5,100 matches
-
locul unor simple legături și interese private. Nimic din ceea ce “produce, provoacă și generează” familia nu este absolut necesar societății în forma sa structural-instituțională. Ea este o desfășurare de trăiri și concepte cu valabilitate internă, care nu produc efecte în afara arealului său. Ca un revers al acestei atitudini vedem cum pentru diverși indivizi, constituiți într-o uniune de interese, iar nu într-o unitate de comuniune, așa cum este familia, primul și ultimul scop este “să ne fie nouă bine”. Bineștiind că
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
2012 Toate Articolele Autorului Desfășurarea impresionantei ceremonii a jocurilor olimpice de la Londra care au reunit națiunile lumii într-un simbol înălțător al concordiei și al civilizației mi-a readus în minte un semnificativ element de contrast venind din vechimea aceluiași areal geografic. Și anume mi-am amintit de un film documentar pe care l-am văzut mai demult la televizor, pe canalul National Geographic referitor la canalizarea orașului Londra care, cu multă vreme în urmă, era foarte precară și din cauza apelor
MIASMA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_miasma_lucia_olaru_nenati_1343816685.html [Corola-blog/BlogPost/359954_a_361283]
-
La urma urmei, răbdare înseamnă credință în puterea binelui și a dragostei care este totodată motorul permanent al vieții noastre. Autorul cărții Gheorghe A. Stroia, se orientează zilnic către rugă, și prin aceasta ne dă de înțeles că Dumnezeu și arealul în care existăm, este dragostea. O ceață deasă, deasă se-așterne peste mine, ridic ochii spre Ceruri spre Tine Doamne strig: Ridică-mă-n lumină și uită-mi de păcate, și Fă să-mi fie tot sufletul... un frig. Constanța
( C ) RUG, A POETULUI GHEORGHE A. STROIA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1409076238.html [Corola-blog/BlogPost/368187_a_369516]
-
atinge indivizibilul/ s-a liniștit pentru o clipă , nu mai răscolește/ în culoarea vasului, pleacă, în tăcere,/ în afara lumii, în desăvârșire.// O, trup al alianței,/ materie ce refaci materia lumii,/ în pigmentul tău se celebrează deschiderea”. Prinse între marginile unui areal încercuit de nemărginirile oceanului, concentrate și eliptice, alcătuite din structuri verbale purificate, esențializate, versurile lui Andrés Sánchez Robayna comunică o experiență lirică de profundă trăire spirituală. Traducătorul, el însuși poeta “doctus, dar nu artifex” (așa cum, într-un interviu mai vechi
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_andres_snchez_robayna_olimpia_berca_1350917065.html [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
Nord - Vestul țării noastre cu vetre monahale unde s-a creat, în veacuri de demult, și depozitat cea mai veritabilă cultură și artă transilvan - românească, spiritualitate identitară care contribuie în cel mai înalt grad la specificul național. Mănăstirile din acest areal și-au avut rosturile lor în ansamblul civilizației românești în general, menținând aprinsă în condiții dificile și adeseori asupritoare candela credinței strămoșești, cu particularități care și astăzi uimesc prin trăinicie și dârzenie a crezului românesc și ortodox. Tocmai de aceea
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
grafică nu în ultimul rând. Este meritul alcătuitorilor acestei lucrări de a ne fi pus în față informații și imagini cu privire la aceste valori perene românești, care fac din Maramureș un spațiu inconfundabil al vechii și actualei civilizații românești dintr-un areal atât de identitar ca acesta. Lucrarea în cauză se prezintă, totodată, drept un prețios ghid pentru localnici și deopotrivă pentru călătorii prin acest spațiu, fie români, fie străini. Din acest motiv avem să aducem calde mulțumiri și remarcabile aprecieri sau
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457522006.html [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu ocrotitor, apare casa părintească unde imaginea mamei umple sufletul copilului de admirație, de uimire, de bucurie și mai ales de liniște ca în povestea „Puiul mamei” sau „Barza”. Burcuș, câinele, tovarășul său de joacă, de bucurii
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1459143195.html [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
vorbească frumos și cu respect despre România. Motto-ul nostru este: “Profesionalism în jurnalism” Sunteți unul dintre componenții noii conduceri a Uniunii Ziariștilor Profesioniști și unul dintre realizatorii noului website al acestei organizații profesionale. Într-o societate bântuită de impostură, arealul jurnalistic mai poate fi stabilizat de inițiative de promovare a celor care practică o publicistică deloc facilă, dar profesionistă? Eu cred că da. Deși, este într-un evident regres, deși pierde teren și e uzată moral, vremea personalităților accentuate în
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
