651 matches
-
este tot una”. Spiru Haret După cum spune George Călinescu, „Gheorge Asachi a fost o figură literară stranie și nu îndeajuns de bine înțeleasă”. Unii critici și istorici literari îi găsesc originea ca fiind armeană, alții ruteană, dar familia afirmă originea ardelenească. Este fiul Elenei și al lui Lazăr Asachievici, preot la spitalul din Lemberg. În 1803, Veniamin Costachi l-a numit protopresviter al întregii Moldove, fiind trimis la Lemberg cu scopul de a-l aduce pe Budai la Iași, ca profesor
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
scula din pat, și imboldul de a aștepta în tăcere deznodământul misterioasei sale incursiuni nocturne, nu se putu stăpâni să nu evoce amintirea unei alte nopți de pomină, în care se treziseră în zgomotul unor bătăi tunătoare în poarta lor ardelenească înaltă, de fier forjat. Fuseseră siguri că era Securitatea, venită să-l ridice pentru că de zece zile, de când îi fugise secretara în Germania, lipsea din sertarul școlii ștampila oficială, cea cu care parafau diplomele de bacalaureat. Femeia nu putea uita
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462974224.html [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
romantic de talia marilor romantici ca Lamartine, Vigny, Musset, Hugo, Heine, Novalis, Schiller, Byron, Leopardi, Pușkin și Lermontov. El a despărțit apele de uscat în literatura română. De la el încoace se scrie altfel poezia. A rupt lanțul ciunismelor și pumnismelor ardelenești și a creat limba literară, altoind-o cu filonul ei cel mai sănătos, limba populară. S-au scris și se vor mai scrie mii de pagini despre el cât va trăi limba română. Viața lui, puțină cât a fost, a
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/163_de_ani_de_la_nasterea_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1358002116.html [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
evocate personalitățile care au înființat această asociație: mitropolitul Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, George Bariț, misiunea acesteia fiind: “dorința fierbinte să fim o singură națiune!” O altă personalitate evocată este Miron Neagu, vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar muzical, autoarea este interesată, nu numai de datele biografice
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
curcan copt la jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la Bran, prăjituri, muștar de Tecuci, pâine ardeleneasca și olteneasca, miere, pastrama de oaie, brânză de burduf și multe, multe soiuri de vin! Tot dumincă, va fi organizată o expoziție de flori în Târg, unde iubitorii plantelor vor putea admira și cumpără cele mai frumoase flori de sezon
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special by http://uzp.org.ro/ziua-internationala-copilului-google-sarbatoreste-1-iunie-cu-un-doodle-special/ [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
-l găseam, că... -Spune-odată! mă ia ’mnealui nerăbdător în furci, curios nevoie mare să una, să alta... -Da’ stai, omule, ai ceva răbdare că nu-s Ilie Dobre, nu mă reped, îți detaliez... mă hazardez eu, recunoscut pentru calmul meu ardelenesc. Și când am văzut ora, am răsuflat din greu, am sorbit o gură de apă, c-așa dorm eu cu paharul de apă pe noptieră... Nici acum nu îngăduie să-inchei ce-aveam, că: -Hai, omule, cuvântă direct! Ce-atâtea ocolișuri
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1496565249.html [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
a Moților, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliș?! Doamna Maria Golban Șomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar și cunoscută și îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, așa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și înstrăinare, cu exaltare și pesimism, cu iubiri și speranțe”, a prezentat spectacolul într-o manieră deosebită, în care i
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
Cu siguranță veți decide să reveniți la Kulinarium după ce veți degusta un pahar de vin Lacerta alb, roșu sau rose, alături de o ruladă de porc umplută cu bacon, prune, cașcaval afumat, pe sos de ciuperci sau un “Surf and turf” ardelenesc cu cotlet de porc în crustă de creveți, pe sos de crab cu mămăligă roșie.
