1,584 matches
-
fatalmente refuzată. Ființă plină în aceeași măsură de abstracția zărilor și de concretul lucrurilor: „Văzduhul umblă, apa stă de veghe,/ totul e patimă și nepereche;/ un dor de Unul infinit mă-ncarcă,/ sînt plin de zări și lucruri ca o arcă” (Plata luntrașului). Cumpăna delicată nu se poate menține, întrucît aviditatea față de „lucruri” se autodenunță, acordînd preeminență „golului” spiritual, fără ca totuși acesta din urmă să-și proclame consecințele ultime, anihilante: „O lăcomie sînt prin lucruri,/ un gol subit cerînd adăugire,/ în
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
apa și țărmul./ Ele se întind pretutindeni ca o mirare,/ în vîrful muntelui răsună valuri,/ în peștera de taină plajele se năpustesc./ Omul desparte de la începuturi uscatul de apă,/ pămîntul tare se întinde în fața lui,/ din spate vine îndurarea mării” (Arca). Favorabilă expresiei unei stări tensionale, această simplificare schematică sugerează și o decepție produsă de un existențial apăsător prin exactități, prin certitudini, tinzînd spre „vagul” consolator, spre „uitarea” absolutorie: „Forme de spumă se-alungă, fantome de nave,/ proiecții de păsări, foștii
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
prețuiri. Paginile sale au o respirație normală. Conform lui Laszlo Alexandru, întregul discurs al lui Nicolae Manolescu se plasează sub zodia eseului. Fie că avem în vedere volumele închinate lui Maiorescu, Sadoveanu sau Odobescu, fie că ne referim la Teme, Arca lui Noe sau la Despre poezie, fie că luăm în considerare îmbelșugata-i cronică literară, criticul se bizuie pe „liberalismul metodei”. Chiar dacă preia elemente ale structuralismului, hermeneuticii, psihologiei sau sociologiei, N. Manolescu n-ar putea fi subsumat vreunei metodologii în
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți vor mai fi, așa cum se face acum, printr-o lege a deconspirării dosarelor fostei Securități astfel încît să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
țărișoară. Puțintel, aș îndrăzni să murmur. Asta doar dacă n-aș cunoaște breasla. Cum o cunosc prea bine, mă abțin de la comentarii și-mi alimentez visele și speranțele că vom învăța să numărăm și mai departe, și mai repede. Teatrul Arca se află într-un pod mansardat special pentru astfel de întîmplări. Deasupra mai este doar cerul. Dedesubt, ca peste tot în lumea asta, un fel de bistro, cu bar, cu încăperi destule, astfel încît intimitatea să nu fie de grabă
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
ales să creeze, pentru sărbătorirea celor 300 de ani de existență a orașului Sankt-Petersburg, al cărui simbol este, fără îndoială, și Ermitajul, nu un documentar clasic dedicat muzeului și istoricului acestuia, ci un film poetic, în descendență tarkovskiană: Russkij kovceg/ Arca rusă, 2002 (prezentat în cadrul recent încheiatului Festival BIFEST, alături de Moloh, 1999, și Tată și fiu, 2003, purtând semnătura aceluiași Al. Sokurov). Clasicul narator al filmelor rusești ne poartă prin cele mai importante săli ale Ermitajului, adică prin principalele momente ale
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
final (în care, una dintre ferestrele deschise lasă să se vadă nu peisajul de afară, ci magma timpului care curge precum Neva cea din apropiere) sugerează o altă dimensiune a Ermitajului - și, prin extensie, a oricărui alt muzeu - aceea de arcă sacră, păstrătoare de-a pururi a spiritualității unui popor.
