91 matches
-
văzu un străin ieșind din curtea sa. - Seara bună, bănuiesc că ești stăpânul casei, zise Istrate. - Da, mă rog, matale cine mai ești, de mă întrebi și mai și ieși din curtea mea? Zise bărbatul pe un ton plin de arțag. - Doctorul Istrate. Tocmai ți-am adus pe lume încă două fete. - Ce...?! Și nu mai așteptă lămuriri de la străin că se duse glonț spre casă, împleticindu-și picioarele. Istrate, care ratase întâlnirea cu baciul Miron, neajungând la timp la stână
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
ghimpe-n frunte, al razei calzi, de soare, și-n piept, un nerv febril, de dulce primăvară - și-o muză-n tremur, ca o libelulă - o tânără vestala iubita de-un moșneag - și-n șir’ te mărgărite, de Cronos, în arțag, bătaia risipita de nesupusa mea pendula - și, chiar, și-un fast onor, sacerdotal dintr-un cerdac de suflet, ca prinos, cu tot misterul incrustat pe miez de Os pe lacrima, din ochiul rece, de coral. Referință Bibliografica: ELOGIU ARTEI / Ion
ELOGIU ARTEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367345_a_368674]
-
fost... Valentinei nu avea curajul să-i povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii începură să părăsească căminul cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau în grupuri spre casele lor. Iubitul Eleonorei avea chef de arțag. Vrea să-l pocnească pe noul său rival, care i-a suflat iubita de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au oferit protecție lui Petru, până s-a regrupat cu ceilalți consăteni
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
văzu un străin ieșind din curtea sa. - Seara bună, bănuiesc că ești stăpânul casei, zise Istrate. - Da, mă rog, matale cine mai ești, de mă întrebi și mai și ieși din curtea mea? Zise bărbatul pe un ton plin de arțag. - Doctorul Istrate. Tocmai ți-am adus pe lume încă două fete. - Ce...?! Și nu mai așteptă lămuriri de la străin că se duse glonț spre casă, împleticindu-și picioarele. Istrate, care ratase întâlnirea cu baciul Miron, neajungând la timp la stână
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
direct spre birtul de unde abia plecase. Simțea nevoia să-și omoare necazul în alte pahare cu rachiu, de parcă nu golise destule. Ajuns la bodegă, Tase cârciumarul se uită mirat la el și-l luă la rost. Știa că-i cu arțag, atunci când i se urca răchia la cap. - Ce-i, măi Vasile, ți-ai uitat cumva năravul la mine și ai venit după el? - Lasă-mă, nea Tase, în Dumnezeii mamei mele. Sunt un om nenorocit. - Dar ce-ai mai pățit
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
dimineața ceva. Restul nu-i treaba voastră ce fac eu cu Andrada de acum încolo. - Bine, mă, bine. Văd că nu se poate discuta omenește cu tine. Salut. Prefer să plec și să te las în apele tale pline de arțag. - Salut. Ajuns acasă, prima grijă a lui Cristian a fost să ascundăprosopul la el în cameră unde nu-l putea găsi nimeni și să telefoneze bunicilor. Erau acasă. - Sărut mâna, Buno. Ai găsit florile? - Bună, Cristian. Care flori? - Trandafirii din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
prune are în straiță”. O lăsăm pe fetița care țopăia mereu într-un picior, plină de energie, să mai joace tupu. Mai bine să ne fie dor de ea decât să ne plictisească, îmi recomandați de zor Cascăliformi Malflorieini Și Arțag. Să mergem mai bine spre cea care împreună cu surioara ei culeg cu grijă prunele, păstrând codițele acestora. Cele cu codiță sunt cele mai bine plătite la Centrul de primire legume și fructe. Mânuțele lor așează cu atenție prunele, să nu
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
avea curajul să-i povestească. Cum se apropia miezul nopții, ora când se termina balul, tinerii începură să părăsească sala căminului cultural. Se îndreptau fiecare în perechi sau în grupuri spre casele lor. Fostul iubit al Eleonorei avea chef de arțag. Voia să-l pocnească pe noul său rival care i-a suflat amica de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au acordat protecție lui Petru până s-a regrupat cu ceilalți consăteni
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a prezerva moralitatea. Năvalnică și zgomotoasă, neiertătoare și vitriolantă, invectiva caută să stârnească din orice „arțagul”, prilejul de a greși intenționat sau nu devenind, în închipuirea „polemistului de ocazie”, atitudine civică onorantă și bine apreciată în fața cititorului sau ascultătorului, mai mult sau mai puțin avizat. O oarecare superioritate afișată, datorată unui minimum de informație (pentru a
