35,725 matches
-
aceleiași vocale a care îi obsedează pe latiniști, n-are nici o relevanță în context, chiar dacă ar fi istoricește corectă. Dincolo de a din a, pasionații reformei nu trec decît o singură dată: cînd vor să scriem șunt în loc de sînt. Aici argumentul apropierii de latinitate pică din prima la examen: șunt nu vine din persoană I a indicativului latin. E un cultism, adică o forma propusă de latiniștii secolului al XIX-lea. Indicativul moștenit este s (cu vocală de sprijin, is), iar sînt
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
ea când Bloom gătea, prepară ceaiul, punea de friptură... Știam cum fac pisicile în toată literatura lumii, ce naiba, măi citisem, dar așa ceva... Mrkrgnaô!... Până și fonetica animaliera în Ulise se distanța de clasicismul onomatopeic știut. O voce feminină suava anunță apropierea de Paris și stația finală, Monparnasse. O muzică alertă umplu numaidecât vagonul destul de gol în momentul acela. Mozart pe mine mă dispune totdeauna pentru că știu că viața așa cum o vede el nu există și că e doar treaba noastră. E
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
fabulosul polifonic al poeziei sale. Datele înscrise pe foaia de gardă a fiecărui volum în parte și locul editării acestora, țin și ele de o biografie. A operei angajată în publicare. Ani, măsurați cu zecile, care întârzie prin pierderea ritmului apropierii cititorului de un scriitor pe care istoria zgomotoasă a timpului său este răspunzătoare de multe devoțiuni pierdute. Dar și a variilor interese care au lovit că un flagel Editură Minerva, până să ajungă la noua stimulatoare de energii, Fundația Națională
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Bucureștiului. Erotismul lor nu depășește faza primară a unei strîngeri în brațe înfricoșate în fața unei lumi străine. Bărbații sînt caracterizați schematic, sînt tratați cu un amuzant "sictir literar", sînt ignorați tocmai ei, cei în jurul cărora s-au scris întotdeauna cărțile. Apropierea fizică este frățească, erotismul este un construct aproape livresc al naratorului. Aud zgomotul înfundat al apei care mătură urina din vas și gîndul mi se comută, ca la o comandă tainică, spre petrecerile copilăriei mele și spre teribilul Brifcor care
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
dintre legăturile cu limba română, cu casa. Sunt cărți care mă pasionează; unele îmi schimbă starea de spirit, îmi schimbă felul de a vedea lucrurile. Am citit aproape tot ce a scris Mircea Eliade; nu numai lucrările literare. Avem anume apropieri. Nici Eliade nu-și găsea timp pe măsura proiectelor pe care le avea de îndeplinit; de la el am deprins pasiunea căutării. La Arghezi m-a frapat eleganța ordonării cuvintelor; se simte că le stăpânește așa cum un muzician stăpânește sunetele, cum
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
sînt departe de a fi simple fosile. Cioculescu nu iartă nimic și nu se sfiește să-i laude acolo unde e loc. își întîmpină clasicii cu o vioiciune foarte rar realizată în critica noastră. El anticipă, intuiește, de altfel, o apropiere extraordinară a criticii românești postbelice de această perioadă. Studii extraordinare, de la Paul Cornea și Mihai Zamfir pînă la Liviu Papadima, au fost dedicate acestei perioade. Versiunea critică asupra pașoptismului a lui Cioculescu este încă vie în ciuda evoluției extraordinare a studiilor
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
înșiruire a numai câteva din titlurile care dau coerență acestui demers. Luptând cu morile de vânt, inversând decorurile, ridicând vălurile, Sollers reconstruiește statura umanismului provenit din antichitatea grecească. Și, într-adevăr, europeanul care elaborează sisteme, care demonstrează că în proiectul apropierii omului de ființă, limbajul joacă un rol determinant, care vizează mai puțin țintele sociale decât mizele existențiale ar putea reprezenta un "portret al lui Joyce"! Că Sollers era într-adevăr obsedat de complexitatea lui Joyce, se vede din câte eseuri
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
poemul, ci-l pătrunde, îi învăluie specificul. Misterul însuși de care poezia e inseparabilă nu l-ar putea lipsi de aura lui sacrală. În discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece ani, scrie Șerban Cioculescu, s-a făcut apropierea dintre poezie și rugăciune. Ferindu-ne de identități pripite, vom încuviința însă că starea de poezie e într-adevăr înrudită cu starea de extaz și de har a evlaviei religioase, că interiorizarea lirică se aseamănă cu spovedania. Fără profesie de
