425 matches
-
română are la Timișoara o tradiție de 85 de ani O dată cu Ziua Armatei, militarii bănățeni vor aniversa, pe 25 octombrie, și crearea Cercului de Recrutare Timiș-Torontal Cu numai un secol și ceva în urmă, tinerii erau luați la oaste cu arcanul; astăzi se solicită chiar voluntar satisfacerea stagiului militar. Și asta în condițiile în care numărul cadrelor trebuie redus, la 31 decembrie 2007 armata urmând să fie alcătuită numai din militari profesioniști. Până atunci însă, Centrul Militar Zonal Timiș uită de
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
spații improprii acestei destinații. Se intenționează în acest sens realizarea unui parteneriat public-privat între instituția administrației publice județene și potențialii investitori interesați. Obiectivul se va regăsi, probabil, pe lista de investiții din 2005 a Consiliului Județean Timiș. De la luarea cu arcanul la voluntariat Se poate spune, fără teama de a greși, că perioada satisfacerii stagiului militar a fost și rămâne una definitorie pentru viața și personalitatea unui tânăr, reprezentând în cultura românească și nu numai una din principalele etape ale dezvoltării
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
alături de naștere, căsătorie și moarte, „luarea la oaste“; există un întreg folclor „de cătănie“. Desigur că activitatea de recrutare și încorporare a cunoscut de-a lungul timpului transformări majore. Este suficient să ne amintim de flăcăii luați la oaste cu arcanul; veți recunoaște că metodele au evoluat întrucâtva. Evoluția nu se va opri însă aici, date fiind condițiile actuale militare și politice. Numărul încorporaților va scădea, desigur, în urma unei selecții mult mai riguroase, factorul fizico-psihic urmând a fi completat de alții
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
Îi refuz doctrinei dreptul de a justifica crimele săvîrșite în numele ei". În aceste țări aservite prin ocupație, unde dispozițiile vin de la Centru (URSS) scriitorul trebuie să se supună, scriind numai "ceea ce trebuie", numai în acest fel cărțile sale trecînd de arcanele cenzurii. Presiunea mașinii de stat organizate este, de la un moment dat, mai mică decît cea a argumentelor, altfel zicînd, a autocenzurii. Poezia, dacă e de-a dreptul politică, trebuie să fie senina și inteligibila ( La noi, cine nu-și aduce
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
date rolurilor importante de baș (Figaro, Don Alfonso, Leporello, Sarastro), dar și ca regizor al unor spectacole bine primite de critică și public. Natură subiectelor abordate, programatic sau nu, este diversă; ambii convorbitori se mișcă lejer și cu pricepere în arcanele lumii muzicale. Este o discuție purtată de la egal la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele fripte/ ale fraților
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem lingav. Va trebui, deci, să conchidem că Z. Ornea este prezent fără a exista, fapt care dovedește din parte-i abilități hermetice lăsînd în urmă vulgata metafizică și tinzînd către gălbejitele arcane cabalistice ale lui Athanasius Pernath." Vasăzică, pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
noi împrumuturi bancare și cumulează întârzieri tot mai mari la rambursarea creditelor aflate deja în derulare. Restanțele au continuat să crească în luna octombrie și s-au apropiat și mai mult de pragul de cinci miliarde de euro. autor: Elena Arcan Volumul sumelor restante a urcat cu 32% în primele zece luni ale anului. La împrumuturile în euro, dolari și franci elvețieni au crescut cu peste 38%, până la echivalentul a 2,76 miliarde de euro, informează La creditele în lei, sumele
Românii nu-şi mai pot plăti creditele. Restanţele se ridică la 5 miliarde de euro () [Corola-journal/Journalistic/24376_a_25701]
-
Zeci de persoane au fost prezente, în noaptea de duminică spre luni, la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța, unde au fost aduse, cu prilejul prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, părticele din moaștele Sfântului Andrei Criteanul. autor: Elena Arcan Sfintele moaște au fost aduse din Grecia de o delegație condusă de mitropolitul de Mitilyne, Înaltpreasfințitul Iakovos, informează De la aducerea moaștelor la Constanța, la Catedrala Arhiepiscopală au loc în permanență slujbe, iar marți seară sfintele moaște vor fi duse în