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
ea ce vrei, filozofezi pînă te ia damblaua, redesenezi lumea, redefinești renașterea, simți direct proporțional cu masa și invers proporțional cu pătratul distanței, mai ia și din brînză, că am și măsline, și nea Ilie Busuioc, pus la început pe arțag, s-a dedat la dezmățul incipient, pe care nu-l dezvoltăm, da-l Newton-iem! La un cap îl durea capul, la celălalt îl zgîndărea napul. Bărbat și el, cum ziceau strămoșii noștri, latinii, vier adică, cu trupul viermuind de dorinți
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
aprinse și cei mai mulți în cuvinte ne întrebăm ce se va întâmpla când focul va fi cenușă? unul s-a găsit că-i nevinovat nu-l credea nimeni eram vinovați din naștere foamea ne paște pe orice vreme cu neliniști și arțag nu-ți mai vine să cânți nici din obișnuință când ești frustrat îți fug din cap gândurile cum se duc copiii la joacă niciodată nu-ți amintești amănuntele până nu te lovești de ele cel mai des drumurile-s înfundate
EU ŞI GÂNDURILE MELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355206_a_356535]
-
dimineața ceva. Restul nu-i treaba voastră ce fac eu cu Andrada de acum încolo. - Bine, mă, bine. Văd că nu se poate discuta omenește cu tine. Salut. Prefer să plec și să te las în apele tale pline de arțag. - Salut. Ajuns acasă, prima grijă a lui Cristian a fost să ascundăprosopul la el în cameră unde nu-l putea găsi nimeni și să telefoneze bunicilor. Erau acasă. - Sărut mâna, Buno. Ai găsit florile? - Bună, Cristian. Care flori? - Trandafirii din
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Mulți vizitatori, trecând prin țară, remarcă fețele întunecate ale românilor. Sunt neplăcut impresionați de lipsa lor de încredere, de suspiciune chiar în cele mai nevinovate gesturi sau cuvinte de bunăvoință, sau de nervozitatea cu care sunt gata să sară la arțag. Țara condusă cu vinovăție ticăloasă de acești răpitori hulpavi a fost împinsă fără remușcare pe buza prăpastiei economice și sociale. Bate un vânt rece în suflet la gândul că ne paște ruina și catastrofa finală, o adevărată apocalipsă. Lipsa unei
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
în altceva. Însă se stingea, ca și cum asta le-ar fi fost voia. Aflați unul de altul la o aruncătură de băț cu țarina, șleampăți la zorit amândoi, tot găseau răgaz privirilor piezișe, să nu care cumva o uitătură să reînceapă arțagul și celălalt să nu fie pe fază pentru a da la timp cuvenitul răspuns. Cineva-i asemuise cu doi copii bătrâni, ce-și poartă sâmbetele pe poza unei tinere drăguțe și pe juma dezbrăcată - furată de un al treilea, pe
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
am ostoit spre a fi și a ajunge ce vrem?): dreptatea (în numele cărui principiu moral ne ducem crucea, cum o facem, cu câtă meritată osteneală sau furișenie, natura și cumpătul între pricini pentru a nu mânia pe bunul Dumnezeu, vitriolarea arțagului din fiecare pentru a impune o construcție socială armonică: iubirea aproapelui, izgonirea urii, emanciparea socială și națională, dreptul la demnitate, etc. Autorii au înțeles și evidențiază în cartea lor că, numai pe temeiul acestora îți asumi în mod conștient trecutul
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
propus să ne strici pofta de mâncare la toți, Mirela? Ce se întâmplă cu tine de ești așa de pornită? își apostrofă domnul Orru iar soția. - Nu se întâmplă dragule nimic, răspunse Mirela Orru, mereu nemulțumită și cu chef de arțag. Ceva o nemulțumea pe ea, nu doar micile incidente de la masa lor, altfel nu era atât de indispusă. Poate se așteptase la un cadou mai deosebit adus de soț din capitala Cehiei după două săptămâni de absență din patul matrimonial
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
Un membru răuvoitor al echipei poate adopta o atitudine de opoziție foarte difuză. Sunt cazuri în care nu există reproșuri profesionale, iar la nivel de relaționare iarăși nu se pot formula critici concrete. Că manifestă un soi de țâfnă, de arțag permanente? Că este rece și tăios? Că își exprimă un scepticism constant, indiferent de propuneri și de sursa lor? Acestea nu sunt obiecții pertinente și a le formula spre superiori ne face ridicoli, chiar dacă sesizăm că un cumul de astfel
