345 matches
-
care o lasă în ochii colegilor: un exaltat căruia nici o opinie, oricît de potrivnică sau malițioasă, nu-i poate domoli ardoarea mesianică: este încredințat că românii au de îndeplinit o misiune culturală în lume. Apropiații îl privesc ca pe un apucat care a confundat amvonul bisericii sau podiumul tribunei politice cu incinta aulei academice, întrebîndu-se tot mai des pînă unde poate merge zelul lui propovăduitor. Pe scurt, pitoresc în ieșirile publice și incorigibil în rigiditatea ideilor rostite, Marin Ștefănescu va face
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
ca tocmai atunci un iluzionist, care-și zicea indian și închiriase sala, să intre ca să verifice locul. Era însoțit de un câine. Simțind parcă ceva nefiresc în tăcerea noastră „reculeasă”, patrupedul a început să latre și să alerge ca un apucat. Până să-l prindă stăpânul și să-l potolească, solemnitatea momentului se făcuse praf. Povestește și M.I. despre lumina albă pe care a văzut-o în timpul unei operații, sau după - și nu i-a plăcut. „Și răstimp de un moment
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
nouăzeci de grade. Dă cu sete Ciocoiu, harșt-harșt, cu o bucată de antenă de la stațiile radio, ne plesnește peste cur, și noi o zbughim printre aracii și lujerii de viță-de-vie, și cădem și ne ridicăm din nou, dar râdem ca apucații, ca demenții, și curând obosim și ne trântim pe pământul uscat. E fierbinte pământul și pe noi ne ard obrajii și ne ustură curul. Și tremurăm, și suntem atât de tineri. — Gustarea! Hai, bă, că a venit gustarea! Sărim ca
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de nimic din toate de câte s-a apucat... Ca și Alex, de fapt. Bine, el a trântit o serie de articolașe și vreo două cărți și-l știe lumea acum, e o figură din astea destul de cunoscute, dar de apucat cred că s-a apucat de vreo zece chestii... Și mi-i aduc aminte, pe amândoi, după ce a murit Hoașca. Doamne, ziceai că nu-s adevărați! Se purtau de parcă femeia aia lăsase în urmă comori, nu alta. Se extaziau pentru
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și domnul Avram. În săptămâna care trecuse, nu mâncase mai nimic, dormise pe canapeaua din hol îmbrăcat și încălțat, fumase ca un turc țpână îi venise nevesti sii ideea salvatoare să scoată perdelele, ca să nu se înnegrească), urlase ca un apucat din te miri ce, plânsese ca un copil, se scărpinase ca un drac, se rugase pălit de o religiozitate remarcabilă și zăcuse fără să scoată o vorbă lipit de geamul ce dădea în aleea din față. Nu-și amintea cum
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care autorul nostru se referă mereu e fascismul. Mai mult chiar, Pasolini folosește termenul de "fascism" ca sinonim pentru totalitarism, ajungînd să spună un lucru prin care negreșit le-a dat contemporanilor un motiv în plus ca să-l considere un apucat: societea de consum de astăzi e fascism pur. Și argumentează: dacă "fascism" înseamnă o tiranie samavolnică ce distruge libertatea oamenilor, atunci societatea de consum reprezintă fascismul zilelor noastre. "Eu cred, și cred cu tărie, că adevăratul fascism este cel pe
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
și în zilele noastre. Dar, unde-i Scriitorul?... în orice caz, nu la putere. Și e bine că nu-i. Când este, s-a văzut. Asta fiindcă cel mai bine lui îi șade în opoziție. Un opoziționist de pomină, un apucat, pe seama căruia lumea ar fi început să facă bancuri. Coada acestui topor, lustruită de serviciile speciale, deseori se întâmplă a fi însăși mulțimea ignorantă care nu înțelege și e gata să batjocorească excepția, jignitoare. Un tip amărât (romancierul) cu dinții
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
intrat într-o altă fază a evoluției sale. Cei capabili să scoată cuțitul pentru a-l lichida pe semenul care vorbește o altă limbă sau sărbătorește paștele în altă zi se împuținează văzând cu ochii. Rămâne, desigur, o minoritate a apucaților ce nu-și pot închipui existența altfel decât ca pe un șir de conflicte violente și spaime îngrozitoare. Vocea tunătoare a lui Vadim și soluțiile la minut propuse de acesta n-ar impresiona, în mod normal, nici un copil de la grădiniță
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
