151 matches
-
dau un aer straniu de întors în timp. Înțelege româna perfect dar nu vorbește bine, părinții vorbesc și acum în casa acea limbă română ușor desuetă. Îi plac sărmăluțele cu mămăligă, fasolea cu ciolan afumat, gătește desăvârșit, mai ales mâncare arăbească. Conduce mașina părinților săi, un Subaru adaptat pentru persoane cu dizabilități. Toți din familie au deficiențe de mers. Timpul scurs de la nașterea lui și până la vârsta primilor pași a fost un supliciu pentru familie. Așteptau să vadă cum va merge
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
șchiop analele medicinei. E un tip sensibil și cultivat, mă vizitează des în Kibbutzul unde am închiriată o garsonieră. Mă trezesc cu el în vizită dimineața devreme sau noaptea târziu. E topit după dealurile verzi din Beit Haemek, imaginea satelor arăbești dimprejur îl fascinează. Vorbește puțin araba e un israelian îndrăgostit de cultura aceasta. Curiozitatea să nu ignoră nimic, e interesat de orice. Zilele trecute auziserăm că există anumite animale al căror sistem de percepție trimite la creier informații olfactive în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
niște pești enormi pe un butuc de lemn acoperit cu un ziar. O bucată din care se prelinge sânge chiar deasupra pozei din ziar reprezentând doi arabi așezați pe scaune, fumând din narghilele cu priviri impenetrabile. Intrăm într-un restaurant arăbesc popular unde vin să mănânce muncitori sau simpli trecători, cumpărători, turiști. Un loc frecventat de cunoscătorii humusului. Aici se prepară unul din cele mai bune din oraș. Humusul nu se prepară ca o mâncare oarecare. El se prepară cu sufletul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
tuaregi“ pentru plural. Allah fie cu tine (în arabă, în original). Salut tipic tuareg, echivalent cu „bună ziua“ (în arabă, în original). Vânt din est, cald și uscat, ce suflă dinspre Sahara spre Africa Occidentală (în arabă, în original). Veșmânt tipic arăbesc, un fel de burnuz, ce acoperă corpul de la umeri până la picioare (în arabă, în original). În deșerturile de nisip, vastă întindere acoperită de dune (în arabă, în original) (n.t.). PAGE FILENAME \p D:\Carti operare\Ochii tuaregului\Ochii tuaregului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Copilul, Botezat Andrei, născutu-s-a-n Iviria Din părinții dați de Ceruri : Ioan, alături de Maria ! De tânăr la Constantinopol, în robia cea turcească Învățat-a limba lor, greacă, dar și arăbească. Dar și multe meșteșuguri : sculptarea și să brodeze Dar mai ales cele Sfinte, cu Har de Sus, să le picteze ! La sfârșit de secol "paișpe", e-adus în Țara Românească De Constantin Brâncoveanu și-nvață să tipărească, De la Ierarhul Mitrofan
SF.MRT.ANTIM IVIREANUL, MITROPOLITUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363444_a_364773]
-
în stil gotic), Giralda a rămas, era bun ca turn de observație. Mai există ceva de văzut neapărat - Alcazar (citește Alcasar). Alcazar înseamnă palatul califilor și există palate numite Alcazar în multe orașe din Spania. Particula “al” este un sufix arăbesc, prezent în multe alte cuvinte - Alhambra, algebra... Dacă ai timp, poți face o călătorie cu vaporașul pe Guadalquivir. Stația de plecare este la Turnul de aur, o altă celebritate a Sevillei. Treci pe sub o mulțime de poduri, construite de arhitecți
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
fel se întâmplă și în pictura doamnei Liana Saxone Horodi, construită adeseori din contraste puternice, cu accente dramatice, expresioniste. Din lumea colorată a marii artiste nu lipsesc nici câteva peisaje românești, pline de nostalgie. După cum, rețin privirea și peisajele tipic arăbești, pline de culoare și de pitoresc oriental. De un farmec aparte se bucură și portretele pictoriței, căreia îi place să pătrundă dincolo de aparențele figurii umane, să scruteze psihologii și caractere, portretizând adeseori oameni umili, situați la periferia societății și a
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
constituie ca simbol central al inspirației sale, dar și ca un motiv central al istoriei unui popor care a știut să supraviețuiască în cele mai vitrege condiții. Impresionează căldura cu care pictorița își îmbrățișează temele, indiferent că pictează o piață arăbească sau un colț de gospodărie românească. Umană și generoasă, sensibilitatea ei „face culorile să cânte”, spre a relua expresia lui Marcel Iancu. Indiscutabil, Liana Saxone-Horodi este unul din marii artiști plastici pe care muzeele românești trebuie, în sfârșit, să îl
