68 matches
-
fiind moderat predominente la sexul feminin [1,2]. Rădăcina posedă o teaca Schwan pe o lungime de aproximativ 0,5-3,57 mm de la nivelul trunchiului cerebral, fiind a doua ca lungime după ce a nervului acustico-vestibular, fiind însoțită de un manșon arahnoidian și dural până la nivelul fosei mijlocii, traiect ce explică dezvoltarea și extensia schwanomului de la nivelul fosei mijlocii până în fosa posterioară [3]. Cel mai frecvent neurinomul trigeminal se dezvoltă de la nivelul ganglionului Gasser, dar se poate dezvolta și mai proximal la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Tomografic este de leziune hipodensă la nivelul spațiului subarahnoidian, leziune care nu captează substanța de contrast. Noi utilizăm examinarea CT și pentru controlul imediat postoperator, pentru a evalua eventualele complicații hemoragice (fig. 4.150). Diagnosticul diferențial Trebuie făcut cu chistul arahnoidian, chistul pungii Rathke, craniofaringiomul sau cu alte leziuni tumorale chistice. Diagnosticul diferențial cu chistul arahnoidian este relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
contrast. Noi utilizăm examinarea CT și pentru controlul imediat postoperator, pentru a evalua eventualele complicații hemoragice (fig. 4.150). Diagnosticul diferențial Trebuie făcut cu chistul arahnoidian, chistul pungii Rathke, craniofaringiomul sau cu alte leziuni tumorale chistice. Diagnosticul diferențial cu chistul arahnoidian este relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a lungul spațiului subarahnoidian comparativ cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Diagnosticul diferențial Trebuie făcut cu chistul arahnoidian, chistul pungii Rathke, craniofaringiomul sau cu alte leziuni tumorale chistice. Diagnosticul diferențial cu chistul arahnoidian este relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a lungul spațiului subarahnoidian comparativ cu chistul arahnoidian care are doar un efect de masă local [7]. Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical reprezintă opțiunea terapeutică de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
relativ ușor având în vedere aspectul tomografic diferit al chistului epidermoid comparativ cu imaginea lichidiană din chistul arahnoidian și faptul că, în cazul chistului epidermoid, acesta are tendința de a se insinua de-a lungul spațiului subarahnoidian comparativ cu chistul arahnoidian care are doar un efect de masă local [7]. Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical reprezintă opțiunea terapeutică de elecție pentru cazurile simptomatice. Din punct de vedere tehnic chirurgical, inițial este necesară reducerea intracapsulară a tumorii, urmată de rezecția capsulei în totalitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
datorită modificărilor în concentrația proteinelor sau prin prezența unor hemoragii. Obișnuit nu există captare a substanței de contrast (fig. 4.157), deși poate exista o oarecare captare la nivelul capsulei. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu chistul epidermoid sau dermoid, chistul arahnoidian, coloid, chistul pungii Rathke sau alte tumori chistice. Atitudinea terapeutică Tratamentul este în principal chirurgical, scopul fiind rezecția completă a chistului, deși este destul de dificil de realizat tehnic având în vedere aderența realizată de pereții chistului la structurile adiacente. Tehnic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se procedează la urmărire clinică și neuroimagistică anuală. Aceeași recomandare de observație clinico-imagistică o indicăm în cazul leziunilor descoperite incidental. O mențiune aparte subliniem în cazul leziunilor pseudo-tumorale descoperite incidental sau ca urmare a unor acuze nespecifice, cum sunt chistele arahnoidiene, lipoamele sau leziunile imagistic chistice de mici dimensiuni care sunt descrise în regiune. Subliniem faptul că datorită vascularizației venoase abundente din zonă, pe anumite secțiuni, în special sagitale, nativ sau post-contrast, pot apărea imagini ce sugerează existența unui chist. Acestea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vizual și edem papilar. Tratamentul este combinat chirurgical - biopsie sau ablare parțială a tumorii, radioterapie și chimioterapie. Toate au valoare relativ limitată. Prognosticul este foarte grav, supraviețuirea medie de 1-2 ani [39]. Meningiomul de nerv optic: are originea în celule arahnoidiene ale tecii durale a nervului optic, de regulă cu atașament dural. Reprezintă în medie 3,9% din tumorile orbitale [40,41]. Se descriu meningiome localizate în orbită, în canalul optic, cu sau fără extindere intracraniană. Clinic se manifestă prin exoftalmie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de neurochirurgie a Spitalului Socola, publică În anul 1934, o primă importantă lucrare: „13 cazuri de compresiune tumorala a măduvei spinării” În colaborare cu profesorul L. Ballif și M. Ferdman. În statistică au fost excluse leziunile metastatice, morbul pott, chisturile arahnoidiene și parazitare. Prezentăm lucrarea În rezumat L. Ballif, Al. Moruzi, M. Ferdman, TREISPREZECE CAZURI DE COMPRESIUNE TUMORALA A MĂDUVEI SPINĂRII (lucrare apărută În volumul jubiliar redactat În onoarea profesorului C. I. Parhon, 1934) Autorii prezintă 13 cazuri de tumori rahimedulare