nu-și mai găsesc locul în reprezentările noastre mentale. Dacă totuși nu contenim să le folosim, o facem cu conștiința clară că recurgem la niște metafore de a căror lipsă de semnificație nu se mai îndoiește nimeni, decît poate acei apucați ce nu vor pentru nimic în lume să accepte că majoritatea cuvintelor noastre nu au nici un corespondent în realitate. O metaforă sugerează o imagine din minte, dar în nici un caz nu descrie un obiect din realitate. De pildă, cuvîntul "inteligență
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
că nu au putut înțelege de ce programul lor de dresaj psihologic, bazat pe terorizare permanentă și pe măsluire constantă a trecutului, nu dăduse roadele complete. E drept că majorității românilor le fusese definitiv dereglată busola istorică, dar mai rămăseseră cîțiva apucați care nu se lăsaseră molipsiți. Rămîne un mister perpetuu cum de au mai putut exista oameni care, nereacționînd la reflexul condiționat al fricii, au reușit să rămînă verticali pînă la capăt. Ce înseamă atunci Piteștiul astăzi? Înseamnă partea sinistră a
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
nu știu cum l-am ghiontit pe tont - că altfel nu i-oi putea spune - cu genunchiul...Doamne! Când o sărit odată drept în picioare în vârful patului și poc cu creștetul taman în bagdadie...Să fi auzit cum striga ca un apucat: „Cutremur! Cutremur!”... „Măi omule, liniștește-te, că nu-i nici un cutremur”... „Cum nu-i cutremur, că pe mine m-o zgâlțâit de mi-o clănțănit dinții în gură și m-o pălit și ceva în moalele capului? Uite aici ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și spune: — Eu rămân s-o aștept. Își dă seama de ce-a spus. O ia în brațe pe Liliane și începe s-o învârtă în jurul lui, ca la patinaj artistic, în proba de perechi. Începe să strige ca un apucat: — Sunt salvat! Sunt salvat! Sunt salvat! Liliane nu înțelege nimic. Întreabă: — Adică? — Ghicitoarea mi-a prezis că moartea o să vină pe neașteptate. Or, eu o s-o aștept! O să vadă că tot timpul am așteptat-o. Trebuie să se țină de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mai multe limbe străine. El spune, întâi, în italiană: — Doamne, apără-l pe robul tău, Lionel Frunza, și fă-l să treacă peste această zi de cumpănă. Inițial, lui Lionel nu-i vine să creadă. Pe urmă, sare ca un apucat de pe scaun. Caută o anumită carte de vizită. Formează un număr. Îi răspunde Anghel, de la consulat. E agasat că cineva îl deranjează tocmai când a chemat-o la el în birou pe Ana Briceag pentru o chestiune care nu suferă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
acum am luptat îndârjit pentru fiecare palmă de pământ și acum trebuie să-l așteptăm pe dușman cu arma la picior? Armistițiu nu înseamnă înfrățirea cu dușmanul! Ce ne așteaptă, Dumnezeule!?” Deodată, un caporal a început să strige ca un apucat: „Domn’ plutonier! Domn’ plutonier! Vin rușii!” „Ce spui mă?” am întrebat eu, nevenindu-mi a crede. „Uitați-vă în lungul șoselei! Se apropie o coloană de ruși!” Am privit în direcția arătată de caporal. O coloană nesfârșită de ruși tălăzuia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
el, oamenii trebuie să-și rupă oasele cu ceva, managerii sunt băieți buni, afacerea este grasă și pe termen lung. De ce nu s-a gândit până acum la o astfel de afacere cinstită? Începe să sară prin încăpere ca un apucat, chiuie de se zguduie pereții, dar deodată cade moale în fotoliu, ca plesnit cu toporul în cap. Sunt tâmpit, suuuuunt un mare tâmpit. Cum de mi-a trecut o astfel de măgărie prin cap?! Cum de nu m-am gândit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
direct pe stofa impecabilă a costumului. A fost un moment electrizant, În care l-am privit cu toții, stupefiați, pe Iulian. Lam văzut ajungând dintr-un salt lângă Blănos și aruncându se asupra lui cu pumnii și picioarele, răcnind ca un apucat. A fost o luptă nebună, În care nu a intervenit nimeni. Asta cu “neintervenitul Între doi care se bat” era o regulă de-a găștii. Și trebuia respectată. I-a despărțit unul dintre vecinii de bloc, domnul Macarie, sub geamul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-și astfel plăcerea nebună pe care le-o oferea Grimmi, păpușa lor minunată, ce o descoperiseră acum și pe care nu se mai săturau să o privească. Adulții se pierdeau și ei În marea masă a celor mici, zbierând ca apucații odată cu aceștia sau bătând din palme cu frenezie, lovindu-se armonios unul de umărul celuilalt În interpretarea vreunui cuplet, prăbușindu-se pe spate de râs ori maimuțărindu-se cum numai În copilărie o mai făcuseră. La sfârșitul reprezentației erau toți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
