61 matches
-
zonei Basarabov-Ivanovo-Veliko Târnovo-Arbanasi și a altor localități din Bulgaria. Elenă Trifan Bibliografie: Arbanassi e la chiesa Nativita di Cristo, Editura Borina, Sofia, 2013 Arhimandritul Emilian - Mănăstirea rupestra Basarabov, pliant Holy Virgin's Rock Church, ediție bilingva bulgaro-engleză, pliant Petya Ovcharova - Arbănași Veliko Târnovo, ediție bilingva româno-bulgară, Editura Unicart Eood Bibliografie online Alexandru Rădescu -Veliko Târnovo - Arbănași: de la oraș la sat, www.umblarici.ro La pas prin satul Arbanassi - www.amfostacolo.ro Mănăstirea Sfanțul Dimitrie Basarabov, www.crestinortodox.ro www.wikipedia.org.
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
chiesa Nativita di Cristo, Editura Borina, Sofia, 2013 Arhimandritul Emilian - Mănăstirea rupestra Basarabov, pliant Holy Virgin's Rock Church, ediție bilingva bulgaro-engleză, pliant Petya Ovcharova - Arbănași Veliko Târnovo, ediție bilingva româno-bulgară, Editura Unicart Eood Bibliografie online Alexandru Rădescu -Veliko Târnovo - Arbănași: de la oraș la sat, www.umblarici.ro La pas prin satul Arbanassi - www.amfostacolo.ro Mănăstirea Sfanțul Dimitrie Basarabov, www.crestinortodox.ro www.wikipedia.org. Referință Bibliografica: ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ȚĂRILOR ȘI ALE SFINȚILOR / Elenă Trifan
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
de se făcea ca o coajă de fistic prin care se vedeau la fund somnii și crăpcenii, trecea dincolo cu tot agarlîcul și întindea tarabă într-un vechi caic aurit, eșuat de multă vreme la mal. Lua ochii turcilor, sârbilor, arbănașilor, bulgarilor și câte vreunui bugecean rătăcit cu apele pânzăriilor grele și prețioase. Cumpărau de la el până și viniticii și solii frânci, care, slavă Domnului, aveau și ei mătăsurile lor brodate cu destul meșteșug. Se zice în familia noastră că pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
actului de la 30 iulie 1764. Prima parte a documentului se prezintă ca o analiză asupra fenomenului și simultan o justificare a necesității măsurilor ce vor fi luate. Ce se constată? În primul rând originea etnică a noi lor veniți: greci, arbănași (al ba nezi), sârbi. În al doilea rând, ei sunt împărțiți în două categorii: „oameni mai de cinste și cu neamul știut“ și „alții proști și neștiuți“. Problemareală o reprezintă aceștia din urmăcare se separă în „cei cu meșteșug“ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
răscolitoare, gesturile scurte [...]; mersul lui ușor de fiară blîndă, mîinile feminine...". Finalul evocării e o dovadă că Aghiuță era îndrăgostită de Maestru. Pentru aceeași perioadă, G. Călinescu observă că "pe autor îl prinde gustul să se fotografieze în costum de arbănaș: fes mic alb, scurteică de aba, brîu, cioareci scurți, iminei". O jumătate de secol mai tîrziu, Camil Petrescu imagina un "Caragiale în vremea lui" modelat a la grand seigneur: "Capul cu trăsături foarte regulate, dar osoase, accentuate; nu e lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tărâmul nădejdii - căci asta a fost țara măriei tale pentru sufletul obidit al creștinilor din răsărit. Așa cum ne îndeamnă Înalt Prea Sfințitul Patriarh al Ierusalimului Dosoftei, să ne rugăm astăzi cu toții, români și greci, români din Ardeal, sârbi, bulgari și arbănași, creștini din pustiurile arabe, să ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să te întoarcă sănătos spre propășirea credinței și a dreptmăritorilor creștini. Cu mare osârdie și cu vărsare de lacrimi te petrec, măria ta; fie ca rugăciunile mele să te însoțească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aromâni sau chiar români curați. — Sunt mulți pe aici? Or fi, cine-i numără? — Beiul știa că sunt români prin părțile astea? — Ei cum să nu știe, toți știm. Și-a făcut un conac pe aci în sudul Dunării, la Arbănași. Cere voie de la pașa din Cerneți, trece Dunărea în fiecare primăvară și stă acolo câte o săptămână sau chiar mai mult. Atunci îi trimit solie popi și călugări românii și aromânii din toată împărăția padișahului. El le dă cărți de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Căpitanul Totoescu, arătând spre prinț, spuse răspicat: — Domnia sa, beizadea Ștefan Brâncoveanul. Trimisul se plecă și înmână scrisoarea. Ștefan o cercetă atent, era pecetea patriarhului Ierusalimului și întrebă sec: — Cine ți-a dat-o? Când? — A venit de la Stambul cu un arbănaș. Mi-a dat-o aseară la poștă la Rusciuc. A fost mult până am trecut Dunărea, pe urmă am ținut-o într-un galop după cum mi s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
, Rodica (6.V.1958, București), eseistă și stilistician. Este fiică a Constanței Zafiu (n. Arbănaș), tehnician chimist, și a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
în localitatea Gheorgheni, județul Harghita, România, fiica lui Imreh Bela și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 90425 Nurnberg, Thonerweg 42, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Str. Viitorului nr. 7, bl. 4, ap. 21, județul Covasna. 155. Arbănaș Liliana, născută la 26 mai 1961 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Mihai Ioan și Micu Valeria, cu domiciliul actual în Germania, 92421 Schwandort, Rothlindenstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Făgăraș, Zona Gării bl. B, sc.