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
de boli nervoase și mintale a Spitalului Socola din Iași. Aceste cazuri au fost internate În perioada 1 ianuarie 1933 — 1 iulie 1934. Au fost excluse compresiunile medulare produse de tumorile metastatice din cadrul morbului Pot, corpilor străini intrarahidieni și chisturile arahnoidiene sau parazitare. Dintre acestea, 11 au fost operate. Cele 13 observații sunt distribuite topografic astfel: tumori rahidiene 3 observații, tumori extradurale 1 observație, tumori intradurale 7 observații, tumori intramedulare 2 observații. A. Tumori rahidiene: 3 cazuri Obs. 1. Nodul fibrocartilaginos
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ales la cei care nu răspund rapid la terapia hipertensivă. Hidrocefalia acută în HSA este de obicei obstructivă (datorită blocajului scurgerii LCR). În stadii tardive hidrocefalia este de obicei comunicantă (datorită efectului toxic al produșilor de degradare sanguină asupra granulațiilor arahnoidiene care își pierd funcția de rezorbție a LCR). 1. Hidrocefalia acută după HSA complică aproximativ 20% din cazuri. Se recomandă drenajul ventricular extern deși se poate asocia cu un grad ridicat de re-sângerare și infecție (fig. 5.17) în anumite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
în caz contrar putându-se instala starea de comă cu consecințe imprevizibile, de multe ori fatale. Edemul papilar, la examenul fundului de ochi (F.O.), reprezintă obiectivarea clinică a sindromului HIC, presiunea intracraniană crescută se transmite de-a lungul tecilor arahnoidiene a nervilor optici determinând modificări caracteristice ale papilei optice, la examenul cu oftalmoscopul, modificări care pot fi stadializate astfel: - stadiul I - ștergerea conturului papilar caracterizând edemul papilar incipient; - stadiul II - alături de ștergerea conturului papilar se produce și o bombare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
variabil în hiper-/hiposau izosemnal T1, hipersemnal T2 față de creier, cu depozite de hemosiderină în hiposemnal T1, hiposemnal accentuat T2 (fig. 3.13 a-d). HEMATOMUL SUBDURAL Hematomul subdural (HSD) reprezintă o colecție lichidiană localizată între dura mater și membrana arahnoidiană. În TCC grave, rata mortalității este între 50 și 90% [8,5,9]. Cea mai frecventă localizare este convexitatea emisferelor cerebrale. Evaluare CT: - HSD acut - colecție hiperdensă, lentiformă, planconvexă, cu marginea externă netedă și marginea internă, adiacentă la suprafața creierului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
INTRACEREBRALE La bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolnavii cu ADPKD s-au identificat și alte modificări intracerebrale, în afara anevrismelor intracraniene: chiștii arahnoizi, diverticuli meningeali, dilatații și disecții ale arterelor cervicocefalice, boala moya-moya (stenozarea progresivă până la obliterare a vaselor intracraniene ale teritoriului carotidian) ș.a. (14). Chiștii arahnoidieni Chiștii arahnoidieni se întâlnesc la circa 8% din pacienții cu ADPKD. Ei sunt de obicei asimptomatici, dar au un risc de 5 ori mai mari de hematoame subdurale. Nu este indicat nici un tratament (13, 14). Diverticulii meningeali Scurgerea de lichid cefalorahidian din
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ale copilului care pot merge până la moartea lui. Părinții enervați de anumite manifestări ale bebelușului, de obicei fiind vorba de plânsul și scâncitul acestuia, din dorința de a-l face să tacă îl zgâlțâie cu putere provocând desprinderi ale membranei arahnoidiene care învelește și protejează creierul. Se produc hematoame care pot fi ireversibile, copilul rămânând cu un handicap pe viață. Sindromul general al nedezvoltării (Killen, 1998) este determinat de abuzul și neglijarea suferite de copilul aflat în îngrijirea adultului violent și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fluidul interstițial din parenchimul nervos constituie un singur fluid care este mediul fiziologic din sistemul nervos central. Lichidul cerebro-spinal este produs în cea mai mare parte de plexurile coroide ventriculare iar resorbția LCS-ului se face mai ales prin vilozitățile arahnoidiene spre sinusurile venoase craniene. Volumul lichidului cerebro-spinal este de 125-150 ml la adult, din care 25-30 ml se află în sistemul ventricular, 30 ml de LCS se află în spațiul subarahnoidian spinal, iar restul de LCS este conținut în spațiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