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
Marius Chivu Cosmin Manolache este, alături de Ioana Baetica și de Adrian Schiop, unul dintre debuturile Colecției "Ego-Proză" ale Poliromului. Tânăr muzeograf, coautor al volumelor Sărbători românești, Frânturi de versuri țărănești, Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola (Ars Docendi, 2002) și Anii '80 și bucureștenii (Paideia, 2004), toate apărute sub egida Muzeului }ăranului Român, prozatorul mai urmează și cursurile Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București. Toate aceste
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
climat democratic, ca de apă și de aer?), este de-a examina fenomenul și de-a trage concluziile trebuitoare unei redresări. Din fericire, există confrați ce răspund acestui comandament al momentului. Unul dintre ei este poetul Vasile Dan, diriguitorul revistei "Arca" din Arad, ale cărui comentarii întrunite în volumul Proza zilei ne-au prilejuit însemnările de față.Dl Vasile Dan își pune un șir de întrebări pe care le resimțim ca fiind ale noastre, ale tuturor. întrebări frecvent retorice prin aceea
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
pe fiecare din acestea scria cu litere din caș harghitean "Promisiuni electorale"... Spre dimineață m-am trezit speriat și hotărât să mă salvez la tine la cabană, fiindcă eu nu știu să înot, iar tata Noe nu va găsi vreo Arcă în toată flota noastră și risc să mă înec în bunătăți... Chiar și așa, nu vreau! Deci, frate Haralampy, pregătește urna, lipește vreun afiș din scoarță de copac și alungă haitele flămânde de prin jurul secției de votare din Cabană - Amin
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
exemplar din toate speciile create ce merită să fie salvate... Inundația finală. - despre care câțiva americani exaltați pretind azi că ea s-ar fi petrecut foarte aproape de noi, la Constanța, în Marea Neagră, unde s-ar găsi și epava, - devine iminentă. Arca lui Noe... (n-ar fi prima dată când românii, slabi la istorie și de aceea făcând caz excesiv de ea, mută evenimentul într-o imaginație avantajoasă) este pregătită pentru varianta a doua a Creației. O erată, dacă vreți, - Marea Erată. E
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
luând proporții, - Domnul dă poruncă să se retragă apele invadatoare, Corabia va eșua cu peripeții pe muntele Ararat, tocmai în Armenia! în zona noastră, în fond, Orientul mijlociu... Noe cu ai săi, femei și fii, nepoți, întreg neamul, coboară din Arcă, cu dobitoacele după ei, gata să reia și ele filogenia întreruptă. Scăpat cu bine, Noe face o jertfă mare pentru toată suflarea vieților noi iertate și gata să înceapă alt ciclu... După atîtea arderi plăcute ...mirosind mireasmă bună, îmbunat, Domnul
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
de puritanism la propriu și la figurat, în ciuda faptului că unele secvențe sunt chiar epice, ca de pildă cele legate de bătrâna gazdă și familia sa, de figuranții soțului din Apuseni, unde autorul se izolează ca într-o nacelă sau arcă vetero-testamentară, bună conducătoare de meditație, convertită când și când în... versuri. între variile motive ale iubitei de a declanșa ruptura, cel mai credibil ar fi reflexul de apărare al partenerei în contra discursului amoros, mult prea teoretic, al îndrăgostitului "care iubește
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
de carte. Colecția debuta în noiembrie 1993 cu Baltagul lui Mihail Sadoveanu, ajungea în 1998 la numărul 75 cu Bunavestire de Nicolae Breban și se încheia în 2000 cu două sinteze critice anunțate de acel adaos +1 pus după 100: Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc de Nicolae Manolescu și Romanul romanului românesc (în două volume) de Mircea Tomuș. Putem vorbi de o mică istorie a colecției, ce-și creează și consolidează o tradiție. Aparițiile nu sunt numerotate. Au fost
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
sunt bătrâni? Mihai Goțiu are, într-adevăr, o figură de om tânăr. Dar la ce îi folosește? Comedie tristă cu statui Sarcastic, dar nu cinic, preocupat în mod real de evoluția societății românești după 1989, Vasile Dan publică sistematic în ARCA (după cum a publicat cândva și în revista 22, însă doar o scurtă perioadă, spre regretul cititorilor) analize pătrunzătoare ale situației politice și ale moravurilor din România de azi. În cel mai recent număr (4-5-6/ 2005) al publicației arădene este prezent
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
indivizi au profitat din plin de revoluția anticomunistă ca să ajungă în funcții și la onoruri pe care nici că le visau, oricît l-ar fi slujit, în regimul lui Ceaușescu. Căile istoriei sînt cîteodată la fel de misterioase ca ale lui Dumnezeu. * ARCA (nr. 1-2-3 din 2004) vine cu mai multe lucruri demne de atenție. Spicuim: un lung studiu al d-lui Iulian Negrilă despre Ioan Slavici - jurnalist (ce e drept, în pofida titlului, în studiu e vorba mai mult despre memorialist și nuvelist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
comparatismului. Corect spus, prin prisma discernământului impus de timp și de... timpuri! Enumerăm alte nume de scriitori asupra cărora s-a Învrednicit autorizat Ion Nistor să-i mențină Întrun fericit lanț al continuității: Lucia Blaga (Poezii, ediție, 1982), Ionel Teodoreanu (Arca lui Noe - ediție și postfață, 1991), Alexandru Davila (Vlaicu Vodă - ediție și c.v., 1998), Petre Pandrea (Memoriile mandarinului valah - ediție și c.v., 2000), Ion Pillat și Perpessicius (Antologia poeților de azi, vol. I-II, ediție și fișier bibliografic, 2000), I.L.
