410 matches
-
toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu-l pe vrăjmașul Manea, în numele unei străvechi etici populare. Conform schematismului dihotomic din folclor, opusul său este Manea, în unele variante hoț, în altele, tip de Don Juan, plin de răutate, câine, arțăgos, perfid, laș, atacând mișelește. Rivalitatea dintre ei este prezentată și ea, de la o variantă la alta, diferit: fie încălcarea moșiei (deși Toma priponise calul cu grijă ca să nu producă stricăciuni semănăturilor), fie erotică, fie din motive religioase. Iordan Datcu relevă
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
mie, care, ca prozator începător aveam ambiția să scriu eu roluri, și nu să le joc pe-ale altora... vreau să spun ieea de a fi regizat începuse să mă calce pe nervi, în sinea mea. Totuși, în starea aceasta arțăgoasă, mă prezentasem în ziua convenită la studiourile Buftea, unde aveam să repet trei-patru replici, de probă, în fața aparatului de filmat. Țin minte că regizorul, ca să fac ceva, mă pusese să ascut cu briceagul un băț. Atunci simțisem întâia oară ce
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
o parte Franța lui Voltaire, a lui Renan și a clasicilor, de cealaltă parte Germania și romantismul său tenebros: întreaga filozofie bendiană se rezumă la această separare elementară (...) Din dragoste pentru rațiune, din suspiciune față de voluptate, acest omuleț uscat și arțăgos și-a făcut chiar o datorie din a nu mai asculta muzică pentru a evita emoțiile prea personale". Această respingere a emoțiilor personale, a afectivității, a ,,umanismului" mic burghez denumit uneori și ,,sentimentalism mic burghez" să fie oare legată de
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
mai ajuta. Începe să întrebe peste tot pentru a afla răspunsul salvator. Dar nimeni nu știe. Nici chiar farmacistul orașului, un ofițer și nici mica sa bibliotecă pe care o consultă în zadar. Se scîrbește de atîta ignoranță, e mereu arțăgos, iar meșteșugul e în delăsare. Îl cuprinde dorul de ducă. Înainte de a pleca are norocul să găsească un concetățean, scamator ce-și spunea "Moldova Verde" care - mirare! - îi dă răspunsul pe care îl tot căutase amarnic. A doua zi, împreună cu
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
instituții ale țării. De ce e nevoie de o armată de consilieri, funcționari și subfuncționari? Ce produce, cu adevărat, președinția? "Produce" ea bunăstare? Produce, măcar, stabilitate? îndoi-m-aș! Ea produce clientelism și perpetuează, prin câteva personaje deja antipatice, precum această arțăgoasă Corina Crețu (un fel de Zoe Petre, dar fără C.V.-ul intelectual al aceleia!), dese perdele de fum îndărătul cărora se poate întâmpla orice. Scârbit, așadar, de viața politică, m-am gândit să scriu în această săptămână despre cultură. Aveam
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
Cum se actualizează legea terțului exclus în ceea ce scrieți? În Fuzzy Sets, personajul principal este legea a doua a logicii aristotelice, pe care toată lumea o învață la școală. Numele pe care i-l dau este Belle-the-Bull, în traducere liberă. Frumoasa Arțăgoasă. Logica terțului exclus este foarte bună pentru obiecte, dar este chiar periculoasă atunci cînd vorbim despre tot ce are legătură cu infintiul, cum ar fi mulțimile infinite ori ideile de Dumnezeu, de înger sau lucrurile legate de sufletul nostru omenesc
Constantin Virgil Negoiță și inovațiile literar- matematice by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/16040_a_17365]
-
e mai mult reprezentantul Patriarhiei în Moldova, decât al ieșenilor care l-au ales mai-mare peste urbe. În cazul din urmă, ar fi observat că revista Timpul� (repet: o excelentă publicație culturală!) aduce mai multe servicii Iașului decât acest primar arțăgos și trădător, care face și desface alianțe politice cu o dezinvoltură care în alte părți l-ar fi descalificat definitiv. Dar nu pentru a-l pârî pe dl. Simirad scriu aceste rânduri. Pot să-i înțeleg veninul, lipsa de recunoștință
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
lucru, dar acum regretă și vrea o fată care să nu facă parte din stereotipul actual cu ”silicoane, vrajeală, viața personală ambigua”. Deci, nu vreau o bombă sexy. Vreau un foc de vreascuri care arde liniștit și nostalgic, vesel și arțăgos cu măsura. O fată frumoasă și deșteaptă. Nu avem limită de vârstă...”, a mai spus Lucian Mândruța Mai în glumă, mai în serios Ioana Popescu, jurnalista care a devenit cunoscută după ce a făcut un top al fotbaliștilor care i-au
