141 matches
-
aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tehnici de cultivare a amoebelor. 3. Examinarea L.C.R. ului. VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitare IX. Ectoparaziți A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și Ptirius I.7. MODULUL MICOLOGIE - 1 lună Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
SNC produse de amoebele libere potențial patogene aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tehnici de cultivare a amoebelor. 3. Examinarea L.C.R. ului. VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitare IX. Ectoparaziți A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și Ptirius I.10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni Tematica lecțiilor conferință (30 ore) 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
aparținând genurilor Naegleria și Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. Tehnici de izolare a amoebelor. 2. Tehnici de cultivare a amoebelor. 3. Examinarea L.C.R. ului. VIII. Eozinofilia și infecțiile parazitare IX. Ectoparaziți A. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Ixodes B. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus și Ptirius I.10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luni Tematica lecțiilor conferință (30 ore) 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferințe) a. planificarea activităților; b. amenajarea și organizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
galbenă) cu o valoare deosebită atât din punct de vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru. Unele dintre acestea au un bogat conținut de resturi fosile de arahnide, coleoptere, diptere, crustacee, miriapode sau hymenoptere, (micro)lepidoptere, reptile, pene de păsări, peri de animale. Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă "Strâmba", cunoscută ca fiind una din cele mai productive. Inițial chihlimbarul era colectat din aluviunile pâraielor, ca
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
parte a vieții lirica sa se remarcă prin fantezie fervoare naturalețe și forță plastică a expresiei astfel are loc digestia parțială și extrabucală meciuri desfășurate în locații speciale troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole alge coleoptere diptere arahnide crustacee a fost folosită odinioară în loc de hârtie astfel numărul turiștilor sosiți în localitate a crescut continuu ei spun că e tabu ladino varietate de trifoi alb adesea cultivat ca plantă furajeră consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor noi ceea ce
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
chilopod de culoare galben-gri cu 15 perechi de picioare. Inițial specie endemică pentru regiunea mediteraneană, acesta s-a răspândit în toată lumea locuind de obicei în casele oamenilor. Este un insectivor, se hrănește cu alte artropode, cum ar fi insectele și arahnidele. "" este de 25 - 35 mm în lungime și are până la 15 de perechi de picioare extrem de lungi. Cu tot cu antene, aceasta are vizual între 75 mm - 100 mm în lungime. Aceste picioare delicate sunt atașate de un corp rigid. Acest lucru
Scutigera coleoptrata () [Corola-website/Science/319723_a_321052]
-
o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu arahnidele, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, atunci cei care iau primii legătura cu extratereștri
Adâncurile cerului () [Corola-website/Science/321225_a_322554]
-
Africa de Nord. Lungimea corpului este de aprox. 5-8 cm. Opistosoma are o nuanță mai întunecată, decât prosoma. Chelicerele sunt puternice și ocupă toată partea anterioară a prosomei. Solifugele Galeodiade se deplasează foarte repede datorită picioarelor lungi. Se hrănesc cu insecte, alte arahnide, chiar și cu șopârle, scorpioni, păsări și mamifere mici. Cei din Asia Centrală își sapă vizuini în nisip. Sunt animale nocturne. Familia include genurile: Imagini "Galeodes caspius":
Galeodidae () [Corola-website/Science/318533_a_319862]
-
și mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
special unele specii mănânc termite. Prada este apucată cu pedipalpi și sfărâmată cu ajutorul țepilor și cleștelor. S-a observat că ei beau, relativ, multă apă. Speciile "Phrynus marginemaculatus" și "Damon diadema" sunt considerate a fi unele din puținele specii de arahnide care prezintă semne de comportament social. S-a observat că mama lor comunică cu tinerii mângâindu-i cu membrele prehensile. Într-un experiment, când mai mulți frați au fost plasați într-un mediu necunoscut, ei au început să se caute
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
întoarce cu fața spre mână. În continuare s-ar putea ca păianjenul să sară inapoi continuând să privească mâna. Micuța creatura chiar va ridica picioarele anterioare și va menține poziția fără să bată în retragere. Din cauza acestui contrast cu alte arahnide, păianjenul săritor e privit ca iscoditor, fiind aparent interesat de orice se apropie de el. Deși păianjenii sunt în general carnivori, există câțiva păianjeni săritori care includ nectar și polen în dieta lor. și o specie, "Bagheera kiplingi", care se
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
le (din , "articulație" și "podos", "picior") sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Încrengătura include insecte, milipede, centipede, arahnide, crustacee etc. le sunt organisme cu un exoschelet (schelet extern), corp segmentat și membre (apendice) anexate de cap și torace. Artropodelor sunt caracterizate cuticulele chitinizate, la crustacee cuticulele sunt mineralizate cu carbonat de calciu. Cuticula este rigidă și nu se
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
inferioară internă servește drept membre locomotoare. Membrele artropodelor au structură deosebită și îndeplinesc funcții diferite: tactilă (antene), fărămițarea hrănii (chelicere), apucarea și reținerea prăzii (pedipalpii), sunt implicate în acuplare (gonopodele). Numărul membrelor locomotoare variază. Crustaceele au 5 perechi de picioare, arahnidele - 4 perechi, insectele - 3 perechi. Abdomenul, la cele mai multe dintre clase, este lipsit de membre. Cuticula reprezintă exoscheletul acelular secretat de celulele epidermei. Structura cuticulei lor variază în detalii, dar, în general, este compusă din trei straturi principale: epicuticulă - strat extern
