aceeași porțiune de tubercul în creștere plată.“ Este fără îndoială tulburător să stai cu iubita vrășulit în pat. Nu se înțelege însă al cui este tuberculul în creștere plată. Al femeii sau al bărbatului? Sau
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
tulburător să stai cu iubita vrășulit în pat. Nu se înțelege însă al cui este tuberculul în creștere plată. Al femeii sau al bărbatului? Sau este vorba pur și simplu de un cartof, vrășulit și el, din întâmplare, peste cearceaful apretat? Poezia de actiune Trebuie să ne obișnuim cu ideea că, așa cum există filmul de acțiune, există și poezia de acțiune. Printre cei care o promovează se numără Rodica Dragomir, autoarea volumului Ore fără memorie (Risoprint, Cluj-Napoca, 2008). În versurile ei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Înăuntru există și În realitate, că adevărul poate sări din pagină În viața de zi cu zi, luîndu-te de guler pe stradă și anchetîndu te: „Cum se spune În germană porumbel?... Dar În portugheză?“ Totuși, am palpat mai mult așternuturile apretate și pernele garnisite cu volănașe, festoane și fundițe din dor mitorul lui Richi. Am mîngîiat pielea ei atît de albă la atingere, că oricînd ar fi putut să devină aurie ca pulpa unui fruct exotic, aromat și de o savoare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la tâmple, și gura aceea cu buza de jos groasă, tipică prinților din Casa de Austria, neacoperită Încă de mustața țanțoșă pe care avea s-o arboreze mai târziu. Monarhul nostru era Îmbrăcat În catifea neagră, cu jabou plisat și apretat, cu bumbi sobri de argint - ascultând primul de decretul de austeritate Împotriva luxului Curții, pe care tocmai Îl promulgase -, ținând neglijent În mâna-i palidă și fină, cu vene albăstrui, o mănușă din piele de căprioară pe care și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
bucile obrajilor pline de vinișoare roșii, la fel ca nasul gros. Era Îmbrăcat În negru, și crucea de Calatrava nu izbutea să atenueze vulgaritatea ce se degaja din toată Înfățișarea aceea a lui cu jaboul nu prea curat și prost apretat și cu mâinile alea pătate de cerneală care Îl făceau să pară un conțopist parvenit, cu un inel gros de aur pe degetul mic al mâinii stângi. Dar ochii lui erau categoric inteligenți și foarte vii; iar sprânceana stângă, arcuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În aproximativ două decenii, experții de la Falsele mituri despre cauzele cancerului sunt numeroase, în timp ce factorii reali de risc sunt ignorați. Aceasta a fost concluzia la care au ajuns specialiștii de la Societatea Europeană de Oncologie Medicală. Nici dacă purtați haine apretate, nici dacă vă lovește cineva în picior nu puteți suferi de boli oncologice. Cu toate acestea, obezitatea, alcoolul sau expunerea excesivă la razele soarelui sunt factori de risc. Datele provin dintr-o cercetare realizată în Irlanda, la care au participat
Adevărul despre miturile legate de cancer () [Corola-journal/Journalistic/65390_a_66715]
-
de trei sferturi. Fereastra se ținea încă la locul ei, cenușie, așa cum o vopsise ultima dată Ticu. Iar la sticla geamului se mai afla încă, precum o cămășuță de copil pe catargul unei nave care se scufundă, o perdeluță albă, apretată și călcată în pliuri. O dărîmaseră, deci. Împotriva rugăminților mele. Tinu își urma neabătut planul lui de autoreconstrucție, și nu puteam decît să mă bucur pentru el că are atîta tărie să se reconstruiască construindu-și o casă. Era dreptul
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Mai mult decît semnificativ în acest sens este poemul ,Self portrait with Cropped Hair": manipulez/ fericiri/ neliniști întoarse cu cheie// astupă urmele, ochii, părul tăiat/ și aliniat în răsaduri care nu cresc/ un bărbat deghizat în femeie/ un costum bine apretat cu ghete negre/ și măsuri mari// cămașa maro nu lasă să se vadă pieptul strîns// cu răsuflări grele/ le scap/ pe scaun, pe jos/ patru bare galben-pai pe care mă așez cu/ trup asexuat// am fost iubită pentru că am fost
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
chel de-o parte și de alta a capului, ultima modă de tunsură la adolescenți. - Tu, cu frizura ta de pudel! Tragem la sorți! răspunse altul, blonduț, înalt, cu părul dat cu gel, în forma unor țepi lungi, drepți, parcă apretați. Nimeni nu are asemenea plăcere. - Și tu cu coafura ta, tip mochetă! Bine! Facem biletele! Iar restul curățăm cartofii, răspunse brunetul. Mariei, o fetiță grăsuță și drăguță, îi picase biletul cu ceapa. Ghinion... pentru ea... - Ai de curățat un kilogram
DESTINE INTERSECTATE PARTEA I de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385036_a_386365]
-
zăpușeala din timpul zilei, mercurul termometrului a coborît ușor la 30 de grade. E ora zece seara. Doamna E. a făcut un duș și s-a retras În dormitor. S-a Întins goală pe patul desfăcut Înfiorîndu-se la atingerea cearșafului apretat și rece. A aprins veioza. A dat drumul la ventilator. Prin perdeaua subțire silueta plopului cunoscut - așa o să-l vadă și atunci, ca de fiecare dată Înainte de a intra În somn, cu frunzele tremurătoare bîzÎind ca elitrele unui bondar, la fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
plante, fără tablouri, fără fotografii. Cândva îmi dădea senzația unei oaze de calm, echivalentul unui duș răcoritor într-o zi cu zăpușeală. Acum, în mod ciudat, îl găseam tulburător; albit, ca oasele în soare. Canapelele erau îmbrăcate în pânză albă apretată, mocheta era cu un ton mai închisă, o nuanță neutră. Chiar și lumina care pătrundea prin fereastră era albă, sclipind pe balamalele de metal ale dulapurilor de parcă ar fi fost sute de lame de cuțit. Nu e de mirare cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
domnule ofițer! auzi el o voce din spate. Cu ce vă putem servi? Mirat, Cristi se întoarse să vadă cine vorbea. Un bărbat înalt, cu o pereche de pantaloni negri, cam strâmți după părerea lui și o cămașă albă bine apretată, la fel de cambrată pe talie, stătea ușor aplecat peste scaunul său. Peste antebrațul îndoit din cot, avea un prosop din damasc de un alb impecabil. Dacă mai exista vreo îndoială cu privire la îndeletnicirea lui, atunci aceasta era spulberată de carnețelul și creionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mama. Dar În ce-o privea pe Fräulein Goldberg, eh, aici era altceva! Vor trebui ca tot anul școlar să lingă cu pîine farfuria? Ce sens avea? De acord, odaia lor era ca „o cutie“: un pat comod, cu cearceafuri apretate, cu perne moi și calde, fereastra dădea Într-o grădină cu flori și tufe de liliac, totul ar fi fost frumos și Încîntător, dacă buna lor mamă ar fi putut s-o roage, cît se poate de frumos și respectuos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]