215 matches
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), gârniță ("Quercus frainetto") sau cer ("Quercus cerris").
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
, grangurii este un gen de păsări arboricole din familia oriolidelor ("Oriolidae"), ordinul paseriformelor ("Passeriformes") care cuprinde 29 de specii răspândite în Africa, Asia și Europa. Sunt de mărimea graurilor. Au un cioc puternic, lung și drept, ușor curbat spre vârf și zimțat în partea terminală. Aripile sunt
Oriolus () [Corola-website/Science/329851_a_331180]
-
de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 656 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: "Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
și altele cu altitudini maxime de sub 400 m.), suprafețe umede, cursuri de apă, cheiuri cu abrupturi calcaroase, dune de nisip, mlaștini, pajiști și pășuni; cu floră și faună specifică. În suprafața teritorială a parcului sunt incluse cinci rezervații naturale. Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
începând să apară pe continentul australina. Marsupialele au evoluat pentru a umple nișele ecologice specifice. De exemplu, Tigru tasmanian seamănă foarte mult cu canidele; oposumii și veverițele zburătoare au calități similare care le permite adaptarea la un stil de viață arboricol, iar numbat și furnicarii sunt ambii insectivore. Australia are peste 800 specii de păsări, printre care găsim emu și diferite specii de papagali precum nimfele. În Australia sunt cei mai veninoși șerpi (ex: taipanul, șarpele tigru, șarpele cafeniu vestic), șopârle
Fauna Australiei () [Corola-website/Science/316103_a_317432]
-
e. Localnici îl numesc "La Pietrele de Moară". În aval în locul în carea Valea Rusului este preluată de apele Bratcutei, pe o distanță de 5 km, se desfasoara într-un peisaj pitoresc, Cheile Bratcutei. Se caracterizează printr-o bogată vegetație arboricola.
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
că aici, în permanență, au venit și vin vizitatori atrași deopotrivă de existența monumentului istoric(una din cele cinci ,perle’’ ale Bucovinei), dar și de inegalabilul peisaj geografic. Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinii Mari acoperite cu o vegetație arboricolă predominant formată din conifere dau zonei un farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,cheamă’’ la plimbare și relaxare. Natura a fost darnică și cu o rețea hidrografică relativ bogată. Pârâiașele cu apă
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Tarcăul. Codul sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de 190 ha. În rezervație găsim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în apropiere. Rezervatia Pădurea
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
foarte larg de răspândire, iar cu excepția mediului marin trăiesc aproape peste tot în regiunile cu climă tropicală subtropicală și temperată, începând cu Eurasia, Africa și cele două Americi. Unele din ele duc o viață terestră, iar altele (Chrysopelea) o viață arboricolă. Sunt animale ovipare (se reproduc prin ouă) Toate cele șase specii care trăiesc în Europa sunt neveninoase(cu semne de intrebare fiind Hierophis viridiflavus) și sunt active ziua: le sunt șerpi supli cu coadă relativ lungă, și spre deosebire de viperă au
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
în mare parte de-a lungul timpului, rămânând în prezent doar pădurea colinară de la Humosu, unde a fost înființată în 1973 o rezervație naturală cu o suprafață de 73,30 hectare, aflată sub patronajul Academiei Române și pe care există specii arboricole de fag (Fagus sylvatica), cu vârste de peste 150 de ani și înălțimi de peste 30 de metri. Prima atestare documentară a acestui ținut apare într-un act de donație din 15 iunie 1431, prin care domnul Alexandru cel Bun acordă unui
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se întinde pe o suprafață de 7,10 hectare, reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
digere cu greu carnea, iar focul a contribuit la diminuarea digerării, scăderea în volum a stomacului și a maxilarului și la dezvoltarea altor organe, precum creierul. Primatele, mamifere placentare, apărute în urmă cu 60-70 milioane de ani în urmă , majoritar arboricole, sunt cele mai apropiate de om din punct de vedere genetic. Elementele principale: reducerea volumului feței în raport cu scheletul cranian; dezvoltarea regiunii corticale anterioare; orbite frontale; poziție verticală a trunchiului în poziție șezândă; 5 degete; mâini prehensile (care au capacitatea de
