37 matches
-
C. Produse de panificație Pâine de casă - cu coaja bătută de Brașov - de Cărei - cu coaja bătută de Covasna - Bazna - Tarnava - Mediaș - cu coaja bătută de Albă - Lotru - bănățeana - de Sălaj Corn - Rupea - Drăgășani Covrigi - de Brașov - de Buzău - dobrogeni - ardelenești Colac - moldovenesc - argeșean - ardelenesc Cozonac - ardelenesc de Oas - secuiesc Kurtos Kalacs - dobrogean Plăcintă - cu varză de Albă - cu varză de Bihor - cu cartofi de Albă - moldoveneasca - dobrogeana D. Sucuri și băuturi răcoritoare - suc concentrat de mere de Cărei - suc concentrat
ORDIN nr. 339 din 19 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149846_a_151175]
-
agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, Ilie Sârbu București, 31 martie 2004. Nr. 214. Anexa LISTA cuprinzând denumirile geografice protejate și recunoscute în România pentru băuturi spirtoase Țuică - Zetea de Medieșu Aurit - de Valea Milcovului - de Buzău - de Argeș - de Zalău - Ardelenească de Bistrița - Horincă de Maramureș - Horincă de Cămârzana - Horincă de Seini - Horincă de Chioar - Horincă de Lăpuș - Turț de Oaș - Turț de Maramureș Rachiu de fructe - Pălincă de Bihor - Pălincă de Zalău - Pălincă de Ardeal - Pălincă de Maramureș - Pălincă de
ORDIN nr. 214 din 31 martie 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157290_a_158619]
-
de Fenes Țuică bătrână - de Pitești - de Dealu Mare - de Porolissum - Turnul lui Ștefan Țuică superioară - de Argeș - de Zalău - de Silvania Țuică selecționată - Maramuresana - de Bihor - Muresana - Horinca de Maramureș - Horinca de Camarzana - Horinca de Seini - Șlibovița de Maramureș - Ardeleneasca de Bistrița - Turț de Oas - Turț de Maramureș Rachiu de fructe - Palinca de Bihor - Palinca de Zalău - Palinca de Ardeal - Palinca de Maramureș - Palinca de Valea Vinului - Palinca de Mediesu Aurit - Palinca de Camarzana - Palinca de Oas Rachiu de mere
ORDIN nr. 334 din 14 mai 2003 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice protejate şi recunoscute în România pentru băuturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului şi din fructe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150090_a_151419]
-
de Râușor; - de Argeș; - de Covasna; - de Dorna. Telemea: - de Brașov; - de Huedin; - de Argeș; - de Carei; - de Oaș; - de Vâlcea; - de Sibiu; - de Harghita. B. Produse din carne Salam: - de Sibiu. Cârnați: - de Pleșcoi. C. Produse de panificație Pâine: - ardelenească cu cartofi; - ardelenească cu coaja bătută. Covrigi: - de Buzău; - de Brașov. Plăcintă: - dobrogeană. D. Fructe procesate: - magiun de prune de Râureni. ---------------
ORDIN nr. 212 din 30 martie 2004 privind aprobarea Listei cuprinzând indicaţiile geografice şi denumirile de origine protejate şi recunoscute în România pentru produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157006_a_158335]
-
și cantitatea pământului din această zonă deluros-muntoasă nu permite decât atât cât să satisfacă necesitățile individuale ale locuitorilor. Majoritatea sătenilor din ziua de azi (cam 700) sunt români, probabil descendenți ai populației originale române și a băștinașilor daci. Limba vorbită (Ardeleneasca) este o variațiune a limbii române, care include elemente latine că "ai" (lat. alium = usturoi) sau "fărină" (lat. farina = făină) negăsite în afara bazinului carpatin, susținând astfel teoria continuității românilor pe aceste meleaguri. Potra este numele de familie al majorității locuitorilor
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