idiot care s-a întâmplat. Sunt spectacole care ne caracterizează și cred că are sens să le vedeți. V.-Am observat, maestre, ca baza v-ați clădit-o de la satira lui Caragiale!? Maestrul Sandu Grecu: Da, suntem unicul teatru din arealul românesc ce a montat integral în mod concomitent Caragiale. Cu toate că, mai sunt teatre ce au montat toate piesele lui Caragiale, dar în diferiți ani sau poate la 10 ani o premieră. Noi am avut în proiect la un moment dat
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1479923017.html [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
am cucerit cu sabia și nu-l vom da nimănui, nici lui Ferdinand, nici altuia.” Parcă vorbește avant la lettre Mihai Viteazul la 1600, ucis din ordinul habsburgilor să nu se unească Țările Române și să devină prea puternice în arealul central-european. Petru Rareș a fost și un genial strateg militar și un domn care a știut să facă politică externă. El inițiază bune relații cu Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a își susține politica de independență
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
carieră deschisă din Europa, pentru statul român și pentru locuitorii zonei pare a fi o povară în ceea ce privește poluarea mediului. Însă, pentru începerea mineritului, compania stăină trebuie să obțină toate proprietățile din zona de exploatare, să mute 2000 de persoane din arealul implicat și să demoleze 900 de case, biserici și cimitire, mare parte din localnici nefiind de acord cu acest lucru. Pe lângă aceasta, ar mai trebui să primească undă verde din partea guvernului pentru studiul de impact asupra mediului. Pe de o
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
organizat, până în prezent, patru expoziții. În aproape un sfert de veac, Aurel Gheorghe Ardeleanu a realizat nu mai puțin de 44 de lucrări de artă monumentală, instalate în spații publice (monumente, statui, basoreliefuri, dar, mai ales, busturi), pe mai tot arealul banatic, precum și în Portugalia ori Serbia. Acestora li se adaugă o serie importantă de portrete (aproximativ 50) ale unor personalități (multe în viață), majoritatea din aceeași zonă geografică. Cei portretizați sunt, cu precădere, scriitori, slujitori ai bisericii, muzicieni, actori, plasticieni
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
și Harghita, din ultimii cincisprezece ani ... Spre exemplu, în capitolul întâi, intitulat Rugă și trudă la candela credinței străbune, este redată o sinteză care cuprinde informații privind: repere cronologice asupra înființării și activității noii Eparhii; rolul și funcțiile Eparhiei în arealul multietnic și pluriconfesional din județele Covasna și Harghita; activitatea misionară și pastorală a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei; activitatea sectorului administrativ - bisericesc, aspecte ale organizării bisericești - prezentarea protopopiatelor, parohiilor și filiilor; adunările eparhiale, ședințele Consiliului Eparhial și ale
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
sau altul s-ar putea rezolva, însă în economia de piață capitalistă în care ne aflăm astăzi este foarte greu de impus cuiva, nu se mai poate impune nimic, decât dacă ar fi o strategie națională să vezi pe fiecare areal geografic ce se poate face, ce se poate promova ș.a.m.d. Drumurile din cele două județe au fost lăsate cel mai în urmă din țară în ceea ce privește modernizarea. Abia acum, după douăzeci de ani (de la căderea regimului comunist) au început
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
acest lucru. Epigrama, un gen literar în care se îmbină satira, umorul și concizia, este populară numai la români. Deși apărut în Europa încă pe vremea romanilor, deși a avut reprezentanți de seamă (Martial, Voltaire), astăzi este prezent doar în arealul românesc. Alte genuri scurte umoristice (limerick-ul la irlandezi, senryu-ul la japonezi) au caracteristici complet diferite. Umor au mulți, francezii un umor mai suculent, englezii unul mai subtil. Satiră găsești la cele mai multe popoare. Ironie găsești în toată literatura universală. Dar autoironie
DESPRE UN ANUMIT GEN DE UMOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407216639.html [Corola-blog/BlogPost/344198_a_345527]
-
în luceferi,/ luceferii s-au învelit cu nori,/ norii au uitat să se joace,/ joaca a uitat că există! (NIMICUL DE PRETUTINDENI), determină irumperea irepresibilă a dorinței evadării din circumstanțele constrângătoare proprii mundaneității. Întrebările vor fi mereu prezente în acest areal clocotitor. Lirismul Viorelei Codreanu Tiron poate avea și patina fin de siècle caracteristică vechilor vise trăitoare între viață și moarte: Cununată cu timpul,/ destinul/ mi-a făcut rochie de mireasă/ din mătasea prăfuită a amintirilor/ ce mă trag spre un
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