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
gerunziul propozițional prezintă opțiunea de deplasare V-la-C (i.e. V-la-I-la-C, după cum arată încorporarea adverbelor clitice și a negatorului afixal ne-, discutate în §2.1.3 infra); apariția gerunziului cu procliză pronominală foarte rară (27b) (Nicolae și Niculescu 2016): (27) a. Dici Arbănașul, apucându-se, carei scriu mai sus (DÎ.1595-96: XII) depărtându-ne de toate răotățile cealea ce să facu (Prav.1581: 237v) b. în trupu se ivind (CC1.1567: 96v) 2.1.3 Negația propozițională 13 Ne vom referi în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
profesoru’, trăiește și acuma, boștorogu’ (sic!) ăla, una care era la poștă, nu știu cum dracu’ o mai cheamă, așa, și a’ fost mai mulți de la noi; unu’ care a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost șef de post la Urechești sau Tâmboiești, pe acoloșa... Și când ne-am întâlnit noi cu ei (cu comuniștii - n.n.), am început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu noi... așa. Și fiind noi mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iar ocupațiile locuitorilor sunt diversificate. Dealurile cu înălțimi de la 300 m la 1000 m au pe versanți fânețe, livezi, pâlcuri de pădure, sonde de petrol etc. În Subcarpații de Curbură sunt cunoscute două fenomene naturale: vulcanii noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași și focurile vii DE REȚINUT Subcarpații s-au format prin cutare (încrețire). sunt formați din dealuri și depresiuni. din subsolul zonei subcarpatice se exploatează: petrol, gaze naturale, sare și cărbuni. Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți dintr-un singur șir de depresiuni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
petrol, gaze naturale, sare și cărbuni. Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți dintr-un singur șir de depresiuni mărginite de zone de dealuri. Subcarpații de Curbură se caracterizează prin: dublu șir de depresiuni despărțite de dealuri; prezența vulcanilor noroioși de la Berca - Pâclele - Arbănași; frecvența cutremurelor. RELIEFUL 23 Depresiunea Neamț Depresiunea Cracău Bistrița Culmea Pietricica de la Andreiașu (rezultate din autoaprinderea gazelor naturale care ies din adânc). În această regiune se produc cele mai frecvente și mai puternice cutremure din țara noastră. Subcarpații Getici. Se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
profesoru’, trăiește și acuma, boștorogu’ (sic!) ăla, una care era la poștă, nu știu cum dracu’ o mai cheamă, așa, și a fost mai mulți de la noi; unu’ care a murit, Artenie, unu’ care a murit, Bădiță, ăla care a murit, primaru’, Arbănaș, care a fost șef de post la Urechești sau Tâmboiești, pe acolo-șa... Și când ne-am Întâlnit noi cu ei (cu comuniștii - n.n.), am Început cu bolovani, cu pietre. Ei cu noi, noi cu noi... așa. Și fiind noi mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
61 Anghel (deținut) 334 Antohi (profesor, deținut) 290 Antonescu Maria 259 Antonescu Ion 75, 135, 141, 238, 259, 303 Antoniu (comandant) 318 Antoniu (deținut) 127 Anuca (sora Aureliei Cosma) 267 Apostolescu Emilian 299, 326 Apostu Ilie 72 Aramă (deținut) 141 Arbănaș 360 Ardelean Aurel (fost procuror, deținut) 38 Ardelean Aurel (ofițer) 224 Arion Anca 314 Aristotel 137 Armeanu Marcel 237, 242 Arsenescu (Gheorghe) 303 Artenie 360 Atanasiu Puiu 139 Avramescu (brigadier) 315 B Babeș Victor 229 Bacrea Neculai 368, 370 Badea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent. 309. Isvoranu, veche familie boierească din Oltenia, cunoscută încă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
loan 743. Marcu I. Neculaiu 762. Vârlan I. Cezar 744. Matei I. Gheorghe ■ județul Vrancea: 763. Alecsandru V. Dumitru 779. Chiriță I. lacob 764. Angheluță V. Toader 780. Ciobotaru Ț. Vasile 765. Anton D. Aurel 781. Ciuciur P. Gheorghe 766. Arbănaș I. Costică 782. Cojocaru C. Gheorghe 767. Ardeleanu N. Alecsandru 783. Constandache Gh. loan 768. Bogdan C. Ghiorghe 784. Copaciu D. Costache 769. Bogdan V. Neculai 785. Cornescu P. ioniță 770. Boldeanu Ț. Radu 786. Cosor M. Guriță 771. Bontă