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
clare, fără să aibă nevoie de un dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
ianuarie - regizorul Bitu Falticineanu Regizorul Bitu Falticineanu, foarte cunoscut pentru activitatea sa la Teatrul de Revista „Constantin Tănase”, a decedat la vârsta de 86 de ani, după o lungă suferință. La începutul anului 2011, Bitu Falticineanu a sărbătorit, odată cu premieră „Arca lui Nae și Vasile”, cel de-al 200-lea spectacol din cariera sa de peste 50 de ani dedicată în exclusivitate Revistei românești și Teatrului de Revista. De-a lungul carierei sale, el a lucrat cu artiști care au contribuit la
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se împleteau cu cele contra, aidoma ca în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda prin filmul său cel mai recent, Russkii kovceg (Arca rusească), să se închidă, chiar să se zidească, cât încă mai e timp, acea fereastră ce dă spre Occident. Disputa, așadar, continuă. Intenția explicit exprimată la început, aceea de a familiariza cititorul român "cu istoria unui oraș îndepărtat și cu
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
compensație, plăcerile iernii ori alte sporturi pe care nu doar scriitorii viveuri le practică sau asistă la ele. Aflăm, apoi, ce animale iubeau scriitorii: Ion Barbu (câinii), G. Călinescu (de tot felul), Arghezi (care era un fel de Noe cu arca sa). Este panoramat impactul avioanelor, telefoanelor, radioului, televizorului, automobilului: unele stârnesc, altele irită, altele sunt luate pur și simplu ca bunuri de consum (sau obiecte de lux) prea puțin extraterestre. Săptămâna cărții, adevărat festin livresc în capitală, este scanată prin
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
observa că selecția autorului a avut în vedere sensuri ascunse, adânci, cu putere de generalizare. Întâmplările strict spectaculoase, apropiate de faptul senzațional, de ziar, au rămas în afara volumului de debut. Tehnica folosită de Preda, „comportistă" cum o numește Nicolae Manolescu („Arca lui Noe". „Cel din urmă țăran") este perfect adecvată: „Straniul provine exclusiv din lipsa explicațiilor... nu comportamentul personajelor ne va oferi cheia situației, ci comportamentul naratorului". Naratorul pare că nu știe nici el mai mult decât personajele sale, iar cititorul
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
copii, care a fost foarte animat." Prea puțin solicitați în activitate didactică, preparatorii puteau să se dedice muncii de cercetare științifică și, în parte, chiar o făceau. Dar noii membri ai catedrei de literatură română, spre deosebire de colegii lor îmbarcați pe arca lingviștilor, isprăviseră facultatea fără nici un fel de instruire privind tehnica navigării în știință. Ei erau nevoiți să descopere singuri instrumentele bibliografice, să-și taie singuri pîrtii prin fișiere, să ia cunoștință tîrzie de vechile monografii și istorii literare, pe care
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
interpretare a interpretărilor care este lumea. Genul romanului, am văzut printr-o boare, trebuia să moară cu fiecare roman demn de-acest nume, căci doar romanul prinde lumea, fără alt sens și fără altă viață. Veacul de singurătate purta în arca sa întregurile vrăjite: al lumii și al meu, care, acum, închipuiau o pereche, dincolo și mai departe de orice popi, fără tălmăcire și fără violență. Și așa, fără s-o fi știut, romanul lui García Márquez s-a bucurat de
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]