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
descifrările sale sfioase se apropie de esența extazului religios. Numai așa se explică faptul că numeroși poeți moderni, fără să "atace" temele convenite ale credinței, comunică un fior de natură religioasă prin sensul misterului de care sînt stăpîniți". Să observăm apropierea pozițiilor. Fără a se ridica împotriva "poeziei pure", înrudite cu extazul religios, precum, bunăoară, Paul Souday (criticul francez cu care-l asemăna E. Lovinescu), autorul Aspectelor lirice contemporane vădește, dimpotrivă, în ciuda vocației sale intelectualiste, "laice", o remarcabilă înțelegere pentru o
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele din �imediata noastră apropiere". De aceea, el studiază cu folos rădăcinile central-europene ale literaturii scrise în Banat și recomandă chiar extinderea la scară națională a procedeului (punerea în relație, spre exemplu, a literaturii din Muntenia cu cea din Bulgaria). Un astfel de demers nu
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
sunt contribuțiile timișorenilor, angajați în fructuoase revendicări. 5) 3. Eminescu, Lenau, dar și Hölderlin În cartea sa consacrată raporturilor lui Eminescu cu romantismul german, Zoe Dumitrescu-Bușulenga citează părerile profesorului Caracostea care susțin părerea lui Oswald Neuschatz ,,că cea mai potrivită apropiere a lui Eminescu de poezia germană nu ar fi prin Lenau, ci prin Hölderlin". După ce enumeră mai multe poezii eminesciene care se învecinează cu ale lui Hölderlin autoarea conclude: ,, În amândouă operele răsună însă, dincolo de analogii ori deosebiri, timbrul marii
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
ud într-o zi ploioasă - lucru inevitabil, de altminteri - obișnuiam să o las deschisă, pe hol, ca să se usuce. S-a-ntîmplat ca mai mulți prieteni să ne dăm întîlnire într-o zi pentru a lua masa împreună într-un sătuc din apropiere, propunîndu-ne să petrecem o după- amiază plăcută și să ne îndestulăm de aer curat și de bucurie. Era într-o vară. Răsăritul acelei zile fusese splendid; cerul era extraordinar de senin și bătea un vînticel slab dinspre nord-est; de cîteva
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
de trei ceasuri jucînd cărți, după cum e obiceiul în timpul acestor excursii la țară. Un tunet ne-a făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne la ușa casei unde mîncaserăm, am văzut cerul acoperit de nori și am ghicit apropierea unei furtuni. Toți s-au uitat atunci către umbrela mea, cuprinși de remușcare pentru că o făcuseră ținta batjocurei lor. Cum de a presimțit umbrela mea furtuna, incitîndu-mă să o iau cu mine? Cum a reușit ea, a cărei funcție principală
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
Mircea Mihăieș Apropierea lui Petre Roman de Iliescu nu e o invenție a presei. Ea nici măcar nu constituie o noutate. Cititorii volumului Transformări, inerții, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989 (Editura Polirom, 2002) - o discuție între Andrei Pleșu și Petre Roman
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Idee greu de acceptat când e vorba de propria carieră, dar atât de lesne de aplicat statuilor altora. în fine... A rezultat un text limpede, cu lovituri de teatru bine drămuite, cu evoluții oscilând abil între previzibil și surpriză. Toate apropierile care se pot face între rolurile interpretate și propriul destin al actrițelor din echipa de "senioare" sunt valabile până la un punct: în piesă, artistele britanice nu mai joacă și locuiesc acum la un cămin-azil de bătrâni special; interpretele lor din
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
șapte sau în ghetourile negrilor hip-hop-eri ai anilor '90. Pentru că de fapt e vorba de o criză eternă, de un nonconformism juvenil care la unii ia forme radicale și care s-a întîmplat să se producă de acestă dată în apropierea unui focar ideologic de tristă amintire. Felul în care acest adolescent e reconstruit de scriitorul matur va fi în consecință unul înțelegător, ironic, lipsit de dramatism, dar comprehensiv și tulburător. Autodenunțul e unul calm, inteligent, cîteodată glumeț, întotdeauna plin de