Lucian Mândruţă îşi caută asistentă. Ioana Popescu s-a oferit să ocupe postul () [Corola-journal/Journalistic/27247_a_28572]
-
cu lacrimi în ochi, directorul a fost nevoit să anunțe începerea războiului) pare o poveste care întrece mult realitatea. Căci, nevoit să vândă vechiul conac familial pentru a se muta într-o casă mai puțin pretențioasă („Prostii! a intervenit vocea arțăgoasă a bunicii. De ce un război în Europa ar schimba ceva în viețile noastre?”), tatăl lui Irfan taie un berbec, pe care îl împarte săracilor, intră apoi în casă cu bismillah, iar după apusul soarelui se duce la moschee să mulțumească
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Abia de s-a crăpat de ziuă. Pe cer e-o pâclă de puf galben-cenușiu. Când să te pronunți privitor la vreme, printre nori înțeapă arțăgoase sulițe. Va fi soareee! Și matinalul, de orice soi, acționează exuberant. Unul din zona rezidențială veche a urbei se ițește în ușa vilăului, își apucă ziarul ațipit de așteptare de-a lungul pragului, după care înșfăcă sticla de lapte ce
REACŢIE ÎN LANŢ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384167_a_385496]
-
la exerciții de tir cu arcul, avand drept țintă un panou mai mare de darts. * Abia de s-a crăpat de ziuă. Pe cer e-o pâclă de puf galben-cenușiu. Când să te pronunți privitor la vreme, printre nori înțeapă arțăgoase sulițe. Va fi soareee! Și matinalul, de orice soi, acționează exuberant. Unul din zona rezidențială veche a urbei se ițește în ușa vilăului, își apucă ziarul ațipit de așteptare de-a lungul pragului, după care înșfacă sticla de lapte ce
REACŢIE ÎN LANŢ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384167_a_385496]
-
iubesc”, când eu știam că era doar „prietena” mea, ba, într-o recreație, un coleg mi-a șoptit la ureche: - Hai să-ți spun un secret! Știi că domnișoara Iulia este „prietena” mea? - Ba a mea! I-am spus eu, arțăgos. - Ba a mea! Mi-a replicat colegul. Mie mi-a spus întâi! - Ba mie! Am contrat eu. - Ba mie! A contrat și el. Am început să ne îmbrâncim și să ne dăm palme. O fetiță ne-a întrebat care e
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
Bucuros peste măsură, cum n-a fost el niciodată Și-a propus să se întoarcă-n acest loc și altădată. Alt cățel, cam deprimat, fără niciun chef de viață, Cu codița-ntre picioare, cap plecat, priviri de ghiață, Suspicios și arțăgos, mârâind nemulțumit, De îndată ce-a intrat în locașul amintit, Blana-i s-a zburlit pe spate, speriat de câinii care, Din oglinzi rânjeau perfid, răutăcioși, cu-nfiorare. A fugit încrâncenat, făr-a mai dori vreodată, Nici macar să-și amintească de căsuța
OGLINDA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377184_a_378513]
-
-Ai văzut câte ouă am strâns? Astea sunt ale mele! -Ale tale sunt, mă, ale tale! zâmbea mama. Surorile se uitau la mine îmbufnate și începeau să-mi ceară: -Da’, ce, dă-ne și nouă! -Nu vă dau! le spuneam, arțăgos. -Da’, de ce nu ne dai? insistau ele. -Uite-așa! le înfruntam eu. -Mamăă! Nouă nu ne dă ouă! țipau ele. Eu le spuneam fălos: -Da’...ce? Voi ați fost după Câțu-Mâțu? Bosumflare...bâzâieli...urlete...Mama intervenea și le liniștea: -Lasă, că
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
grea și către gândirea creatoare. Ar trebui să bați cale lungă ca să găsești în imperiu un trib de vânători și culegători mai certăreț, mai destrăbălat și mai needucat. Chiar și astăzi, molvanienii sunt adesea prezentați pe nedrept ca fiind morocănoși, arțăgoși și violenți, dar desigur că acest portret este adevărat doar în parte. În fond, poporul molvanian adoră să se distreze și are un cald simț al umorului de tip slav. Poate fi nevoie de ceva timp pentru a te obișnui
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
obligat practic să și ia geamantanele și să se lase Împinse În troleul care, se mai golise dar, repede se Încărca la loc. Avansați, doamnă, mai În față, altul nu mai este decât peste o oră, o apostrofase un bărbat arțăgos și cu chelie, la ce vă tot uitați, ce aveți de văzut? Mă uitam dacă pot să avansez... În spate zisese și mama Andreei cu sarcasm. Mă uit după fiica mea. E-n ordine, mamă, stau bine aici, nu-ți