că Igor era și foarte rău și mult mai mare și mai tare decât mine. La bătaie mă punea imediat jos și-mi trăgea cu vârful bocancului drept În burtă și băieții se distrau urmărindu-mă cum țipam ca un apucat mai mult de spaimă și de ciudă decât de durere. Fumul se Întețise cumplit, iar aerul din bar devenise irespirabil. O chelneriță cu o fustiță ca o batistă, ce Împrăștia un miros insuportabil de parfum ieftin trecu prin dreptul meu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Fata te iubește!” Îmi șoptea tremurat Mirel, colegul meu slăbănog și cu nas interminabil, privindu-mă conspirativ. Bietul Pinochio (așa-l strigau toți) Îmi spunea adevărul. Un adevăr amar, Însă, pentru că, știam cu toții: el o iubea pe Lili ca un apucat. Deseori Îi mângâiam pulpele pe sub bancă. Mâna mea obraznică aluneca de-a lungul piciorului fin, furișat În ciorap alb de nailon. Niciodată, Însă, nu urca foarte sus. Nu din timiditate, ci dintr un anume respect față de Lili. Deși eram convins
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ca o insulă salvatoare. Am urcat treptele Înfiorat, gândindu-mă cum va fi. Cum ar trebui să mă port. Ce... La recepție nu era nimeni. Iar chestia asta nu putea decât să mă enerveze. Am Început să izbesc ca un apucat În masa semicirculară. Și să strig isterizat. Recepționerul, un slăbănog cu față de iepure, apăru speriat din spatele unei uși. Mă cântări o clipă, apoi, luându-și mutra aceea profesională (de amabilitate Împinsă până la greață), Întrebă pe un ton care mi se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lasă...Ziua a început, apoi, ca mai oricare alta. Ion pe afară, pe la păsări și pe la vite. Ilinca, prin casă, cu dereticatul, cu copilașii, cu făcutul mâncării pentru peste zi. La un timp, Casap a năvălit în casă, ca un apucat: în mâini - cu o bărdiță. În cameră mai era fata cea mare. și, de îndată, a început să loveacă gâtul nevestii, cu tăișul bărdiței. De multe ori. Cu rapiditate. Până când femeia a căzut din picioare. Pe urmă nu s-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ochi rotunzi: "Auzi, nene, am apucat să-ți zic?". "Ce, bre, ce să-mi zici?" " A murit mă-sa mare a lu' Obama!" Petrică se uită încruntat la celălalt portar, după care porni spre stradă gesticulând și strigând ca un apucat, spre uimirea deplină a lui Anton: Ia uite, mă, d-aia nu mai puteam io. Mai lăsați-mă, bă, cu baba aia. Să fie sănătoasă, nene! Să fie sănătoasă, da? Ei, comedia, dracului!". Deci catastrofa cu dezinsecția o înlăturasem. Drama
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
acolo venim. N-aveai cui să-i spui, zice Roja, el deja își închipuia că orașul e scăldat în sînge, că toate se întîmplă din cauza slăbiciunilor sale. Totul mi se trage de la negocierile alea nenorocite cu Regizorașul, bolborosea ca un apucat, fiecare cu sechelele lui, omul ăsta nu e zdravăn la minte, își imaginează că sîntem pe un platou de înregistrare, că filmează întoarcerea comisarului sau partea a doua la Ultimul cartuș, n-am mai avut cu cine să stau de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
astea, poți să ne spui? — Pe lîngă cel european, mai sînt încă vreo cinci-șase în care îți prinzi urechile, arboricol, floral, pe animale și arme albe, zice Tîrnăcop. — Mai știu eu pe unul care în 21 dimineața umbla ca un apucat pe holurile Bibliotecii Universitare încercînd să facă rost de o cărticică pusă la index. Poți fi mesteacăn, fag, smochin, cocoș, oaie, șobolan, pumnal sau chiar toporișcă, continuă Tîrnăcop, tușind din cauza norului de praf făcut de ultima zvîcnire a foii de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de scump cu ciorăpeii lui supraelastici, îmi luase mințile, nu mai știam cum să prelungesc preludiile, ba fugeam la baie, ba mă prefăceam că aveam nevoie de vreo batistă de hîrtie din poșetă. — Verdict absolut eronat, Gulie. Urlase ca un apucat, credeam că o să-și scuipe plămînii afară, își închipuia că nimerise deja în iad, clătinîndu-se pe picioare, orbecăind dintr-un colț în altul al barăcii. N-ar fi trebuit să chemați ambulanța, ați fi scăpat de el și de ideile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]