Restaurantul Kulinarium – singurul loc din Sibiu care oferă clienţilor faimoasele preparate la tigaie şi o experienţă culinară deosebită by http://www.zilesinopti.ro/articole/7692/restaurantul-kulinarium-singurul-loc-din-sibiu-care-ofera-clientilor-faimoasele-preparate-la-tigaie-si-o-experienta-culinara-deosebita [Corola-blog/BlogPost/98573_a_99865]
-
combinațiile de ritmuri adecvate muzicii. În comparație cu colegii săi de generație a fost atras deopotrivă atât de dansul popular românesc, cât și de cel sportiv participânând neobosit și ca cercetător de referința cu două volume importante: „Trei suite de jocuri populare ardelenești“ (1966) și „Curs de dans“ (1991). Ioan Corneliu Vasiliu a fost cel care a păstorit la Brașov tineri care au dorit să descopere dansul și a reușit să imprime discipolilor săi pasiunea pentru dans, unii încercând să mențina o „părticică
I.C. VASILIU (1931-1999) – DIN NOU DESPRE „UN TITAN AL DANSULUI” de CORINA KISS în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/corina_kiss_1434957252.html [Corola-blog/BlogPost/347006_a_348335]
-
La final, a bătut de trei ori cu pumnul în masă, de i-a lăsat pe critici cu gura căscată, apoi a ieșit val-vârtej și s-a dus într-o cameră alăturată, de unde și-aluat pălinca și punga cu cârnați ardelenești tradiționali, drept răsplată pentru prestația sa fulminantă, în fața dușmanilor poporului, adică, în fața nenorociților de critici. În celelalte povestiri înspumate în tragismul lor intrinsec, George Terziu cultivă hazardul și absurdul cu abilitate, căzând de bună voie în butaforie, autoironia și comicăria
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
Emil Isac 26 - 28 20.00 RESTAURANTUL SĂPTĂMÂNII Culina Nostra Garden Culina Nostra, micul restaurant cochet situat în centrul orașului, chiar vis-a-vis de Sora Shopping Center vă așteaptă zilnic pe terasa relaxantă la o porție sănătoasă și gustoasă de mâncare ardelenească: ciorbe sățioase, feluri principale inspirate din bucătăria maghiară, deserturi delicioase! Culina Nostra Garden Bolyai Janos 12 www.culinanostra.ro BARUL SĂPTĂMÂNII CHELSEA CIGAR LOUNGE Chelsea Cigar Lounge se adaptează perfect necesităților clienților pasionați de trabucuri. Situat pe strada Constantin Brâncuși
City Story by http://www.zilesinopti.ro/articole/9455/city-story [Corola-blog/BlogPost/98987_a_100279]
-
din săsească în germană și engleză, și din engleză în românește. Poate că e vorba mai degrabă de o topică mai specială. Mi-e greu să exprim în cuvinte fenomenul, dar modul în care e făcută relatarea are ceva profund ardelenesc. Spun asta fără intenția de a mă distanța de limba vorbită în celelalte regiuni ale României, dar, așa cum germana care se învață la școala din Ardeal se deosebește de Hochdeutschul nemților din Reich, așa și româna vorbită în Ardeal are
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
cu căruța, iar duminica erau îmbrăcați impecabil, ca niște domni adevărați de oraș, un oraș cu o istorie culturală bogată, care a pus o bază solidă în educația adolescentului cu gânduri și aspirații înalte pentru viitor. Legat tot de orașul ardelenesc este momentul întâlnirii cu preotul paroh și episcopul martir Nicolae Popovici, bucuria vieții mele acea întâlnire, omul care mi-a îndrumat pașii spre teologie și m-a sfătuit îndeaproape, spune Părintele Nicolae. Pentru că era în vremea războiului și nu era
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_nicolae_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
Dan Rodica și Sav Lucia au executat un dans de pe Someș. Din localitatea Băița de sub Codru, două ansambluri folclorice, cu același nume, „Mugurii Codrului” au venit să încânte spectatorii. Ansamblul „Mugurii Codrului”, instructori Maria și Aurel Petran, a executat dansul ardelenesc „La șură”, iar cel instruit de Viorica și Sever Dumuța, „Dansul boieresc”, „Dansul româneasc”, „Scuturata.” Membrii ansamblului au purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
au oferit câte un tricou câștigătoarelor Concursului „Eu miss de pe Someș.” Cum reușita vieții unei comunități depinde și de armonia familiilor ei, Primăria orașului Ulmeni a acordat diplome tuturor familiilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie. Bucătăria tradițională, ardelenească nu putea să rămână mai prejos și așa că timp de două zile localnicii și-au îmbiat vizitatorii cu pălincă, slănină și sarmale de cea mai bună calitate. Demnă de remarcat este și compoziția simetrică a sărbătorii care a început cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