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
prin pigmenți, iar la insecte și miriapode prin trahei puternic ramificate. Hemolimfa se întoarce în inimă prin osteole laterale. Osteolele permit hemolimfei să intre în inimă, dar împiedică revenirea ei în corp. Pigmentul respirator, care transportă oxigenul este hemocianina la arahnide, centipede și la unele crustacee sau hemoglobina la insecte și unele crustacee. Hemocianina conține atomi de cupru de care se leagă oxigenul, iar hemoglobina atomi de fier. Spre deosebire de vertebrate, pigmenții sunt dizolvați în hemolimfă, și nu sunt incluși în componența
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
din glaciațiunea "Pământul de Zăpadă". În această perioadă au evoluat peștii, au apărut primii pești de apă dulce, și artropodele cum ar fi scorpionii de mare erau încă prădători de top. Viața complet terestră a evoluat, formele ei incuzând și arahnide timpurii, ciuperci, și miriapode. De asemenea, evoluția plantelor vasculare ("Cooksonia") a permis plantelor să obțină un punct de sprijin pe uscat. Aceste plante terestre timpurii sunt precursorii tuturor plantelor de pe uscat. În acest timp există patru continente: Gondwana (Africa, America de Sud
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
fiind un înveliș fluid și care se află că apa într-un furtun, sub stratul muscular al pielii presând din afara organele interne, creând o stabilitate relativă a corpului. Alte animale dar cel mai frecvent Artropodele (Arthropoda) dintre care Insectele, Crustaceele, Arahnidele sau Acarienii au un schelet extern, care are o creștere limitată, din care cauza în diferitele faze de dezvoltare a individului apare fenomenul de schimbare (năpârlire) a acestui schelet devenit prea mic.Exoscheletul poate fi constituit dintr-o structura: La
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
ul (Chelonetida) este o arahnidă mică cu corpul turtit dorso - ventral, acoperit cu o cuticulă chitinizată. Ordinul cuprinde 3 300 de specii. La exterior seamănă cu scorpionii datorită pedipalpilor, de aici a provenit și numele lor. Totuși, întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât cu scorpionii. Au lungimi de 2 - 8 mm, cel mai mare din speciile cunoscute este "Garypus titanius", care ajunge până la lungimea de 7 - 12 mm. Corpul este alcătuit, ca și la toate arahnide, din prosomă și opistosomă. Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
numitul "scorpion de cărți"), în crăpăturile clădirilor, ori în colțurile ascunse ale mobilierului vechi. Pseudoscorpionii habitează și pe arbori. Unele specii sunt întâlnite în colonii de termite și furnici, cu larvele cărora se hrănesc. În general pseudoscorpionii vânează diferite insecte, arahnide sau consumă larvele acestora. Pseudoscorpionii sunt activi în lunile calde ale anului. Iarna ei își țes un cocon de mătase pentru a hiberna. Mătasea mai este folosită la construcția unor mici camere pentru depunerea ouălor și pentru năpârlire. Femelele și
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
este un ordin de arahnide, include peste 1 000 de specii descrise la moment, grupate în 153 de genuri. Ei sunt răspândiți predominant în zonele de deșert. Solifugele pot crește până la o lungime de 7 cm. Cea mai notabilă trăsătură a lor sunt chelicerele extrem
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
sub numele Solpugida, Solpugides, Solpugae, Galeodea și Mycetophorae. Denumirile comune de asemenea sunt variate: păianjen cămilă, scorpionul vântului, jerrymuglum, scorpionul soarelui și păianjenul soarelui. În Africa de Sud sunt numiți și romani roșii. Corpul este format, ca și la celelalte grupe de arahnide, dintr-o prosomă și o opistosomă, unite printr-un pețiol îngust, ce dă corpului un aspect pedunculat și o mobilitate mai înaltă. Prosoma poartă chelicere, pedipalpi și membrele locomotoare. Ea este masivă și puternic chitinizată, dură, cu fața ventrală acoperită
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau considerate arahnide neveninoase , există un singur studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice. Extrase din aceste glande au fost injectate în șopârle
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
între solifuge și scorpioni Solifugele sunt subiectul a multor legende urbane care exagerează dimensiunea, viteza, comportamentul, pofta de mâncare și moartea acestora. Ele nu sunt deosebit de mari, cea mai mare având 12 cm (inclusiv lungimea picioarelor). Membrii acestui ordin de arahnide nu au venin, cu o posibilă excepție (vezi mai jos) și nu produc mătase. În Orientul Mijlociu, este larg răspândit mitul printre soldații americani și a coaliției forțelor militare staționate acolo, că solifugele se hrănesc cu corpul uman de viu. Legenda
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
peste 3.000 de specii de plante, 29 de specii de lilieci, 104 alte specii de mamifere (printre care se numără și două superbe mamifere răpitoare mari, lupul mexican și jaguarul) și un număr impresionant de specii de insecte și arahnide (atât păianjeni cât și scorpioni) se găsesc localizate în aceste "insule montane cerești". Această biodiversitate este printre cele mai bogate din întreaga lume și, oricum, cea mai complexă din Statele Unite.
Madrean Sky Islands () [Corola-website/Science/309429_a_310758]
-
În biologie, chitina (CHNO) este o polizaharidă, o substanță organică asemănătoare cu celuloza, care formează exoscheletul insectelor sau al altor artropode, (crustacee sau arahnide). Se întâlnește de asemenea în alte regnuri, precum licheni sau anumite specii de ciuperci. De exemplu, carapacea unui crab conține 25% chitină și 75% carbonat de calciu. În 1821 francezul Henri Bracon (Braconnot), directorul grădinii botanice din Nancy, a găsit
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]