Moaştele Sfântului Andrei, aduse la Constanţa () [Corola-journal/Journalistic/24379_a_25704]
-
Muncii, Sulfina Barbu, a declarat, vineri, referitor la cele aproximativ 120.000 de persoane care vor fi dați afară în 2012 din sistemul bugetar, că se fac analize pentru a ști câți oameni vor pleca din fiecare sector. autor: Elena Arcan Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, și cel al Educației, Daniel Funeriu, au participat vineri, la Comitetul de monitorizare al proiectelor europene privind dezvoltarea resurselor umane, alături de membri ai sindicatelor și reprezentanți ai societății civile, informează Sulfina Barbu a declarat că din
Peste 120.000 de disponibilizări în buget în 2012 () [Corola-journal/Journalistic/24401_a_25726]
-
centrul având birouri în București, Cluj și Timișoara. Noul centru va oferi servicii de consultanță pentru clienții din Europa Centrală și de Vest. SAP România s-a înființat în 2002 și are circa 100 de angajați în prezent. autor: Elenă Arcan Noua entitate a rezultat din transformarea fostului centru SAP Global Delivery, parte a diviziei SAP Consulting din București și va include alte două birouri în țară: Cluj și Timișoara. Centrul va furniza servicii pentru clienții din piețele mature din Vestul
Placă Nokia vine IT SAP. Noi locuri de muncă pentru români () [Corola-journal/Journalistic/24429_a_25754]
-
aceiași indivizi, care dintr-o dată și-au dat seama că inima le bate în piept românește, făceau planuri să dea o șpagă la un doctor bun ca să-i scoată ologi peste noapte, ca nu cumva să-i ia cineva cu arcanul la oaste, în cazul în care, Doamne ferește!, România aceasta ar intra în război! Până atunci, acești patriotarzi scuipau coji de semințe pe jos, își aruncau peste tot gunoaiele rămase de la grătare, se uitau în curtea vecinului și-i făceau reclamații
Soțul Cristinei Pocora: "Te rog mă iartă că te-njur!” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24608_a_25933]
-
alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau „coji de banană”, prin care poetul încearcă să-l facă pe lector să alunece în arcanele universului său spiritual, spărgând bariera alienării pe care însuși textul o instituie. În această perspectivă, Emil Brumaru stă mai aproape, într-o tipologie a poeziei românești din secolul trecut, de George Bacovia decât de George Topîrceanu, de Emil Botta decât
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
Eventual putem discuta despre cosmetizarea din vremea totalitară, dar și așa nu se poate afirma că am traversat vreun timp fără Caragiale. Astăzi cu atât mai puțin. Este ceea ce-l atrage pe Angelo Mitchievici, care adună în Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese analizele lui sedimentate în timp despre opera unui scriitor devenit criteriu de identificare cu o epocă elevată. Evident că cititorul de astăzi privește cu mefiență orice produs critic despre Caragiale, la fel cum se întâmplă și
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
și 30 de porci rasa Landrace”. Prețul i-a mulțumit pe șefii de la București și comerțul cu oameni a început. Semnal editorial La Editura Cartea Românească, în Colecția Critică & Istorie Literară, a apărut recent un volum remarcabil Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese. Autor, Angelo Mitchievici. Așadar, colaboratorul permanent al revistei noastre renunță la preocuparea sa de zi cu zi, aceea de excelent comentator al fenomenului cinematografic, și se întoarce la ceea ce reprezintă, în fond, specializarea sa primă, exegeza
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
pe care ar incorpora-o, însoțită însă de "strigătul" personal, pulsatil și ignific: Nu știu/ ci sînt substanța/ a înseși cunoștinței! Tot adîncul/ din bezne pînă-n inima de raze/ e forma jubilației cu care/ cuvîntu-și soarbe graiul!/ Strigătu-mi/ știut pînă-n arcanele puterii/ e-un prag e-un puls/ e-un foc concentrator" (Ce mă vorbește-acum). Ființa sa pare a se balansa între inconștiența Cuvîntului revelator și o măgulitoare, decorativă devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
