26,974 matches
-
aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar pielea de pe spinare începu să i se zgâlțâie de frica pe care o simțea că pătrunde în el. S-a aruncat numaidecât la pământ, privind cu teamă în jur și târându-se până în
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale care-l dureau de atâtea lovituri și înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
a dat Dumnezeu un astfel de talent și bine a făcut. Prima încercare de a face pe actorul am exersat-o pe la 4-5 ani. Aveam casa în lucru. Părinții nu aveau serviciu. Lucrau cu ziua pe la fermă și pe unde apucau. Cheltuieli erau mari și sărăcia pe măsură. Într-o zi eram împreună cu părinții în casă. S-a uitat tăticu pe geam și i-a văzut urcând pe uliță, spre noi, pe Giurcău și pe Nițu Paicu. Erau perceptori la primărie
ARTIST RATAT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_artist_alexandru_stanciulescu_barda_1340109182.html [Corola-blog/BlogPost/359717_a_361046]
-
a întrebat pe Avva Sisoe: „ Ce voi face avvă că am căzut? I-a răspuns lui bătrânul: Scoală-te; Zis-a fratele: M-am sculat și iarăși am căzut. Deci a întrebat fratele: până când? Zis-a bătrânul: Până vei fi apucat (de moarte) sau în bine sau în rău; căci cu ce se află omul cu aceea se și duce!” Este deosebit acest cuvânt și se cuvine să luăm aminte și să nu ispitim pe Domnul Dumnezeul nostru amânând vremea pocăinței
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
mi-a spus, noi o să cumpărăm ceva mult mai grozav. Tot am primit o sută de dolari pe daiboj, o s-o înebunim pe madam Gurnișt!... Așa că am cumpărat un pandantiv exclusiv. De atunci am rămas cu un sughiț care mă apucă la serviciu. Și ca să mă liniștesc îmi spun: ce era dacă nu primeam cadou o sută de dolari? Divorțam? Nu divorțam, cine are putere să divorțeze? Și când mă gândesc așa, sughițul mă lasă... Acuma, hai să-ți spun sfârșitul
SCHIŢE UMORISTICE (27) – O SUTĂ DE DOLARI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424846732.html [Corola-blog/BlogPost/366022_a_367351]
-
colegii mei birocrați. Dar, ura îi măcina. Debutul meu îl considerau un rebut și mă ocoleau pentru că acolo “băteam” - în ei și a lor birocrație. Da ! - mi-am zis. Caricatura deranjează. Și ca să pun sare pe rana lor m-am apucat și de scris umor. Rimă întâmplătoare. Nu întâmplătoare au fost apoi colaborările mele cu caricaturi și texte umoristice la ziarul “Înainte”, participări la festivaluri de umor din țară (Vaslui-“Constantin Tănase”, Bistrița-“Mărul de aur”, Râmnicu Vâlcea-“Tudor Mușatescu”, Brăila-
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Lic%C4%83_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
Damas, mogâldeața de nepot'su de câțiva anișori se și repezi peste pragul ușii, „mătură” împrejur zăpada proaspăt căzută și peste grătarul de șters de la intrare și cu mânuțele ca două flăcări alb-roșietice și oțelite de frigul năpraznic de-afară apucă la „fics” obiectul pierdut, înmânându-i-l acestuia atât de repede că nici nu observase reproșul vag din privirea băiețasului ... I-l înapoie cu „urechiușele” gata să primească din nou ața pe din două de in sau din cânepă pentru
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
întrerupă în cele din urmă pentru a putea preda mai departe. Alături, Florin simte acel sentiment cald de prietenie pe care Albert l-a simțit prima dată când era împreună cu George. Trăirile anilor de liceu au o mare complexitate, nu apucăm să realizăm ceea ce simțim că îndată totul este redirecționat: - Vă reamintesc că, peste două săptămâni, aveți programată teza la lb. română. Aveți de pregătit dramaturgia contemporană și critica lui Tudor Vianu. - Vă rugăm, nu ne mai dați și critica... - Nu
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
loc cu gura spre sex. Îl strânge delicat între buze, ajutându-se cu limba aspră și umedă, primind erecția în față, aproape instantaneu. Arunc țigara, din care nu trăsesem decât două fumuri, văzând-o cum fuge înapoi și râde. O apuc în ultima clipă de rochie, care alunecă foarte ușor de pe dânsa, lăsând-o complet goală. Nu are nimic pe dedesubt. Imaginea aceasta mă teleportează în trecut, în adolescența mea de bărbat, aducându-mi în minte imagini identice, cu altă femeie
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
