KorAP: Find »[drukola/base=arendaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...97 >

2,417 matches

Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care arătau în anul 1834, că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
că arendașul le pretindea mai mult decât era obiceiul, ei refuzând să plătească 15 lei de vie și să facă clacă cum li se ceruse, din care cauză arendașul îi oprise de la culesul viilor 681. În alte cazuri (la Broscari) arendașul pretindea câte 6 lei de fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
fiecare vie moștenită de țărani de la părinții lor, deși până atunci nu plătiseră nimic 682. Asemenea cereri noi ca și sporirea sensibilă a prețului otaștinei 683 contribuiau la agravarea situației materiale a țărănimii. În același timp, proprietarii și mai ales arendașii pentru a putea realiza asemenea majorări se dedeau la o serie de abuzuri și vexațiuni care nemulțumeau țărănimea. Ei făceau greutăți la măsuratul prunelor sau vinului procedând în unele cazuri, precum la Cacoți, la măsurarea prunelor după ce acestea erau puse

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
obligau, cum se întâmpla la Brănești și Ionești în perioada 1834-1837, să fabrice rachiul numai la cazanele lor care erau și insuficiente 685. În cazul locuitorilor din Cerneți, care din vechime aveau vii la Breznița, Trestinic, Buliga, Gâldanu și Orgutova, arendașul le lua mai mult decât era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
proprietara moșiei 691. Sunt însă și situații în care țăranul refuză să plătească obligațiile și să mai lucreze viile oprindu-i pe alții să le lucreze (la Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Bistrița și Breznița)692. În situația asemănătoare întâlnim în timpul revoluției de la 1848 când arendașul moșiei Oprișoru reclama că țăranii refuzau să lucreze viile iar la Punghina chiar dărâmă două cârciumi arendărești 693. Este cunoscut de asemenea faptul că proprietarii și arendașii obțineau venituri importante grație monopolului ce-l aveau la comercializarea băuturilor alcoolice. Iată de ce ei reacționează violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
violent atzunci când li se încălcau asemenea drepturi 694. Mai ales se opuneau aducerii de către țărani a vinului sau rachiului produs pe alte moșii în satele aflate pe moșiile lor. Este edificatoare în acest sens plângerea din anul 1834 a arendașului moșiei Maglavit care arăta că țăranii aduseseră în sat cca. 15000 vedre vin pe care-l vânduseră sub ascuns celor ce nu aveau 695. El cerea să se procedeze ca și pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al ponderii acestui domeniu în cadrul economiei agrare. Cu toate

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii aveau vii. Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa Catinca Găneasca

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu ani în urmă. Și dacă tendința arendașilor și proprietarilor de a percepe otaștină mai mare decât cea legiuită a putut fi oprită de ocârmuire, în schimb pentru viile noi aceștia, pe diferite căi, îl sileau pe țărani să încheie învoieli și să dea bani sau dișme. La

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
vechi unde productivitatea și deci venitul obținut de la un pogon de vie era mai mare ca în alte părți. Datorită unor asemenea greutăți precum și a altor cauze nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
nu de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde altora. Astfel de conflicte înte proprietari și arendași pe de o parte și țărani pe de alta în legătură cu dreptul de stăpânire asupra viilor și livezilor, plata drepturilor proprietăricești precum și delictele legate de vii, livezi, vin, rachiu, pivnițe etc. judecate de judecătorie, sunt numeroase. O statistică alcătuită de noi

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
pus băutura iar 12 pentru pomi și livezi 719, acestea fiind bine-nțelese numai o parte din cele ce au avut loc în realitate. Asemenea frământări, nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837

3 și 4 pietre printre care cea de la Balta Varde 20. Datorită indicelui sporit de rentabilitate oferit în general de mori, construirea, achiziționarea și exploatarea instalațiilor de morărit este un domeniu care atrage în această perioadă foarte mulți proprietari și arendași, pe moșnenii și locuitorii satelor și orașelor, pe alți întreprinzători. Spre exemplificare arătăm că numai în trei luni ale anului 1831 la moara de la Obârșia din plasa Câmpul, moară cu trei pietre , a postelnicului Vasile Plopșoreanu, are NOTE 1. Șt.

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru vremea aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi de

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417

politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe

TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Tu_taci_arhimandrid_justin_parvu_marin_voican_ghioroiu_1332528975.html [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414

politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni și a își păstra privilegiile. Tu taci; - Astăzi, parlamentul și guvernul țării, divăniții de azi, arendează pământurile și întreprinderile "nerentabile " la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe

SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_poporul_roman.html [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]