Copii umiliți la școală. Ce puteți face dvs., ca părinți, și ce pot face eu, ca profesor, în cazul în care un copil este agresat de un coleg () [Corola-blog/BlogPost/337893_a_339222]
-
dracii negri ce-i țineau cununa cât săptămâna îl dospiră clipele, cu lungi bătăi aripile de Hermes Trismegistul și de Pan de Senex și de Puer tot de-un clan cu fălcile lățite de-un șirag de pearly-white din veșnicul arțag Poetul tolănit pe catifea Și apărat de muște, Drept, sub stea, ședea cărtărescean și picotea în afânarul de mărgean al opului opulescean în van hulit căci garantată era biserica lui toată și gintea lui de gură tare ce-n logoreică
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
propus să ne strici pofta de mâncare la toți, Mirela? Ce se întâmplă cu tine de ești așa de pornită? își apostrofă domnul Orru iar soția. - Nu se întâmplă nimic dragule, răspunse Mirela Orru, mereu nemulțumită și cu chef de arțag. Ceva o supăra pe ea, nu doar micile incidente de la masa lor, altfel nu era atât de indispusă. Poate se așteptase la un cadou mai deosebit adus de soț din capitala Cehiei după două săptămâni de absență din patul matrimonial
CAPITOLUL DOISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372367_a_373696]
-
Dacia,... spre casă. Prietenii l-au "recuperat" stupefiați, aproape de Herculane... Jignit de atitudinea nepotrivită a unui discipol, care îl scosese din examenul din Amfiteatrul ce azi se numește „G.I. Tohăneanu”, pe motiv că depășise timpul prevăzut pentru examen, Magistrul prinsese arțag pe neamul întreg. Suntem un popor de ingrați, niște nemernici! Domnule Profesor, vorbiți așa la supărare... Nu-i tot poporul cum ați spus, îi reproșă împăciuitor Profesorul Ilie Gyurcsik. Tu să taci! i-o reteză Magistrul. Eu sunt și Gheorghe
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
asta le mai zise. căci se`nălță năvalnic tumult de apă mare cu uriașe roiuri de picuri plini de sare: lumina ce-o aducem pe crestele de val produce strălucire mai mult ca un cristal ! tăceau umil ascunse, ferite de arțag un muc de lumânare și un chibrit pribeag cu licărul anemic avut de mii de ani. rugau în șoaptă focul să`nvingă pe tirani. cine-n hățiș de umbre mă tulbură-n hodină ? întreabă sfântul soare pitit dup`o colină
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
amintirea inocenței pierdute trezită de valsul melancolic al caterincii vorbesc despre omenescul periferiei (La Filaret, Romanța). Alte asemenea momente se ivesc odată cu deșteptarea pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în ipostaza ei umilă și mediocră. Schematismul sufletesc lasă să se vadă nu individul, ci categoria: fata bătrână (Tușa Ruxăndrița, Domnișoara Bița), femeia bărbătoasă și agresivă (Cucoana Vastica), masculi masivi, grei de cap, cu ticuri milităroase
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
piese pentru copii (scrise inclusiv pentru teatrul de păpuși), comedii caracterizate prin vervă, dar și prin candoare: univers în care poetul retractil își continuă reveriile. SCRIERI: Micul dorobanț, în Teatru - piese într-un act, București, 1977; Pasărea paradisului, București, 1979; Arțagul, Pitești, 1983; Nuferi în somn, București, 1983; Test de fidelitate, București, 1986; Cartea care zâmbește, București, 1987; Cu șoimul pe umăr, București, 1988; Și păsările învață să cânte, București, 1991; Rețetă pentru grețuri, București, 1992; Una pe față, una pe
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
arendașul, proprietarul și meseriașul sărăcit, personaje-personificări ca, de pildă, Criza, Naftalina și altele. Probabil că în epocă efectul de ilaritate era asigurat, autorul făcând apel la procedee umoristice verificate (calamburul, limbajul stropșit, parodia ș.a.). Un comentator spiritual, malițios, pus pe arțag se arată a fi R. în Cronicele sale din „Epoca”, reunite în 1888 în volumul Cronicele lui Max (1886-1888). Cu o limbă rea și ascuțită, Max, aflat în opoziție, batjocorește în șarje brutale oamenii politici aflați la putere (liberalii, în
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]