38 matches
-
clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizează prin plastica decorativă a fațadelor. Acestea sunt împărțite în două registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi. <br> Intrarea în biserică se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane înalte de piatră între care se deschid arcade simple în plin centru.<br> Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar cu ocazia restaurării efectuate
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o secțiune pătrată, cu acoperiș în patru ape, fiind decorat cu o friză de arcaturi deasupra ferestrelor. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Trecerea între pronaos și naos este marcată printr-un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se orneaz? cu arcaturi deosebite, �n form? de fus � ?i la catedrala din Freburg-im-Bresgau (c?tre 1200). �n ceea ce prive?te catedrală din K�ln (1248-1350 ?i secolul al XIX-lea), aceasta �mprumut? elemente de la cea din Amiens, dar corul s?u aminte?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
murală. Catapeteasma este valoroasă, cu cadre executate din lemn de stejar, cu ornamente florale aplicate între registrele icoanelor. Acestea sunt pictate de către un pictor anonim, în ulei, pe lemn, în stilul Renașterii. În exterior, fațada este tencuită simplu, neartistic. Are arcaturi, în multiple acolade lungărețe, deasupra cărora se află un brâu. În partea superioară există două rânduri de ocnițe, iar la colțuri are niște coloane cu capiteluri simple, care nu strălucesc prin frumusețe și eleganță. Cornișa este alcătuită din plăci de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
două coloane, bolțile aparțin stilului moldovenesc, așezarea turlelor este făcută pe o bază stelată, iar ornamentarea fațadei este deosebită, folosind cu pricepere piatra cioplită, cărămida și discurile smălțuite și având trei rânduri de ocnițe. Figurile pictate la exterior, încadrate în arcaturi de cărămidă aparentă, sunt în număr de 283 și nu reprezintă numai chipuri de personaje ale vieții creștine, ci și al unor filosofi ai antichităț ii., După descrierea lui Melchisedek, un tablou votiv aflat în biserică, îl prezintă pe Ștefan
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
puternică în mănăstirile din est, de la Saint-Vannes pînă la Cluny, iar cea mediteraneană marchează producția mănăstirilor din sud (Albi, Saint-Sever, Toulouse) și ajunge chiar și în centru (Limoges). Regăsim în miniaturile spaniole aceleași elemente decorative ca și în arhitectura mozarabă: arcaturi din fier ŕ cheval, cu caractere cufice, animale exotice etc. Această artă se exprimă foarte bine în manuscrisele care reproduc comentariile călugărului asturian, Beatus, despre Apocalipsă, executate în secolele X-XII. În Italia centrală și meridională amprenta bizantină marchează decorarea manuscriselor
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de piatră în tăietură neogotică. La Antim, deasupra intrării, apare o rozadă în același stil, a cărui haină îmbracă integral lăcașul de la Radu-vodă. Biserica Sf. Spiridon-Nou, refăcută în 1852-1858, primește o profuziune de ornamente neogotice (turnuri octogonale neobișnuit de înalte, arcaturi, cloșetoane, pinacluri), care îi dau, după opinia lui Odobescu, „înfățișarea unui templu de cofetărie“. De relevat că influența în discuție se remarcă aici și în interior, la catapeteasmă și la strane. O catapeteasmă în stil gotic - iată un lucru care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Sfânta Troiță, iar în locul lui la Moldova au pus pe Alexandru vodă Iliaș...”), ctitorie a aceluia dintr-o domnie valahă (Mănăstirea Radu-Vodă - mărturisind, cu unica ei turlă pe naos, cu cele trei așezate pe pronaos și cu fațadele decorate cu arcaturi plasate în două registre, o vădită înrâurire argeșeană - l-a avut ca prim ctitor pe Alexandru al II-lea Mircea [1568-1577]; Radu Mihnea a reconstruit-o între 1620 și 1623 [căci în 1595 o ruinase Sinan Pașa] și a terminat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fereastră la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Fra Angelico (figura 83), coloana centrală separă de ajuns de net realitatea celestă de colțul domestic al Fecioarei. De fapt, ea pare să l împiedice pe înger să transmită mesajul său. În același timp, coloana centrală este totuși integrată parțial arcaturii care înconjoară și unifică scena. În contextul său arhitectural, ea ajută la întărirea spațiului intern care leagă în mod continuu mesagerul și destinatarul. Să cercetăm deci dubla funcție a Arborelui cunoașterii, separându-i pe Adam și Eva în multe dintre
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
anul de grație 1937. Așa descris, doar prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii săi români o profesau deja de peste un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
ar dori să ne facă să credem unii comentatori ai unor lucrări precum deja amintitele Palat al Victoriei și Operă din Timișoara (arh. Duiliu Marcu) sau pavilioanele de la Luna Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel mult din perspectiva arcaturii romane periptere din, bunăoară, piața civică de la Brescia, iar nu dinspre Mănăstirea Hurezu (care, în fond, ea însăși aclimatizează teme ale renașterii italiene). Legătura acestei arhitecturi eroic-marmoreene cu vernacularul local este minimă, în vreme ce racordarea ei la arhitectura oficială a epocii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de orizont marin calm. Acuarelele de aici înseamnă sugestie, soare și transparențe, vegetație exuberantă și tărâm desertic. Pe fundal ondulat, se proiectează câte un minaret, câte o cupolă de biserică (biserica reginei Maria), case albe, suprapuse pe coaste spectaculoase; în arcatura golfului se văd ambarcațiuni, o baie veche turcească și colțuri stâncoase - sinteză plastică amintitoare de poeticul Balcic al lui Ion Pillat. Atmosferă în tonuri de albastru, de ocru și azur. Pe scurt, jurnalu-color de la Balcic al pictoriței inculcă clipei o
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]