există o permeabilitate crescută a capilarelor medulare față de capilarele cerebrale. BARIERA HEMATO-LICHIDIANĂ Lichidul cerebro-spinal este separat de circulația sanguină intraparenchimatoasă printr-o structură numită barieră hemato-lichidiană, constituită de epiteliul plexurilor coroide, de stratul meningoblastic extern al arahnoidei, de epiteliul vililor arahnoidieni și de endoteliul vaselor care străbat spațiul subarahnoidian. Lichidul cerebro-spinal este elaborat în cea mai mare parte de plexurile coroide din ventriculii cerebrali. Plexurile coroidiene se formează prin capilarizarea arterelor coroidiene; capilarele sunt înconjurate de țesut conjunctiv și vin în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
prin apeductul lui Sylvius ajunge în ventriculul IV și de aici trece în cisterna magna prin foramenul lui Magendie și circulă în spațiul subarahnoidian. LCS-ul este resorbit în cea mai mare parte la nivelul sinusurilor venoase durale prin intermediul vilozităților arahnoidiene [2,3,5,7]. Din cisterna magna lichidul cefalo-rahidian urmează trei direcții: spre spațiul subarahnoidian cerebelos, spre cisternele bazale prepontină, interpedunculară și supraselară și spre spațiul subarahnoidian spinal. De la nivelul cisternelor bazale LCS-ul ajunge pe fețele convexitale ale emisferelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
de două tipuri de bariere capilare sunt identice și elaborate în aceeași cantitate, reprezentând fiecare aproximativ 10 % din volumul intracranian. RESORBȚIA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL Resorbția lichidului cefalo-rahidian se produce în proporție de până la 60-80% la nivelul sinusurilor venoase durale prin intermediul vilozităților arahnoidiene printr-un mecanism valvular unidirecțional și prin transport transcelular mediat de vezicule. Resorbția LCS depinde de diferența presională între spațiul subarahnoidian și sângele venos din sinusul longitudinal superior. Obișnuit rata de resorbție este de 0,35-0,375 ml/minut. Resorbția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
transport transcelular mediat de vezicule. Resorbția LCS depinde de diferența presională între spațiul subarahnoidian și sângele venos din sinusul longitudinal superior. Obișnuit rata de resorbție este de 0,35-0,375 ml/minut. Resorbția lichidului cefalo-rahidian are loc și prin vilozitățile arahnoidiene de la nivelul tecilor arahnoidiene ale nervilor spinali; resorbția pe cale limfatică prin intermediul tecilor leptomeningeale ale nervilor cranieni și spinali până la ieșirea din spațiul craniospinal unde se găsesc vase limfatice; calea transependimară de la nivelul pereților ventriculari, resorbția limfatică la nivelul lamei cribriforme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
vezicule. Resorbția LCS depinde de diferența presională între spațiul subarahnoidian și sângele venos din sinusul longitudinal superior. Obișnuit rata de resorbție este de 0,35-0,375 ml/minut. Resorbția lichidului cefalo-rahidian are loc și prin vilozitățile arahnoidiene de la nivelul tecilor arahnoidiene ale nervilor spinali; resorbția pe cale limfatică prin intermediul tecilor leptomeningeale ale nervilor cranieni și spinali până la ieșirea din spațiul craniospinal unde se găsesc vase limfatice; calea transependimară de la nivelul pereților ventriculari, resorbția limfatică la nivelul lamei cribriforme. În condițiile unui flux
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
atrofie cerebrală. Evoluția este variabilă, cu un tablou clinic determinat de localizarea higromei și efectul compresiv al acesteia, iar terapia chirurgicală nu este pe primul plan. CHISTUL SUBARAHNOIDIAN Chisturile subarahnoidiene intracraniene reprezintă colecții subarahnoidiene bine delimitate printr-o membrană fină arahnoidiană, de forma ovoidală, dezvoltate cel mai frecvent în fosa cerebrala mijlocie, interemisferic și cerebelos; sunt adesea congenitale. După relația cu spațiul subarahnoidian aceste chisturi pot fi comunicante sau necomunicante; în cazul existenței unei comunicări tip „supapă” sau în absența comunicării
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
LCS etc.; - scăderea secreției de LCR prin diferite mecanisme (după radioterapie, senilă etc.); - reducerea cantității de LCR prin drenaj ventriculo-peritoneal; - hipotensiunea intracraniană „spontană”, când nu se evidențiază vreuna din cauzele menționate mai sus, dar explorările au demonstrează existența unor fisuri arahnoidiene la nivelul tecii radiculare spinale sau cazul fistulei de LCR nazale oculte; - există situații de hipotensiune intracraniană fără identificarea unei leziuni durale în cazuri de deshidratare, comă diabetică, uremie sau boli sistemice grave. Există două mecanisme care sunt concomitente, acționează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]