accesibilă pentru pedestrași și călăreți. Oficiul vamal și carantină erau pe Muntele Priska (Piricske) între obirșia Putnei și Belcina. Cei care veneau din Gheorgheni urcau Muntele Tătarului (Tatárháó) apoi coborau pe valea Putnei și prin Tulgheș ajungeau în Moldova . Vama ardeleneasca de la Priska s-a mutat în anul 1806 spre Gură Putnei la Tulgheș, iar cea moldoveneasca la Prisecani ( 1792). Fenomenul de revărsare a populației din culoarul Mureșului (români și secui) cât și din Valea Bistriței s-a făcut peste populația
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
D. Mărdărescu (numit în funcție la 12 aprilie 1919), în sarcina căruia cădeau obiective de ofensivă. În componența acestui grup intrau Divizia 2 Vânători și Regimentul ardelenesc "Beiuș", în linia întâi; Divizia 1 Vânători, în linia a doua; Divizia 18 ardelenească, în linia a treia, ca rezervă generală (această unitate fiind dislocată în zona Cluj-Alba Iulia) În urma bătăliei de pe Tisa (20-26 iulie 1919), armata română, victorioasă, înaintează rapid, prin pusta maghiară, spre capitala Ungariei, Ungaria, în care intră triumfal la 4
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
al muzicii populare și al muzicii ușoare, clujean venit din mediul rural, tradițional, credincios, foarte dedicat activităților ce le desfășoară, dar mai ales un adevărat mare român, acesta este . S-a născut în 16 aprilie 1961 într-o familie tradițional ardeleneasca în Borșa, județul Cluj, iar în prezent este unul dintre cei mai cunoscuți interpreți de muzică populară din România. Crescut într-un mediu parcă desprins din românele țărănești ale lui Rebreanu, Aurel Tamâș și-a dezvoltat dragostea de patrie. Mama
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
(n. 23 august 1955, Câmpina) este un biolog, microbiolog, cercetător ștințific și fondatorul primului "Centru de bioresurse" din România. s-a născut în 1955 la Câmpina într-o famile de origine ardeleneasca, din Bucovina. A studiat la Facultatea de Biologie a Universității din București între anii 1975-1979, iar după terminarea facultății a lucrat în mai multe posturi că cel de la Fabrica de Medicamente Biofarm, pentru că apoi să devină biolog în cadrul Institutului de
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
au căutat în Ungaria exemplare pursânge pentru revitalizarea rasei. Au căutat și în Transilvania. Prin ing. Imre Bogdán și mai ales prin dr. László Bodor, medic în Sighet au ajuns la Petru Nistor din aceeași localitate, care avea 7-8 copoi ardelenești rasă pură. De la el au fost cumpărați doi căței și duși la grădina zoologică din Budapesta. Ulterior au găsit și alți copoi ardelenești de rasă pură. De exemplu, cu ajutorul doctorilor Attila Kelemen și Géza Bóka au găsit în 1962-1963 exemplare
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
sau dobrogean) este vorbirea tradițională, azi dispărută, a populației românești vechi din Dobrogea înainte de alipirea acesteia la Regatul României în 1878. Acest grai avea, conform studiilor lui George Vâlsan și ale altor lingviști, puternice influențe grecești și turcești, dar deasemenea ardelenești și moldovenești, din cauza „mocanilor” ardeleni și românilor din Bugeac instalați cu turmele lor în Dobrogea în decursul secolelor trecute. După 1878, odată cu înmulțirea școlilor românești în Dobrogea și cu afluxul de locuitori români veniți din restul țării, graiul dician s-
Graiul dician () [Corola-website/Science/330499_a_331828]
-
graiuri, cel al tisenilor (de la Tisa), numit de cercetătorii maghiari "ticsán". Graiurile ardelenești și muntenești se întâlnesc și în Serbia. La sud de Dunăre și de râul Sava domină cele muntenești. La nord de Dunăre coexistă cele muntenești cu cele ardelenești. Tot aceste două tipuri de graiuri se găsesc și în Croația, dar aici grupul de graiuri muntenești se subîmparte în cel din Baranja și cel ludăresc. Graiurile ardelenești sunt apropiate de subdialectul crișean al limbii române, iar cele muntenești de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]