le confunde cu esențele celeste." Da, este o idee ce va fi preluată de către Sf. Toma d'Aquino: imaginea inferioară nu e deloc comparabilă cu prototipul, cu lucrul sau Ființa reprezentate; arta protejează într-un fel ceea ce Areopagitul numea "disciplina arcanului", adică disciplina secretului, care constă în a nu arăta lucrurile supreme acelor care nu sunt demni de aceasta. Revenim la Biblie și la afirmația că "omul nu poate vedea chipul lui Dumnezeu" - în sensul de arhetip, de model absolut. De
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
celor care îl evocă, dincolo de respectul și admirația lor față de acest mare cărturar. Cu un singur lucru nu putem fi de acord, deși înțelegem ce va să zică. Zigu, care era un specialist în alcătuirea unei ediții și un neobosit scotocitor prin arcanele Bibliotecii, nu făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție - a persoanelor avînd astfel de preocupări. Era singurul reprezentant dintr-o specie inventată de el și care se cheamă Z. Ornea. * Dacă ne înșelăm, ne cerem scuze, dar singurul politician
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
modest, dar mai potrivit - avea duh de povestitor. Spre deosebrie de mulți literați care își prind urechile cu voluptate în limbajul filosofilor, el, care făcuse Filosofia, nu-și pierdea cumpătul, nici nu simțea nevoia să-și epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice. Și asta, atît cît pot eu aprecia, fără a deveni simplist sau vulgar în domeniul
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
scund) să se dezbrace de palton. Paltonul a fost scos de îndată. Dar bătrînul Galaction făcea semne că nu s-a isprăvit totuși. Arăta spre gît, înfășurat cu un fular de casă neașteptat de lung. Această operație de eliberare din arcanele fularului era de tot hazul. Geo Bogza, descolăcea de zor fularul lung și lat cît un șal, și operația nu se mai termina. Cînd totul luase, totuși, sfîrșit, Geo Bogza l-a ridicat în brațe, aproape pe sus, și l-
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
a fi suferinzi de anumite boli psihice, abia ameliorați după câte o terapie de șoc, dar nu tocmai cea potrivită... -Domnule, zice Haralampy, știi cum mi-i imaginez eu pe "Gânditorii" și realizatorii de programe ? Ca pe niște posesori de arcane hălăduind prin țară, prin domeniul specialității lui Augustin Buzura... -Nu înțeleg, îi zic. -Nu ești singurul, îmi răspunde sec. ...Din întrebările Alessandrei Stoicescu adresate unei reporterițe a Antenei 1, aflată în Retezat după prăbușirea elicopterului petroșenean: 1.-"Poți să ne
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
la alteritate, la diferențiere. Am dreptul la opinii personale, am dreptul la o judecată personală. Asta cer culturii române: diferențierea și ieșirea o dată pentru totdeauna, și accentuez cuvîntul - nu știu cum să traducem în limbaj scris accentuarea vocii mele - să ieșim din arcanul ierarhiilor oficiale, al dispozițiilor, al "indicațiilor prețioase". În privința aceasta sînt un rebel, sînt un refractar, sînt un alternativ ireductibil. Recunosc că s-au făcut și o serie de lucruri bune în perioada ceaușist-comunistă. S-au editat o serie de izvoare
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
credem, să menționămi`n această succintă prezentare și cele două premiil literare obținute in Franța, care poartă numele a doi poeți de origine română (Premiul „Claude Sernet” in 1986, pentru volumul de poezie Pour une Europe bleue, publicat de Editura Arcane 17 `n 1985, și Premiul „Benjamin Fondane de littérature francophone”, decernat de ICR, in 2006). Sebastian Reichmann: Petr Král, ai ajuns la Paris în 1968, la puțin timp după invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia. La Praga făceai parte
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
a trebuit să înveți o nouă limbă, ai publicat în reviste literare de limba franceză poeme, texte în proză, articole despre cinema, pictură etc. În această primă carte, dar și în următoarea, Pentru o Europă albastră / Pour une Europe bleue (Arcane 17, 1985), majoritatea poemelor erau foarte lungi. Dacă privești în urmă, ți se pare că modul tău de a scrie (scriitura ta) începuse să se transforme încă de pe atunci, comparativ cu cel al primelor texte scrise direct în franceză și
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]