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Ticule, de ce mi-ai arătat tu acolo sus, de peșterile alea curioase și mi-am zis că n-ar strica să vedem mai bine ce poate fi. Ce zici, mă mai duci o dată acolo? Mai încet, nea Petrică, sări Ilinca arțăgoasă. Acolo ne-am hotărît să mergem noi, că tot noi am descoperit și locul acela... Și nu vrem să pățim cum am pățit cu Peștera Liliecilor... Noi am descoperit, noi am cărat din peșteră ce s-a găsit, noi ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
știm noi ce-i cu tele-nuvelele astea. Azi scrie, mîine face. SONIA: Așa e. Eu nu mai citesc nimic. BUNICUL (Fiicei): Las' că și pînă acum...! Voi nu înțelegeți că astea nu-s adevărate. Sînt numai din mintea lui. SONIA (arțăgoasă): Bineee! (citește, Bunica și mama citesc și ele peste umărul ei și de unde plîngeau, încep să zîmbească) "Ilie, deși bătrîn, cu un picior în groapă, era un adevărat diavol." BUNICUL: Ce? Eu? BUNICA (cu ironie fină, răzbunată): Nu tu, dragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în vizuina lui. Da, ca acel pustnic Daniil care i a dăruit lui vodă Ștefan nuci și poame și i-a tras o labă ca să-l facă să-și vină-n fire. Așa e și el, un sihastru darnic și arțăgos. Numai că el nu îndrăznește să-i tragă o labă lui Xhaferi. Si-apoi, Mirko și Xhaferi n-au avut niciodată un vodă Ștefan, nici ei și nici strămoșii lor. Nur Iulian îi disprețuiește pentru asta, dar fără să le-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
le derrière. Apollinaire, Le paon în avion, bând vinul lor prost tras în sticluțe cu dop de tablă, m-am tot întrebat de ce mai scrie lumea azi. Ce atâta scris? O țară normală ar trebui să interzică literatura, îmi spuneam arțăgos. Nu, stai, nu literatura, mai degrabă asta... omologarea ei. Să nu mai fie ni meni decretat scriitor vreme de două sute de ani. Da, așa ar trebui, dacă am avea vână și minte. Altfel, în două-trei generații, copiii vor fi obligați
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
adauge și o sumă de calificative pe care, mai târziu, cu siguranță că nu le-ar mai fi repetat: Un lingușitor reptil, în politică un tâlhar, în morală un c... iar în purtarea către Klopstock, Merk, Herder este un copil arțăgos! În fine, dar deloc pe ultimul plan, se cuvine să mai relev că în procesul de mlădiere, de șlefuire a limbii literare române prin care aceasta trecea în primele decenii ale sec.XIX, traducerea unui Goethe sau Schiller punea translatorilor
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
farse, cu oricât de crude urmări, pe cheltuieli fără limite (pentru că are de unde), iubitor de femei, de grăsane, ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos, murdar și fizicește, proferator de insulte, de sarcasme, un decrepit histrionic. Atunci prin ce atrage?Atrage prin ascuțimea inteligenței, desigur, dar și prin ceva ce cumpănitul, raționalul Callimachi, crede că este forța bătrânului nebun de a-i proiecta pe ceilalți
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
considerat că-l putea caracteriza mai bine în acești termeni: "Ca gazetar are vână și o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios, iar răutatea aceasta conține parcă și un grăunte de ură. " Tot atâtea aprecieri ce nu prea pot stârni curiozitatea iubitorului de literatură. Mai nuanțat în judecarea lui Mircea Damian, I. Negoițescu
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
cu mutră de arțag. Păi cine umblă cu focul în jurul șirului de care? Tu! Cine altul? a răspuns moș Dumitru, trăgându-și pălăria pe frunte, să nu-i vadă Pâcu unda de râs din colțul ochilor. Il știa pe Pâcu arțăgos când venea vorba de luleaua lui și de aceea îl lua peste picior ori de câte ori îi venea la îndemână. Lasă tu luleaua mea în pace și spune ce ai de spus, că așa m-o pălit o foame de nu-mi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
bine la el. Era Vrăbioi, ajutorul intendentului de la liceu. Dumneata ai vreo treabă la primărie? Eu nu te știu locuitor al comunei. Cel întrebat s-a oprit din vorbire, a făcut un pas către Costăchel și a grăit cu voce arțăgoasă: Chiar dacă am locuință la liceu, nu mă poate opri nimeni să stau de vorbă cu sătenii. Doar unii dintre ei lucrează în timpul verii pe moșia liceului și mă cunosc. Și nu-i poate opri nimeni să mă asculte. Să știi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]