ei, pe care-i cuprind lacom cu palmele, excitat la culme, îi iau sfârcurile în gură sau îi palpez labiile între degete. Ea îmi dezbumbă cu dexteritate nasturii, mă ajută să scap de haine și nu se sfiiește să-mi apuce sexul cu mâna dreaptă și să-l împingă în dânsa. Nu se mulțumește cu balansul controlat de mine, se sprijină în tălpile picioarelor și răspunde cu contre, având drept consecință exploatarea ultimului centimetru rămas afară. La un moment dat, mă
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
registrul privat salarial. Se numește REVISAL. E registrul unde sunt înscriși toți salariații din sistemul privat plus contractualii din sistemul public. Cea mai frumoasă modalitate este să creăm registrul privat și, în oglindă, registrul public. Ei bine, când ne-am apucat să facem acest lucru am descoperit că firma IT care gestiona acest sistem, care se numește Teamnet, are o situație în modul următor: Ei consideră că au codul sursă și proprietatea intelectuală a acestui sistem. Lor le-a expirat contractul
Ministrul Muncii anunță că a decuplat Teamnet de la Registrul General de Evidență a Salariilor by https://republica.ro/ministrul-muncii-anunta-ca-a-decuplat-teamnet-de-la-registrul-general-de-evidenta-a-salariilor-zdetine [Corola-blog/BlogPost/339084_a_340413]
-
o pupăză și un pițigoi, sau o turturică și un lăstun, certându-se pe câte un pai, bun pentru dres cuibul agățat pe o ramură de plop, mesteacăn, arin sau salcie. Barza albă, moașa pricepută a neamului păsăresc, s-a apucat și ea de reparat marele cuib, aflat chiar pe acoperișul casei lui Moș Timpul și al soaței sale Soarta, în lipsa bărzoiului ce urma să vină mai târziu, peste câteva zile, rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1493101695.html [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
la nivel local. Total ignorate de ani de zile. Și vrem să evoluăm? Când văd, cum semianalfabeta lui Băsescu, împreună cu alte loaze sunt promovate în funcții de reprezentare a României la Uniunea Europeană sau prin diverse ambasade cum să nu îi apuce damblaua? Exemplele, fără număr, oferite mulțimii de decidenții pușcăriabili postdecembriști, iresponsabili ai patriei, au condus la această stare de lucruri îngrozitoare. Full coruption mate! De aceea și amărășteanul încearcă, umilit, cu țârâita dacă nu poate cu milionul/miliardul. De euro
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1373191257.html [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]
-
E N E... Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1718 din 14 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului BUNĂ DIMINEAȚA ! (într-o zi de mare sărbătoare creștină) Când ți-e cel mai greu în viață Și-ncotro nu știi s-apuci, Mergi pe drumul ce te-nvață Calea Prea Sfințitei Cruci! ȘANSA ULTIMEI SPERANȚE E limpede; o, ne-nsemnată Cruce ! E limpede că mâine ai să fii o umbră dureroasă cu brațe aplecate în uitare, cu stâlpul greu înfipt cu răutate
P R I E T E N E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1442215191.html [Corola-blog/BlogPost/347170_a_348499]
-
bine cizelate, limba este mai cu îndemânare folosită. Scriitorul n-a părăsit însă acțiunea legată-în prima variantă a “Țiganiadei “-de Becicherec Iștoc, ci a folosit acest episode pentru construirea noului său poem satiric”Trei Viteji “, din care autorul n-a apucat să termine decât trei cânturi și l-a început pe cel de al patrulea.Deși a avut ca model pe “ Don Quijote“ al spaniolului Miguel de Cervantes, scris în 1605, liniile generale ale poemului” Trei Viteji “ sunt pentru Budai-deleanu un pretext
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
Era de negăsit. Așa se face că am citit-o întâi în engleză. Cu timpul, pe măsura liberalizării vieții, pentru că nici în România socialistă ea nu putea fi tipărită, am achiziționat ediții mai vechi și mai noi și m-am apucat s-o studiez. Am lucrat la ea, împreună cu Mira, cinci ani încheiați. Am publicat-o în anul 1996, în două volume, totalizând 880 de pagini și mărturisesc că s-au epuizat în timp record 5.000 de exemplare. În 2005
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
să se ridice, simți pe gât pielea rece, deja cunoscută, a lui Sharp. Acesta lunecă și i se încolăci de mâna dreaptă. Fața lui Inu se lumină instantaneu și băiatul începu să fluiere de fericire. - Hai, noroc! Ce te-a apucat de fluieri? - Mă bucur să te știu tot aici, răspunse Inu încântat. Ești ca o minune, un prieten special pentru mine! - Hai că exagerăm deja! Prietenia nu pică din cer... - Ba eu cred că da, răspunse Inu zâmbind. Deja simt
