661 matches
-
aureole lirice, mustind în fiecare vers și sunt crucificate în metafore-simbol, radiind mesaje luminoase, într-un joc feeric, miraculos, plin de mister. (exemplific: „Nimeni nu se-nvoiește-a muri pentru păcat./ Cu câte-o cruce-n mână ies morții la arat/Un cer al nesfârșirii. În urma lor lăstunii/ Îl seamănă cu lacrimi la lumânarea lunii!”). Iată cum creează Traian Vasilcău imagini poetice fascinante, smulse din magma metafizică înghețată-n pustiuri aride de înțelegere. Să dai sclipiri de înțelegere din profunzimi întunecate
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
mult umor involuntar e grav. • Nu pune mâna pe piatra dacă nu ești pregătit. • Și un fir de iarbă face umbră (Roni Caciularu). • Omul potrivit și cuvântul potrivit la locul potrivit și la timpul potrivit. • Nu toate muștele sunt la arat... Unele-s intelectuale. Până nu dai de ciumă, crezi că și guturaiul e malarie (folclor idiș). • Obsesia de a fi sănătos e o boală. • Cu cât ești mai punctual, cu atât aștepți mai mult (Nae Cernaianu). M-a pus pe
HOROSCOP & SFATURI BUNE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_37_38_dorel_schor_1361269147.html [Corola-blog/BlogPost/351999_a_353328]
-
care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Citește mai mult Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa care poartă,Precum simbolurile-n hartă,Trecutul cel scobit cu daltăDe-un
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu huliți groparul careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933)... III. RONDEL, DE FLORII, de Gheorghe Pârlea , publicat în Ediția nr. 2298 din 16 aprilie 2017. E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să vii Și în
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
și așa e scurtă... totuși, îți răspund la întrebare. Pe acasă n-am mai dat; un vițel de unde-aveai... Să-l tai și să mă primești, cum din Biblie-mi citeai? Găini..., nu cred să mai crești; porumbu-i scump; De arat n-ai mai putut, și cu ce să ieși în câmp?... Să-i plătești, vrea fiecare: totu-n bani se cântărește; Nici aicea unde sunt, crezi c-am dus-o-mpărătește? Bine-ar fi să am copii!... Ce le las să moștenească
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_fiul_ratac_marin_voican_ghioroiu_1391456302.html [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
pat într-o odaie Și-nvelește-mă cu sac. Fă-mă Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
Doamne foi de carte Hrană pentru minți să fiu Și din trunchiul meu o parte Fă-o nai în cânt să-nviu. Fă-mă Doamne o icoană Oamenilor să te-arat Și de mă taie la toamnă Fă-mă plug pentru arat. Doamne fă-mă blid și linguri Să hrănesc pe cel flămând Și fereastră celor singuri Cârje pentru cel plăpând. Sufletul să nu mă doară Nu mă face lemn de foc Fă-mă Doamne o vioară Și sădește-mă la loc.