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
din viață. Dar iubirea, incluzând și erosul, amână parcă deconstruirea, precum focul, fiind unul dintre modurile de exprimare a forței naturii. FEBRUARIE 1989 ené resimte o angoasă teribilă, spune mereu că totul e înghețat pentru el. Simte ceva neclar în apropierea lui, ca și cum ambarcațiunea noastră, eforturile noastre de a lua în piept valurile, totul se va sfărâma într-o zi. Altădată avea forța de a trece peste obstacole printr-un curaj admirabil, acum e obosit chiar când soarele apare la orizont
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
găsi mereu la trezire pe marginea celor două zone unde totul e sudat în tot. Ca și cum ar fi ultima noapte înaintea unei lungi, lungi călătorii. Ai biletele în buzunar și în sfârșit totul este împachetat. Dar mai stai puțin simțind apropierea țărilor îndepărtate, cum totul e în tot, fiind în același timp început și sfârșit, simțind cum aici și acum e în același timp, plecare și sosire, simțind cum moartea și viața sunt puternice ca vinul în cineva!" Mă vizitează imagini
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
el. Pe diversele părți ale corpului părul semăna cu un puf auriu amintind copilul, băiatul. Dar pe brațe, pe picioare și pe piept, părul era la fel de dur ca și părul dintre picioare. Mâinile erau grațios așezate una peste alta în apropierea obrazului pe care barba crescuse peste noapte precum iarba tăiată ieri. Ceva cald ieșea din respirația lui de om mulțumit cu sine și cu lumea. Respirația ca un motiv muzical început încă din timpul în care el aparținea numai mamei
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
despre vântul dinspre ocean care vine la timp să scuture aceste flori și să ducă miresme și polen departe, la întâlniri erotice cosmice, copulații universale prin care se înnoiește totul în fiecare an. Este 16 aprilie și mă plimb în apropierea mării, privind luciul ei metalic, încrețit brusc de trecerea vântului. Sunt aici, la Stockholm, în apropierea statuii lui Karl al XII-lea, privind mâna lui întinsă spre răsărit, când mi-am amintit brusc visul de azi-noapte, vis care are legătură
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și polen departe, la întâlniri erotice cosmice, copulații universale prin care se înnoiește totul în fiecare an. Este 16 aprilie și mă plimb în apropierea mării, privind luciul ei metalic, încrețit brusc de trecerea vântului. Sunt aici, la Stockholm, în apropierea statuii lui Karl al XII-lea, privind mâna lui întinsă spre răsărit, când mi-am amintit brusc visul de azi-noapte, vis care are legătură parcă, într-un fel ciudat, cu visul lui Renè de acum câteva zile. Eram la Lucerna
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Mă miram că Emil, soțul lui Lisbeth, nu era cu noi. Deodată îmi dau seama că din nebăgare de seamă îmi lăsasem valiza, fără eticheta cu numele meu pe ea, în altă parte. Călătoream, totuși, parcă în tren. Deodată, la apropierea destinației, Lisbeth, care a văzut neliniștea mea, mi-a spus: O să-ți găsești valiza în valiza lui Renè". N-am spus nimic și deodată, spre surpriza noastră, au apărut bagajele noastre. Vedeam cu plăcere mai ales sacoșa albastră de piele
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
TV despre situația din România. Prima conferință a polonezului Koresky despre faptul că arta e legată de uman și trebuie să fie egală sursei de creație. în paralel cu conferințele se desfășoară alte reuniuni despre situația femeilor creatoare. Convorbiri în apropierea apei, bând �vinul lui Renè", împreună cu Agneta Pleijel, Daniel Katz, Laurent Dispot, Günther Kunert și soția lui. La festival se discută puțin despre poezie și foarte mult despre politică și drepturile scriitorilor. Trei francezi plini de originalitate: François Olivier Rousseau
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
picaresc, André Gide îl asemuie cu Lesage sau Sallet, întrecîndu-i însă printr-o "sensibilitate mult sclipitoare." Danezul Georg Brandes împrumută dimensiunile mitologiei, cînd îi evocă dimensiunile prieteniei. Jean Richard Bloch se avîntă într-o surprinzătoare clasificare: "Homer - negustor de fistic", apropiere propusă și de Camil Petrescu, atunci cînd gîndul îl duce la faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]