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]
-
Turliuc G. Octavian 251. Rățoi V. Dumitru 265. Ungurianu V. Mihail 252. Roșu Gh. Petrache 266. Ursu D. Mihai 253. Rotariu I. Ion 267. Vornicu I. Gheorghe ♦ județul Maramureș: 268. Costin C. Gheorghe 269. Mihalache N. Costică ♦ Județul Mehedinți: 270. Arbănaș N. Ion 271. Boita Al. Toader 272. Dăncău D. Ștefan 273. Răchitan I. Marinică ♦ județul Neamț: 274. Blaj P. Andrei 278. Parfin-Galiță C. Vasile 275. Buza V. Vasile 279. Răucescu D. Mihăilă 276. Marinescu M. Carol 280. Rebegia I. Ioan
DECRET nr. 475 din 30 mai 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167901_a_169230]
-
Iordachi 413. Ilioaei C. Mihai 451. Vieriu I. Costache 414. Irimia M. Vasile 452. Vieru I. Gheorghe 415. Ivanciu S. Mihai 453. Vrăjitoriu Anica Costache 416. Judeanu I. Toader 454. Zaharia S. Gavrilă 455. Zaharia St. Constantin ♦ județul Vrancea: 456. Arbănaș C. Petrică 475. Miron M. Constantin 457. Avram I. Andone 476. Mocanu Gh. Gheorghe 458. Barbăroșie I. Iancu 477. Nelu P. Mihalache 459. Bejan I Costică 478. Oprișan V. Ștefan 460. Bejan N. Constantin 479. Pleșa Ț. Iordache 461. Blană
DECRET nr. 475 din 30 mai 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a Celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167901_a_169230]
-
1953) 0425 SC FINEXCONT SRL Bacău, Str. Veniamin Costachi bl. 11/B/16 țel: 519450 0741163803 23156 ANTALUCA ROXANA (n. 1971) 5471 SC CONSTANT EXPERT SRL Bacău, Str. Ion Luca Caragiale, nr. 1, sc. C, Ap. 9 țel: 588192 23158 ARBĂNAȘ MOCANU VASILICA DORIN 4172 SC CONTAFIN SRL Brăila, str. Roșiorilor nr. 23, bl. B 21, sc. 2, ap. 24 țel: 627508 682944 376 BĂLAN FLORIN (n. 1953) 2184 SC EVISERV SRL Bacău, Str. Logofăt Tautu nr. 4/D/6 țel
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Tisău Sate: Izvoru, Bărbuncești, Grăjdana, Haleș, Izvoranu, Leiculești, Pădurenii, Salcia, Strezeni, Tisău, Valea Sălciilor Comuna Unguriu Sate: Unguriu, Ojasca Comuna Viperești Sate: Viperești, Muscel, Palici, Rușavăț, Tronari, Ursoaia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Comuna Beceni Sate: Beceni, Arbănași, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți, Valea Părului Comuna Bisoca Sate: Bisoca, Băltăgari, Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Șindrila, Sările Comuna Blăjani Sate: Blăjani, Sorești Comuna Bozioru Sate: Bozioru, Buduile, Fișici, Gresia, Găvanele, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet, Văvălucile Comuna
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Amurgului - nr. 1 - 95; 20 - 84; Bl. P2; P3; P4; P5; P6; P7 Str. Anghel Dogaru - nr. 1 - 45; 2 - 46; Bl. 4; 6; 7 Str. Anghel Nuțu - nr. 1B - 41; 2 - 26 Str. Arămești - nr. 1 - 13; 2-8 Str. Arbănași - nr. 5 - 21; Str. Armistițiului - nr. 3 - 63; 6 - 48 Str. Aron Pumnu - nr. 3 - 85; 6 - 90 Str. Artur Gorovei (fosta. Palos Gheorghe) - nr. 1 - 57; 2 - 52 Str. Asistenței - nr. 1 - 13; 2 - 16 Str. Aurel Florescu - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Beceni este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Arbănași, Beceni (reședința), Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți și Valea Părului. Comuna se află pe valea râului Slănic, în zona cursului mijlociu al acestuia, în Subcarpații de Curbură. Ea este traversată de șoseaua județeană DJ203K, ce urmează cursul
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
alte monumente de interes local, câte unul din categoriile: sit arheologic, monument de arhitectură, monument de for public și monument funerar. Situl arheologic Berca, de pe coasta mănăstirii cuprinde o așezare și o necropolă din cultura Monteoru a Epocii Bronzului. Schela Arbănași dinspre Beceni, ridicată în 1903, este monument de arhitectură. În punctul denumit „Poiana Șoimului” de la Mănăstirea Rătești se află monumentul Crucea Dorobanțului din secolul al XIX-lea (clasificat ca monument de for public), iar la ieșirea din satul Joseni, pe
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]