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Vali_zavoianu_curriculum_vi_vali_zavoianu_1367652785.html [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
fără să-mi ceară în schimb un compromis. Trebuie să ai neapărat un copil în adâncul ființei tale, pentru a putea scrie pentru ei. Fără acel copil etern nu ai făcut nimic. Dacă poezia pentru maturi înseamnă, în cazul meu, aratul pe arșiță într-un pământ uscat, poezia copiilor este ploaia curată, care mă spală de colbul zilei, mă înseninează și mă întărește în vederea aratului. Întors în anii copilăriei, călăresc/ Calul mărului către cocori/ Până când trupul său/ Se umple de-o
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
Fără acel copil etern nu ai făcut nimic. Dacă poezia pentru maturi înseamnă, în cazul meu, aratul pe arșiță într-un pământ uscat, poezia copiilor este ploaia curată, care mă spală de colbul zilei, mă înseninează și mă întărește în vederea aratului. Întors în anii copilăriei, călăresc/ Calul mărului către cocori/ Până când trupul său/ Se umple de-o albă și sfântă/ Sudoare: de flori. Lili Bobu Într-un cireșar incandescent, prin vibrația trăirilor sub semnul lui Eminescu, am redescoperit împreună bucuria întoarcerii
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
și alor mei de la început, doresc să vă fac acum o poză tuturor, celor care sunteți aici. Vă rog... (Potrivește aparatul mare, vechi, de fotografiat și declanșează butonul). - Perfect! Cred că am făcut o fotografie izbutită, am să v-o arat, dacă mai aveți răbdare... (zâmbind cu grație) - Acum doresc și eu ca cineva dintre Dumneavoastră să-mi facă și mie o poză de ziua mea... Vă rog, îndrăzniți... Cine se pricepe la aparatul ăsta preistoric? (Un spectator din primul rând
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
a întrebat: „Ce-i Eva? Așa de mult te interesează materialele de îmbrăcăminte? Câți ani ai tu, de fapt?” Am roșit ca o sfeclă și l-am mințit că am patrusprezece ani, când, de fapt, eu am doar treisprezece... Dar arat mai mare, pentru că sunt bine făcută! Cu toate că i-am spus că am patrusprezece ani, el mi-a spus că locul fetițelor atât de mici este în parc și nu pe bulevard!!! Nu a fost frumos din partea lui. Mama mi-a
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422432783.html [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
a fi, iar această bucurie se alimentează din noi înșine și ne pune în mișcare să ne dovedim că suntem. Ați observat? Moartea nu mai există decât ca pură idee. Dacă m-ar prinde cu ciocanul îm mână sau la arat sau în toiul oricărei alte munci în care ne-am dărui cu toată ființa și am muri înainte ca bucuria dăruirii să se spulbere, această dăruire ar fi ca un scut, am muri tot atât de împăcați ca într-un somn, care
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470381305.html [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
legătura între pământ și activitatea de a-l ara - din țara, țarină, țăran și țărână; parcă "ț" vine să întărească un adevăr divin, acela că pământul "înțelenit" și pustiu a fost dăruit oamenilor pentru a-l transforma în Țară prin arat, ca apoi să-i culeagă rodul. De asemenea PI-TAR, cel care are grijă de pâine, pită, are corespondent în sanscritul pitr=tată, căci în orice familie patriarhală tatăl procură pâinea; poate că străbunii noștri nu trebuiau să aștepte sosirea bulgarilor
DE LA TARA LA TARTARIA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1422689151.html [Corola-blog/BlogPost/347877_a_349206]
-
istoriei noastre glorioase și unde-o fi fost menit să ajungă poporul acesta cu milogeala guvernanților lui?! Dar cine stătea să-l mai asculte și pe el, cînd fiecare avea acasă o nevastă, cîțiva copii, o bucată de teren de arat pentru grădină, o pășune, o livadă, un grajd și un cîine legat cu lanțul, care schelălăia jalnic de dorul de ducă ... Își ridicau bieții cîini boturile în aer și urlau a deznădejde, ca și stăpînii lor, cînd se gîndeau că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
înghețată (la propriu nu, dar e la figurat...), Să încercăm cu toții înc-o dată, să îi trezim pe "domni" c-un Colindat ! S-audă iar (pentru a cât-a oară ?) că nu doar noi (și ei, sunt muritori !) Să vină la "arat" și pentru Țară ! nu doar la ei și la moștenitori... S-au cocoțat pe avuția Țării ca zeii falși pe Muntele Olimp Și s-au desprins de Legi, buna-cuviință (în mintea lor) de spațiu și de timp... Să Colindăm din
