6,475 matches
-
aici se ivesc avantajele sale, mizează pe liberali intuind că „istoria e de partea lor”; iar dacă prințul Ghica este „omul secolului XIX”, modelul viitor este milionarul Grigore Eliad-Cîrciumărescu, reprezentantul celor care „n-au contat pînă acum” pentru că nu au „arbore genealogic”, dar care sînt „cheia, fierul acela răsucit care deschide cămara”: înțelegerile roșilor cu albii (Panu-Ghica) constituie germenele coaliției „celebre” dintre liberali și conservatori, discursul lui Grigore Eliad-Cîrciumărescu de pe terasa cofetăriei Fialcowsky anticipînd mersul evenimentelor politice. Perspectiva asupra epocii este
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
intr-un listview altfel decât cu un imagelist" ( freelists.org/archives); "Crearea icon-urilor" ( digimedia.ro); "datorită folosirii lor consecvente, unele iconuri au căpătat o recunoaștere universală" (afaceri.net) - și cu pluralul masculin: " Dând click pe iconul unui director din arbore, conținutul lui apare în dreapta, sub forma unei liste de iconi și nume" (news.infonet.ro). Cea mai bine fixată și mai răspîndită pare totuși a fi forma icoană, mai ales la plural (care, în principiu, ar putea fi și cel
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
jocul acesta va lua sfârșit. Și dacă nu neapărat liniștea, măcar împăcarea, transfigurarea faptelor înfloritoare, poezia și toate celelalte încrengături minore ale scrisului, mă vor lăsa, ori le voi părăsi eu, ca să mă reocupe în altă dimensiune, ca pe un arbore prăbușit mușuroaiele frenetice, ciupercile, campanulele... Mă comport aberant, cu siguranță dezamăgitor. Până să se pună pe picioare textul, despre care jur că nu știu de la început ce va fi și cum va fi, mi se pare că inund cu fraze
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
naștere și mereu evocat în familie, conduce la o reflecție despre stafii și o anume pseudo-gemelitate. Intrarea salcîm debutează ca o amintire din copilărie pentru a se transforma într-o digresiune amuzată despre nomenclatura botanică ce anunță adesea un fals arbore: acer pseudoplatanus, robinia pseudoaccacia. Sînt multe secvențe luate dintr-un "legendar familial", din "folclorul" personal, dar și altele privind generația anilor '50-'60, activitatea în mișcarea comunistă, din care autorul făcea parte pentru a se despărți apoi definitiv de ea
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
aceia care conduc nu au nici un proiect, ci lansează prostii."( v. și ,prostii" de Mona Muscă, deja citată) Haralampy, făcând-o pe înțeleptul: - Șoferilor de care pomenește dl Stoica le-a fost ridicat permisul de conducere... O femeie din localitatea Arbore: "Daaa, a fost pe la noi domnul președinte, care nici nu știu cine-i..." (,Observator", Antena 1, 5 iulie). Haralampy: - Nici el... Radu Mazăre, primarul municipiului Constanța: ,Sulfina Barbu este o proastă...!" Haralampy: - Noa, așă! Valeriu Stoica, la Realitatea Tv (6
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
iulie): Este un sistem bine gândit, bine securizat - nu există nici o fisură... O să fie un bacalaureat cinstit, curat și normal!" Haralampy: - Apoi, excelența sa, domnul ministru, s-a trezit, fiindcă era dimineață și îi sunase ceasul. De pe noptieră... Concluzia Primarului localității Arbore, după iundații: - Vinovat e cel care n-a tras sirena... Și, la grimasa de mirare a reporterului tv: Primarul: , Credeți că sirena se trage la manivelă? Dacă nu era curent..." ULTIMA OR| Reclamă la Prima Tv: ,Profesorul Nicolae Guță a
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
de zbor, cartea e grea, cu plumb în fiecare literă, cartea e ușoară, în levitație, desfoliată. Un om cu cinci capete, nu unul sigur precum poetul Pessoa în heteronime. Împăratul Chien Lung în cele patru tezaure din care a ars arborele său genealogic în trei mii de manuscrise despre seminția lui manciuriană și Sfîntul Anton de Padova inspirînd pruncul de cinci luni să vorbească dintr-odată, forțînd cu o clipă mai repede ziua de sîmbătă căci azi este luni. Dumnezeu întoarce
Săptămîna de lucru by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/4201_a_5526]
-
martiri când deodată brusc îmbătrâniți am fost cuprinși de tristețea de a nu fi citit toate cărțile ca un ghimpe în carne am simțit atunci fatalitatea de-a mă fi născut om aș fi putut la fel de bine să fiu un arbore o libelulă un fluture sau o pasăre neagră în veacul acela tulbure când cei buni s-au retras peste noapte în cărțile de istorie când unii cerșeau prin orașe străine când alții putrezeau în gropile comune credeam că doar de