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
și rugându-se la Dumnezeu, la care toate sunt cu putință, a văzut că acesta începe să se miște, să se rostogolească, să se târască și în cele din urmă s-a transformat într-un șarpe și atunci l-a apucat frica văzând cele întâmplate. Cu numai câteva cuvinte blânde și înțelepte, sfântul știa să îndrepte răutățile oamenilor, aducea o femeie desfrânată la pocăință, întotdeauna fiind de folos celor din jurul său. Dumnezeu asculta toate rugăciunile sale astfel încât și apele năvalnice ale
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
ce ziar lucrez. I-am răspuns scurt și sec. Așa, jurnalistic. Ce folos avea să dau detalii despre activitatea mea unui om care nu numai că nu putea da dovadă de respect, dar nici nu putea înțelege. S-a și apucat să se laude cu realizările unei rude de ale ei. Invidie? Răutate? Da! Acestea mocnesc în interiorul unui om care arată în aparență deschidere și bunătate... Dar .. în timp poți observa cât poate fi de superficial. Nu mi-au plăcut niciodată
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1401797684.html [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
a milioane de martori oculari era extrem de greu de instrumentat așa că, respectiva cauză penală a fost abandonată iar eroina, nevenindu-i să creadă că a scăpat basma curată după ordinăria săvârșită, s-a lăsat iute de politică și s-a apucat de fătat plozi ca să aibă la dispoziție argumente solide pentru eventuala aprobare a potențialelor cereri ale ei de grațiere care i-ar fi fost extrem de necesare. Dar totul a rămas ca la început și nimeni nu a schițat nici cel
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
pe indieni iar cei rămași i-au închis în lagăre în timp ce, pentru muncă i-au confiscat pe negri africani. Exemplul lor a fost urmat și de belgieni care, pentru a mai pune stavilă omorurilor dintre triburile de africani s-au apucat ei gospodărește să omoare vreun milion de negrișori iar pentru a asigura instalarea păcii între triburi, celor rămași în viață le-au tăiat mâinile ca să nu mai poată apuca sulițele și arcurile. Deoarece nu prea îmi venea să cred, din
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
a mai pune stavilă omorurilor dintre triburile de africani s-au apucat ei gospodărește să omoare vreun milion de negrișori iar pentru a asigura instalarea păcii între triburi, celor rămași în viață le-au tăiat mâinile ca să nu mai poată apuca sulițele și arcurile. Deoarece nu prea îmi venea să cred, din curiozitate am mai chestionat câțiva occidentali și am aflat de la ei că în realitate au cucerit unele țări și le-au transformat în colonii asemănătoare noii ordini din România
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
Un ce? - Unul care... Mă rog, nu pot să îți spun. ...Un smintit! - Păi de ăștia nu mi-e teamă, sunt caraghioși, simpatici! Era pe la mine prin sat unul care se credea armăsar și, când nici nu te așteptai, îl apuca: ,,bă, smucitule!” - îi mai zicea moș Gheorghe câteodată când ăla lua în spate câte o capră ca să o ducă la păscut - bagă-ți mințile în cap, că altfel dai de dracu!'' Iar el, râzând: ,,îl știi dumneata cumva, pe undeva
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
și capul! Când ajungeau în vale, spre prânz, punea iar capra după gât, ca pe un șal, și se întorcea cu ea în sat. Zice el, ca să o mulgă... Cam pe atunci, și până spre nămiaz, ca din senin, îl apuca. Odată sărea în sus, bătea din picior și necheza... Iar de aici, voiai sau nu, tot te umfla râsul! - Nici cel despre care spui nu era într-ale lui! Eu l-aș fi dus la balamuc! - Păi de ce, că nu
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
aceste meleaguri curate, limpezi, ca apa Doamnei. Mama Paraschiva, auzind deșteptătorul, sunetul nesuferit al ceasului, văzând că Nicu nu-i chip să se trezească, merse încet să nu-l deștepte brusc și, cu blândețe, îl mișcă ușor. Nicu deschise ochii, apucă cu brațul lui vânjos mâna mamei și, plin de bunătate, puțin melancolic, îi zise: - Mamă, stai jos pe marginea patului și ascultă-mă cu atenție, nu vreau să te supăr, simt că trebuie să mă destăinui, să-mi descarc sufletul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]