au permis cunoașterea celor mai odioase proceduri umane de rezolvare a unor conflicte lipsite de sens și de conținut uman.O formă gravă a unei maladii care a cuprins în mrejele sale o mare parte a populației lumii-atât ca areal cât și ca întindere în timp:spiritul războinic,de guerilă,tendința de-a avea cât mai mult spațiu la dispoziție...Pentru ce? Poate,pentru a avea posibilitatea,comparând ce ai ca întindere materială-cu alți virtuali rivali-să fii considerat...o
DEŞERTUL DE CATIFEA (16) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_16_costel_zagan_1365339553.html [Corola-blog/BlogPost/345750_a_347079]
-
De asemenea, era semnalată și în alte puncte din precum Ponoare, Cârceni,(Grozești) Salcia , Bala de Sus , Bălăcița , Jiana Mare , Ponoare , etc. Botaniștii identifică Arum Alpinum- Rodul Pământului, în mai multe puncte ale Parcului Natural Porțile de Fier, învecinate cu arealul așezării Podeni, chiar în anul 1999, 2000, 2002. Din rezonanța acestei plante în memoria colectivă, până nu demult s-a păstrat obiceiul de a face anual, primăvara, pe baza acesteia pronosticul recoltei de grâu, porumb, vin. Nu toată lumea cunoștea această
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Ca un preludiu în placentă. În coapsa mirosind a fân, Și a iubire indecentă. Ce dacă o să vină ploaia? În tine mă ascund, jilavă. Mai port pe buze vânătaia. De tine, încă sunt bolnavă. M-atingi cu degetele mici, Pe arealuri indiscrete. Și în hamacul cu furnici, Rămâi să descifrezi secrete. Eu delirez în zori ce crapă peste tăceri spălate-n must. Și-aștept festinul să înceapă în labirintul meu îngust. Rămân o clipă-n amorțire. Apoi continuu să te beau
NESAŢ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1497524253.html [Corola-blog/BlogPost/365431_a_366760]
-
Anuarul Filialei Banat-Timișoara a Ligii Scriitorilor- bornă de graniță a spațiului culturii române După un an bogat în activități culturale, iată, Filiala Banat Timișoara a Ligii Scriitorilor Români publică Anuarul nr.3, motiv de bilanț și de jalonare a unui areal cultural ce trebuie să devină mărturisitor peste timp și vremuiri. Nu ar fi fost posibil acest demers dacă în fruntea Filialei nu s-ar fi aflat un om dăruit promovării culturii noastre cum este profesoara Doina Drăgan, având alături pe
ANUARUL FILIALEI BANAT-TIMIŞOARA A LŞIGII SCRIITORILOR- BORNĂ DE GRANIŢĂ A SPAŢIULUI CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anuarul_filialei_banat_timisoara_a_lsi_al_florin_tene_1357828454.html [Corola-blog/BlogPost/343470_a_344799]
-
de-a lungul fâșiei litorale a Pacificului, intersectează orașul Sân Francisco și se “desfășoară” în câteva planuri de fălii care “adăpostesc” zonele epicentrale, un fel de ramificații secvențiale și paralele dispuse deasupra unor forme de relief relativ joase, vai sau areale colinare, fracturi sau fisuri care poartă numele locurilor unde mișcarea seismică s-a produs sau a fost puternic resimțită și unde magnitudinea este foarte ridicată : Mascama, Rodgers Creek, Hayward Sargent, Calaveras și Greenville. Cataclismul de acum o sută de ani
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
de la Ciovârnășani 7-. Este de asemenea, probabil ca, așa cum se întâmpla la noi în evul mediu și aceste stăpâniri încricișate asupra pământurilor de la Ciovârnășani , Prejna, Turtaba, Izverna, etc. să se datoreze fenomenelor roirii, al mobilității funciare a populației în cadrul unor arealuri mai mult sau mai puțin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnășani și moșnenii, de la Prejna, Costești, Cerna Vârf, Gornovița, Nadanova și chiar Izverna , în general oameni de la hotar ( graniță ) să se fi stabilit legături de
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
de rudenie cum o face și preotul Haralambie Tudor din Izverna , între Lupu Buliga și Tudor Vladimirescu , de asemenea rudă cu Dunceștii. Faptul că doi mari conducători militari, situați în timp la două secole unul de altul, provin din același areal din același neam sau aproape înrudiți este remarcabil și constituie un motiv de meditație pe tema apariției și activității personalităților în istorie. 8.Nicolae Stoicescu , Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova , București , Editura Enciclopedică Română ,1971,p.
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
a spus „de ce îi faceți asta Andrei?” Veneam acasă, plângeam bine, măi scriam o poezie în care îmi încuiam toată neputința și o luăm de la capăt. Am inteles relativ repede că în viața anumite lucruri sunt obligatorii, școala, cariera, tot arealul de activități sociale care te menține ca personaj credibil în societate și mi-am creat un principiu, dispusă fiind să nu mă abat nicicând de la el; să nu fac niciodată lucruri care nu îmi plac, să mă conving într-atât
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1461675732.html [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]