și larg orizont al interpretului vocal contemporan! Profesoara Ada Burlui (incepând cu anul 1992) a încurajat aspirații, a format tehnici, a lansat voci, oameni și artiști. Cu știința școlii muzicale a Brașovului natal și a Iașului adoptat, cu rigoarea educației ardelenești, atât de autentică în ființa ei, cu deschiderea spre cunoaștere neîntreruptă prin întâlniri profesionale decisive, prin lectură, audiție, reflexie și, nu în ultimul rând, prin propria sa experiență interpretativă! Nivelul muzical al clasei Adelei Burlui a sfidat timpurile și politicile
UNEORI ÎNGERII IAU CHIP DE OM DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1486294567.html [Corola-blog/BlogPost/343091_a_344420]
-
încrucișau ideile, construind „castele de fum” din năzăriri ingenios alternate. O ecuație cu două necunoscute se transforma într-o dilemă sentimentală cu doi protagoniști, două soluții posibile, una prin poarta deschisă de Darwin și cealaltă conform unei rețete de murături ardelenești. Model de rezolvare nu aveam. Cam așa ar fi putut arăta una din numeroasele noastre „brain storminguri” pe teme aiurite. Totul era permis, câtă vreme ni-l puteam închipui, aceasta fiind deja proba suficientă a existenței sale. De pe urma serii aceleia
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_iluzia_c_gabriela_calutiu_sonnenberg_1344675477.html [Corola-blog/BlogPost/360050_a_361379]
-
munți să cosești pe pante abrupte și să aduni apoi fânul uscat în clăi. N-am să uit însă niciodată, momentele de liniște, când mă odihneam la umbra brazilor, după o oră sau două de cosit, și mâncam toți plăcinte ardelenești cu brânză, calde, apoi ne răcoream cu lapte rece. Nu a existat nici un an, ca eu singur, sau cu familia, să nu fiu prezent la „Târgul de Fete” de pe muntele Găina, de lângă comuna Avram Iancu. Mă deplasam acolo cu orice
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
să interpreteze colinde, pricesne și muzică populară autentică, specifică zonei Năsăudului, până în prezent având lansate trei CD-uri cu muzică populară, un CD cu pricesne și două CD-uri cu colinde. Muzica părintelui Pomohaci impresionează nu numai prin tonalitatea dulce, ardelenească, ci și prin valoarea morală și educativă pe care o are. Printre cântecele dragi Domniei Sale și spectatorilor, majoritatea interpretate și pe scena de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de la Moscova, în1957, unde a fost premiat cu medalia de aur. Într-o carieră rodnică de cântec, dar și zdruncinată în primul rând de starea sănătății foarte agravată la finalul vieții, interpretul Ion Cristoreanu a cântat inegalabil de curat folclorul ardelenesc și bănățean, preluat de la rădăcină, păstrat, șlefuit, și retransmis la sursă nouă pentru cei ce vin. Radioul, televiziunea, Electrecord-ul, și-au sporit comoara de folclor din dărnicia sa, iar orchestrele ce l-au acompaniat, printre care cele cu Ionel Budișteanu
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
soția mea, ne vesteam unul celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
linoi, linoi, lar Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu cel frumos! / - Da la turmă cine-și umblă? / - Umblă-și Lariu, păcurariu, / C-on topor încolțurat, / C-on fluier înverigat. (Păcurarul sătul de oi, vechi colind popular ardelenesc) Cuvinte cheie: sătean, Ignat, sărbătoare, ritual, tradiție, animal, deusian, sanctificat, sacrificiu Keywords: villager, Ignat, celebration, ritual, tradition, animal sacrifice, glorified as a Saint, deusian Summary: Switched to Christianity, the ancient inhabitants of the Earth, our ancestor have linked the ritual
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Petroșaniul este cel mai frumos oraș din lume! Este orașul păzit de Masivul Parâng ,unde Jiul își începe cursul îndrăzneț printre stânci și unde oamenii au acea agresivitate oltenească ,mândrie bănățeană ,calm ardelenesc ,dar și istețime moldovenească. Petroșaniul este locul magic al copilăriei mele ,în care copiii se mai pot juca printre blocuri ,fără a fi agresați de mașini ,în care vârstnicii se pot plimba pe străzi umbrite de castani și în care
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrosani_prezent_si_viitor.html [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]
-
aproape supranaturale, să muncească și să lupte, este un motiv care se regăsește în aproape toate poemele cărții de față. O poezie a duratei, cu un mesaj care rămâne încrustat în fibrele inimii, e un adevărat temei de rămânere. Tradiția ardelenească e vie și-ți respiră prin pori. Mireasma ei este neasemuită. Mircea Dorin Istrate a mutat prin versurile sale, cosmosul în Ardeal. Aici e pentru toți, ombilicul pământului, de aici începe viața și tot aici se sfârșește vremelnicia umană. Tot
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]