PICTORIŢA LIANA SAXONE-HORODI de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363071_a_364400]
-
temerile: - De foamea, frica și frigul din România am scăpat, aici ne așteaptă altele, n-ai grijă, o să ne ajungă din urmă. Cele mai plăcute plimbări ale noastre erau în zilele de Sâmbătă când dădeam câte o raită prin târgul arăbesc. De acolo ne-am cumpărat niște taburete joase din piele de cămilă, pe care le-am împrăștiat prin odaia mare, adică salonul, iar pe la colțuri am așezat câte un vas înalt din aramă bătută sau din sticlă de Hebron. În
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
că chiar așa va fi? Și eu îl vreau deși viața o să ne fie foarte grea acum, cu atâtea datorii. - Eu o să te ajut. Florica își aminti de îmbrățișarea de-atunci, când se plimbau pe ulițele înguste ale vechiului târg arăbesc, târguind câte ceva pentru casa nouă. Și Andrei s-a ținut de cuvânt. Serile, spăla vasele, lăsând-o pe Florica să se odihnească. Ea moțăia și auzea zgomotul vaselor sparte. După fiecare seară de „ajutor” rămâneau cu un pahar sau o
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
în castel și cu fantastica grădină botanică unde, în plină arșiță a soarelui de august, se răsfăța o rățușcă sălbatică, în apa unei fântâni arteziene. Grădina nu era prea mare iar rondurile erau amenajate într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de soiuri de cactuși. Balcik-ul mai era denumit pe timpuri și Orașul Alb, dato- rită faptului că dealurile sale erau albe din cauza pietrei de calcar ce predomina în zonă. De asemenea
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
un magazin de data aceasta al firmei REMA 1000, să căutăm carne de porc pentru un grătar. Românul dacă nu face un grătar indiferent în ce țară ajunge, nu se simt român. Nu am găsit așa că am plecat la altul arăbesc să luăm brânză. În Norvegia nu se găsește decât brânză topită și este finlandeză, la cutii de 200 gr. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
este finlandeză, la cutii de 200 gr. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră, frunză de viță, brânză, mălai, mirodenii, etc., le găsești doar la magazinele arăbești. Prin zona Lodingenului pe o rază de peste 150 km nu se găsesc asemenea magazine. Acela era singurul magazin cunoscut din zonă. Cum arabul pe care l-am salutat cu un Selam Alekum adus de pe litoralul românesc, mi-a răspuns vesel
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
interesează. Contrar obiceiurilor și al regulilor comerțului din Norvegia, prețurile nu erau afișate la vedere. Arabul tot arab. Dorea negociere directă și după cum își găsește fraierul. Am văzut o cutie de brânză cum am găsit și la un alt magazin arăbesc din Kristiansund, în sud. Dacă acolo a dat pe ea nora soției 90 de koroane, aici arabul a cerut 160 koroane pe un kg de brânză, adică aproape 100 lei românești. Ne-am lipsit de brânză și de negocieri și
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
ca să prind răsăritul, îi spun, stai liniștit! - Să vă aduc prânzul aici? - N-ar fi rău, zic și continui distrat: Ești cumva musulman? Ali face ochii mari. - Da, de unde știți? - Tocmai că nu știu! - Sunt. - Și de ce nu porți haine arăbești? - Nu ne permite regulamentul, sir! - Înțeleg, dar am văzut adineauri câțiva pe punte! - Călătorii au voie. - Și sunt mulți? - Vreo douăzeci. Nu mai insist, iar omul pleacă grăbit să-mi aducă prânzul. La scurt timp mai zăresc doi musulmani ieșind
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
să facem comerț (deși avem trade din plin în detrimentul producției). Știm vânzări, pentru că am învățat. Dar a fi un bun comerciant e mai mult decât atât. Am o poveste elocventă cu diferența de servire între o măcelărie românească și una arăbească, apropo de ce înseamnă să fii comerciant bun. Dar v-o spun data viitoare, când o să încerc să fiu mai puțin „generalist”. Nu vreau să se înțeleagă că noi suntem mai răi, mai proști sau mai indolenți. Pur și simplu, cred
„Customer experience” în România: Am cerut pește la un restaurant pescăresc, chelnerul mi-a propus rață pe varză, iar sub varză ce credeți că am găsit? () [Corola-blog/BlogPost/338467_a_339796]
-