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
cu lovituri de ciomag noduros peste fragile viețile noastre retrase pe coama unui deal trăind cu spaima în sân de teama steluței roșii din abecedare se petrecea în inima unui anotimp în care bunicul avea fața ca o coajă de arbore bătrân iar mătușile îmbrăcate în negru abia își mai aminteau de soții neîntorși din război viermii lacrimilor de văduve tinere deveniseră fluturi cu câinii milogi ai ulițelor am copilărit sub cerul ca un cristal doar albastrul lui cădea fără vuiet
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
s-ar putea asemui de departe cu elixirul slujirii la curțile cuvântului? Nu mi-e rușine să spun că sunt sclav cărând pietroaie la piramida nimănui, nu am roșit nicicând pentru asta. Pe mine însumi mă cojesc ca pe-un arbore, înălțat sub paloarea unor îngeri uitați, din Biserica Greacă-a Brăilei, în fumul unei tămâi arzânde, aprinsă de la sine, pe o piatră neprivită de nimeni Lumea veche-i precum lumina, fragedă, ținută-n viață de săteni: după ce-au plătit
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
muri... 2 E târziu să mai plângi: viața deja a început... COPACUL DINTRE GHILIMELE Nu este exclus să fi căzut pe gânduri sau pe sentimente - acțiune cvasiinertă ce m-ar fi dus spre scris despre copacul bonsai (un fel de „arbore" între ghilimele pentru a se înțelege oarecum altfel aproape invers decât ceea ce e în realitate un arbore fără ghilimele). Bineînțeles la Chișinău sau București putea să mă bată gândul sau sentimentul sau să fi venit inspirația simpla metaforă să scriu
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
să fi căzut pe gânduri sau pe sentimente - acțiune cvasiinertă ce m-ar fi dus spre scris despre copacul bonsai (un fel de „arbore" între ghilimele pentru a se înțelege oarecum altfel aproape invers decât ceea ce e în realitate un arbore fără ghilimele). Bineînțeles la Chișinău sau București putea să mă bată gândul sau sentimentul sau să fi venit inspirația simpla metaforă să scriu un poem despre „copacul" bonsai dar -la ce bun dacă în spațiul informațional românesc doar vreun procent-două
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
bată gândul sau sentimentul sau să fi venit inspirația simpla metaforă să scriu un poem despre „copacul" bonsai dar -la ce bun dacă în spațiul informațional românesc doar vreun procent-două să zicem din populație știe ce ar fi ăla un „arbore" bonsai? Unde mai pui că cine știe ce răuvoitor ar putea ironiza că chiar țara noastră e una bonsai... FLASH 1 lumină puternică de scurtă durată însă de cum încremenește devine vădit materială și de lungă durată - o lună și ceva de vară
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
la apusul soarelui vom mai avea cămăși nesfâșiate de vânt pantofi fără găuri în tălpi vom mai fi căutați la telefon de câte cineva care încă n-a șters numărul din agendă e bine e minunat te-așezi în umbra arborelui și te gândești la ce vrei câțiva pereți se uită cu drag la tine e aproape ca-n copilărie când coborai în râpa de la predeal să cauți frunze de brustur tot atât de mari cât trupul tău nu le rupeai doar îți
Poezie by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/6304_a_7629]
-
Marius Ianuș Acum încotro, Doamne? Chiar pe locul unde a stat mașina mea acum două ore e un arbore prăbușit de-a latul străzii. Asta nu s-a mai întîmplat niciodată. Copilul tău Iov a înțeles, Dumnezeule. Nu mai am loc de parcare aici. E doar loc de plecare. Sînt două lucruri în viața mea pe care le credeam
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/6258_a_7583]
-
cheie ruginită între dinți năvălește în rama tabloului exersezi imposibilul te mulțumești cu hrana zilnică a absențelor între ziduri cu spărturi la vedere știi la capătul zilei povestea ta sângerează Lecția de dans Cobor din Floreasca o iau pe Hatmanul Arbore prin fostă Mierlei apoi Dorobanți mă întorc din plimbarea nocturnă pe aceleași dale plesnite pe margini înșelătoare aerul e bun și el să mă amăgească uscat obosit pe fosta Mierlei câțiva tineri ascultă manele până coboară noaptea în ei se
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
Liliana Ursu Ghimpele de foc Ghimpele de foc din grădina din Balcani, arbustul dintre tăcerea apuseană a arborelui cu lalele, cel mereu cercetat de albine și de o ploaie de aur și tăcerea răsăriteană a cedrului din Liban mereu cercetat de mirese dar și de cei ce vor tocmi Crucea acest ghimpe de foc, acum în marele și