SĂ ÎI TREZIM PE „DOMNI” CU-N COLINDAT! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1450812505.html [Corola-blog/BlogPost/366239_a_367568]
-
în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE TITINA NICA ȚENE Prea târziu ? Mai plouă,demult n-a plouat și iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arat mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte că iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculță
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/E_toamna_0.html [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
acum acareturile sale, o gospodărie înfloritoare în mijlocul comunei și cinci copii, patru băieți și o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
primeau ei când venea coana preoteasă și se plângea că iar au venit nepregătiți la școală. De multe ori nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
este echilibrată,de bun gust și la obiect, față de critica aceluia care nu a creat niciodată o operă de artă,care este făcută fără obiecții pertinente,care este filozofardă,abstractă,mai concret criticul de această factură este precum musca la arat,din bine cunoscuta fabulă.Limbajul critic trebuie să fie bivalent,bastard,straniu și baroc, care pe lângă faptul că are propria-i utilitate, trebuie să aibă frumusețea lui.Va venii vremea ca operele literare scrise în secolele trecute să fie înțelese
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂPCEASCĂ-6 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_ce_tin_de_mana_ideile_sa_nu_ratapceasca_6_al_florin_tene_1327068591.html [Corola-blog/BlogPost/361361_a_362690]
-
care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. * Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna hrănitoare, Și nu huliți groparul care Ne-nțărânează, la plecare. Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886 - 1933) Referință Bibliografică: ȚĂRÂNA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2317, Anul VII, 05 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1494004684.html [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
mereu, o viață, La fel ca-n astă dimineață, Își întărește - Legământul, De-a scormoni din nou pământul, Până l-o înghiți mormântul! Oftă țăranu-ngândurat, Mângâind calul alintat: ,, Încet bătrâne, fiindcă iară Ciolanele or să ne doară, Intrăm îndată la arat! Cât mai poți tu, cât mai pot eu, O știe numai Dumnezeu!” E primăvară, iar e primăvară Și ,,bate vântul” în cămară . Ce semănăm. . .vom strânge iară! Struni din hățuri mai vârtos, Porni spre casă bucuros, Rugându-se în felul
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Taranul_ionel_davidiuc_1344888973.html [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
să perpetuăm Ce-a fost rău să evităm ! Religia s-ajungă-n Școală Necesitate Națională ! Pentru că vine din străbuni Ne-nvată să fim mai buni Și fiecare prin ce face Să fie făcător de Pace ! Ca-Învățătorul Cel de Sus Modelul Suprem IUSUS ! Cugetați, arați și dup' aia semănați ! Anul Nou ce va să vină Să fie doar cu LUMINĂ ! LUMINA Sfântă necreată Ce nu scade niciodată Iar Dascălii dăruitori Pentru elevi, luminători ! Iar ei cu minți luminate, Să învețe multă carte : Care să le
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1451233270.html [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
T.V.A. f) animale vii din speciile: bovine, porcine, ovine și caprine; ... g) păsări vii din specii domestice; ... h) îngrășăminte chimice și minerale, insecticide, fungicide și erbicide; i) lucrări agricole și de îmbunătățiri funciare cum sunt: ... i(1) lucrări agricole: aratul, grăpatul, discuitul, tăvălugitul, semănatul, erbicidatul, fertilizatul, prăsitul, săpatul, recoltatul, balotatul, transportul produselor de la locul de recoltare până la locul de depozitare; i(2) lucrări de îmbunătățiri funciare prevăzute de Legea îmbunătățirilor funciare nr. 84/1996 și de Normele metodologice nr. 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116959_a_118288]
-
întrebat de data aceasta convinsă că nu-mi putea răspunde. -Lasă-mă, tataie, cu moartea! s-a răstit la mine și nervos a continuat: Nu mi-am terminat treaba. Mâine or să crească buruieni și am via de legat, porumbul de arat și plivit, mă-ta-mare vrea să-i fac chirpici pentru grajd. Vrei să mor ca să întâlnesc două berze bătrâne? În plus, nici nu mai erau frumoase, aveau penele jegărite. Îi vorbisem de moarte, lucru care îl speria mai mult decât povestea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]