al firmei REMA 1000, să căutăm carne de porc pentru un grătar. Românul dacă nu face un grătar indiferent în ce țară ajunge, nu se simte român. Nu am găsit așa că am plecat la alt magazin, de data aceasta unul arăbesc, să luăm brânză. În Norvegia nu se găsește decât brânză topită și este finlandeză, la cutii de 200 grame. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
este finlandeză, la cutii de 200 grame. Cel puțin așa s-a întâmplat pe unde am fost noi. Produse pe care le consumăm în România, ca varză acră, frunză de viță, brânză, mălai, mirodenii, etc., le găsești doar la magazinele arăbești sau turcești. Prin zona Lødingenului pe o rază de peste 150 kilometri nu se găsesc asemenea magazine. Acela era singurul magazin cunoscut din zonă. Cum arabul pe care l-am salutat cu un Selam Alekum adus de pe litoralul românesc, mi-a
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
interesează. Contrar obiceiurilor și al regulilor comerțului din Norvegia, prețurile nu erau afișate la vedere. Arabul tot arab. Dorea negociere directă și după cum își găsește fraierul. Am văzut o cutie de brânză cum am găsit și la un alt magazin arăbesc din Kristiansund, în sud. Dacă acolo a dat pe ea nora amicei 90 de koroane, aici arabul a cerut 160 koroane pe un kilogram de brânză, adică aproape 100 lei românești. Ne-am lipsit de brânză și de negocieri și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
-n ochii mei,Coboară Dumnezeu s-aprindă-n noi lumini, La cină avem oaspeți, perechi de ... IV. ÎN FRAC DE FUM, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1775 din 10 noiembrie 2015. O umbră fără chip de nori înlăcrimată În arăbescul toamnei agale se deșiră, Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă, O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră. Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu, Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Din flori de vânt castele gravează fredonând. Fluturi salvați de brumă aleargă spre lumină, Cu aripi de tandrețe m-ating ușor pe buze, Pe umeri se așază ținându-se de ... Citește mai mult O umbră fără chip de nori înlăcrimatăîn arăbescul toamnei agale se deșiră,Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă,O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră.Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu,Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
drumuri, se întâlnesc .../ Chiar stele pe cer se opresc/ Să-i vadă, iar pe uluce/ Copii din vremuri năuce,/ Urcați, la ei se zgâiesc- / Cai răstigniți la răscruce/ De drumuri când se opresc./ Din neuitare, zvon aduce/ De neamul lor arăbesc - / Pe vremuri, darul regesc .../ Mor nechezând pe o cruce/ Cai răstigniți la răscruce.” (Cai răstigniți, la răscruce). Elena Munteanu (Ingada) (România, poet) - „Fire sensibilă și romantică, a găsit în poezie sprijinul, s-a regăsit în versuri, cuvinte, expresii frumoase, scrise
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
în ultimul moment, găsesc soluția de-al îmblânzi, bărbatul se retrage din ușa cușetei și zice într-o impecabilă limbă românească. - Ei, de data asta nu am avut noroc. - N-am putea negocia? intervine celălalt, la care se simte accentul arăbesc, ajutându-mă să îmi duc geamantanele în cușetă. - Ce? întreb rece și tăios. - Locul de dedesubt. Se pare că e liber. - Eu sunt alături, zice vesel conductorul mic și gras. Nu vi se poate întâmpla nimic. Dau din umeri nepăsătoare
TRENUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345325_a_346654]
-
în castel și cu fantastica grădină botanică unde, în plină arșiță a soarelui de august, se răsfăța o rățușcă sălbatică, în apa unei fântâni arteziene. Grădina nu era prea mare iar rondurile erau amenajate într-o combinație de desene florale arăbești. Într-un colț spre mare, erau cultivate tot felul de soiuri de cactuși. Balcik-ul mai era denumit pe timpuri și Orașul Alb, datorită faptului că dealurile sale erau albe din cauza pietrei de lcar ce predomina în zonă. De asemenea a
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
pe neașteptate tabăra, duseră spaimă și neorânduială în oastea inamică, o luară pe fugă, omorâră și prinseră o parte dintr-însa și puseră mâna pe corturi și pe uneltele de război. În zădar încălecă Caesar Kantacuzenus pe frumosul său cal arăbesc și striga soldaților plin de supărare: "Urmați-mă! Ce să-l urmeze, când el singur nu știa unde mergea și nici putea vedea ce se-ntîmpla tocmai atunci în tabără. Răpit și el de fuga tuturora, lăsă în urmă nu numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]