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
cu Treimea Cavalerului Kabyr La Preoteasa Lunii, Lune Cernacotis Râmșei, La Vrăjitoarea lui Zagreus cu cagula trasă pe față, du-te, Ia-ți Caduceul Mesagerului Sacru al Grâului și-al Viței de Vie, "Al holdelor și-al podgoriilor." Mergi la Arborele Vieții, Butucul Runic Celest, Pe care urcă vrejul de hamei, lăstarul sacru, Cere-i Merindea Poamei de pomana Omului cea de drum lung. Și dintr-odată s-a dus, s-a purtat dintr-odată mai iute ca gândul Nu sfârșea
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita Timoceană sunt și trec în Haita Tomitană Până la Cetine port creanga de tisă Pomul Muntelui, De pe Cheatră până-n Nori, Cetatea Tatei, Vincea-Tulus, Cetăți de Etate, Și
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
în spectacolul interior fac exerciții cu numere oarbe ele măsoară puterea unei iluzii pași pe pământul subțire al umbrelor mereu ți se pare că toamna îți va aduce norocul ca pe un dar îngeresc pe acoperișe luna desculță seduce un arbore în frunza ce picură descifrezi semnul unei intimități noaptea îți împrumută trupul și numele Porți ănchise Mă înclin în fața plajei pustii ploi aurite i-au tivit tâmplele pescărușii ning promisiuni niciodată adevărate semne răstălmăcite vin din adânc îmi fac bine
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
de martor pare însă să-i provoace o oarece repulsie. Ce rămâne și cum sporește dacă nu participă? Pentru ca să existe, trebuie să fie părtașă la evenimente. Altminteri, sămânța neexprimată nu înseamnă nimic, ea neputând pretinde să se admire într-un arbore, la alcătuirea căruia nu și-a folosit puterile. Dar Violeta Dinescu nu este doar un animator cultural. Creația ei, remarcabilă sub raport cantitativ, își deconspiră valențele grație răsunetului reflectat de fiecare opus în parte. Operele 35 Mai sau Erendira, baletul
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
decursul timpului numeroase premii și a fost tradusă în mai multe limbi. Din bibliografia ei mai citim: Tăcerea (roman cu care a debutat în 1981), Peisaj cu femeie și mare în fundal (1982), Umbrele scânteietoare (1984), Calul de soare (1989), Arborele cuvintelor (1997), Claviatura (1991), Îngerii (2000). Prin publicarea povestirii de mai jos, care aparține volumului de proză scurtă Istorisiri de văzut și parcurs (2003), dorim să familiarizăm cititorii români cu încă un nume de referință din literatura universală actuală. Bătrâna
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
Roland Barthes, sau de confesii biografice care vin de la Marguerite Yourcenar, Pierre Magnan, Jean Cayrol. În cartea acestuia subliniază o fundamentală profesie de credință, scrisul ca filosofie de viață: „Totul există prin scris și se reduce la scris”, scrisul rămâne „arborele vieții”. Parafrazându-l pe Descartes, Cayrol conchide: „Scriu deci exist”. Comentând romanul Les champs d’honneur de Jean Rouaud (Premiul „Goncourt”, 1990), a cărui atmosferă o reconstituie sugestiv, Cornelia Ștefănescu are prilejul să relateze despre scandalurile și contestațiile privind cel
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
într-adevăr „Dinastia Ciorăneștilor” este una de elită, caz mai rar, ce stârnește interesul cercetătorului, curios de varii domenii ale activității umane. Cei doi autori au întreprins o largă investigație a două generații de cărturari străluciți, refăcând biografia membrilor ei, arborele genealogic, însoțindu-le de fotografii, de facsimile ale numeroaselor scrieri pe care le-au produs de-a lungul unui secol, al XX-lea. Întemeietorul „dinastiei Ciorăneștilor” este Ion Ciorănescu, învățător de țară, cu o temeinică pregătire în Germania, unde fusese
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
este impunător: un ingenios perete alb cu proeminențe de basorelief, ca o placă masivă de marmură, crapă la vedere și deschide perspectiva zidului arcuit care strânge cetatea Teba într-un cerc uriaș. Costume fastuoase, grele, extravagante (semnate de Cătălin Ionescu Arbore). Coloritul sumbru, viziune teatrală a Greciei antice, este sfâșiat de roșu, simboluri de sânge, de moarte; albul este profetic. Condamnare, ispășire, iertare. Luminile proiectează cinematografic schimbări de ambianțe, lumea mișcătoare și neliniștită. Cheltuială mare de imaginație, de efecte: Sfinxul adormit
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]