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
plați ai altor maimuțe, deși nu atât de mari ca și cei ai oamenilor. Bonobo are de asemenea partea superioară a corpului zveltă cu umerii înguști, gâtul subțire iar picioarele sunt lungi în comparație cu cimpanzeul obișnuit. Bonobo sunt atât terestre și arboricole. Locomoția terestră este caracterizat de mersul patruped. Mersul biped a fost înregistrat în mai puțin de 1% din locomoția terestră din sălbăticie, în timp ce în captivitate există o mare diversitate. Mersul biped în captivitate, ca un procent din locomoția patrupedă, a
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
păduri de conifere, pajiști alpine, pășuni, păduri aluviale, pajiști mezofile, păduri în amestec, lunci mlăștinoase, terase și lunci de râuri) ce adăpoastesc o mare varietate de floră și fauna specifică zonei estice a Munților Carpați. Floră este constituită din specii arboricole de fag ("Fagus sylvatica" - specie dominantă), brad ("Abies"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), gorun ("Quercus petraea"), arin ("Alunus glutinosa"), arin alb ("Alnus încântă"), salcie albă ("Salix albă"), salcie roșie ("Salix purpurea"); arbuști cu specii de merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
rădăcinile arborilor contribuie la creșterea porozității acestuia, la măririrea capacității de sedimentare și filtrare a solului, precum și la creșterea biodiversității și a retenției hidrice a terenului. Activiști și experți în domeniu au atras atenția că, în perioada 2009-2013, întregul fond arboricol ieșean, inclusiv aliniamentele de tei (Bd. Carol I, Str. Păcurari ș.a.), au fost afectate de ceea ce aceștia au descris ca "toaletări abuzive" : "retezarea anuală a coronamentului arborilor urbani, cu păstrarea trunchiului și a părților bazale ale ramurilor inferioare, este o
Istoria teilor în Iași () [Corola-website/Science/336131_a_337460]
-
la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata") și ligularia ("Ligularia sibirica"). Floră ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, corespondențe cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști cu specii arboricole de conifere: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), jneapăn ("Pinus mugo"), pin neted ("Pinus strobus"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), cetină-de-negi ("Juniperus sabina"), ienupăr ("Juniperus communis") sau tisa ("Taxus baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de trotuare asfaltate în cartierele mărginașe, acordând totodată o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești. Construcții de interes public Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la Grozăvești), Uzina de Gaz pentru cartierele
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
le (Cercopithecidae) (din greceaca "kerkos" = coada (unui animal) + "pithēkos" = maimuță) este o familie de maimuțe catariniene patrupede, plantigrade, arboricole și terestre cu coadă neprehensilă, lungă sau rudimentară, cuprinzând cercopitecul, macacul, pavianul, magotul etc. le se împart în două subfamilii: cercopitecine ("Cercopithecinae") și colobine ("Colobinae"). Au o talia mijlocie. Blana este bogată, dar mai puțin deasă decât la platirinieni. Fața
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
dar mai puțin deasă decât la platirinieni. Fața aproape lipsită de păr. Musculatura feței nu permite mimică. Coada este lungă, subțire, dar poate lipsi de multe ori și niciodată nu este prehensilă. Toate cercopitecidele sunt animale patrupede și plantigrade, fie arboricole (trăiesc pe arbori), fie terestre (trăiesc pe pământ). Membrele anterioare nu sunt mai lungi decât cele posterioare. Toate cercopitecidele au calozități fesiere de cele mai multe ori viu și divers colorate, hipertrofiindu-se mai ales în perioada premergătoare ovulației. Dentiția cu caninii
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
în asociere cu gorun ("Qercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), stejar ("Qercus robur"), pin (plantație cu "Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), măr-pădureț ("Malus sylvestris"), păr-pădureț ("Pyrus pyraster"). În luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]