231 matches
-
cunoscută la Geoagiu. Areta arăta bine ca pensionară cum se recomanda la cei pe care îi cunoștea, ceea ce l-a atras pe Acatistu. Când a cunoscut-o pe Areta erau ultimele zile de stațiune ale lui Acatistu dar și pentru Areta. Acest lucru a făcut ca să se auto invite la domiciliul lui Acatistu din Oravița. Ajunși aici au început viața lor de îndrăgostiți! Dar Areta avea planul ei. Voia să-l lămurească pe Acatistu să vină la Moldova Nouă. Acatistu avea
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
a cunoscut-o pe Areta erau ultimele zile de stațiune ale lui Acatistu dar și pentru Areta. Acest lucru a făcut ca să se auto invite la domiciliul lui Acatistu din Oravița. Ajunși aici au început viața lor de îndrăgostiți! Dar Areta avea planul ei. Voia să-l lămurească pe Acatistu să vină la Moldova Nouă. Acatistu avea o pensie destul de bună și totuși cheltuielile cu noua lui cucerire depășeau pensia. Areta îl chema insistent să se mute în apartamentul ei și
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
Oravița. Ajunși aici au început viața lor de îndrăgostiți! Dar Areta avea planul ei. Voia să-l lămurească pe Acatistu să vină la Moldova Nouă. Acatistu avea o pensie destul de bună și totuși cheltuielile cu noua lui cucerire depășeau pensia. Areta îl chema insistent să se mute în apartamentul ei și să-l vândă pe al său de aici din Oravița. Zona Gării din Oravița are blocuri construite de fosta întreprindere minieră și desigur că sunt căutate. A găsit repede clienți
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
-l vândă pe al său de aici din Oravița. Zona Gării din Oravița are blocuri construite de fosta întreprindere minieră și desigur că sunt căutate. A găsit repede clienți să-și vândă apartamentul, fără să studieze unde va merge cu Areta. Cum nu avea rude apropiate și era de prin regiunea Hunedoarei a fost factorul care a atras-o pe Areta. Acatistu era un bun povestitor, citise mult și era atras de cărțile de filozofie și teologie. La Oravița le scria
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
și desigur că sunt căutate. A găsit repede clienți să-și vândă apartamentul, fără să studieze unde va merge cu Areta. Cum nu avea rude apropiate și era de prin regiunea Hunedoarei a fost factorul care a atras-o pe Areta. Acatistu era un bun povestitor, citise mult și era atras de cărțile de filozofie și teologie. La Oravița le scria vecinilor și celor care îl cunoșteau acatiste pentru mănăstirile din zonă în mod special pentru cea de la Ciclova Montană. De unde
ACATISTU! IN VINO VERITAS! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364214_a_365543]
-
onomastică (Otânjoiu, Deșelatu, Babarău, Lăpăitu, Feșteleiu, Fățăitu, Ștergăroiu, Marțafoiu, Mușmulă etc.). Acești ipochimeni hilari și malonești, aceste măști sunt, pe de o parte, foarte vii, foarte credibili, uneori de-a dreptul memorabili (Bobleț, Măgădău, Deșelatu, prof. univ. dr. Lăpăitu Zenoviu, Areta Făcăianu, Iolanta Babarău ș. a.). Pe de alta, sunt anulați, șterși, anihilați de propriul nume (care e aluziv, alegoric, trimite (și) la altceva decât la individul desemnat, recuperează gândirea, are ceea ce se cheamă “formă internă”). În consecință, într-o a doua
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
vârsta de douăzeci de ani de apariție și activitate neîntreruptă și neîncetată (1995 - 2015), și la numărul 80, în demersul așezării culturii și spiritualității autentice în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli și credincioși... Stimată Doamnă Director Areta Moșu, Stimate Domnule Redactor Șef Liviu Papuc, Țin să mărturisesc faptul că întotdeauna, când am prilejul să citesc ori să răsfoiesc o revistă culturală, spirituală sau duhovnicească mă bucur nespus de mult, deoarece constat că este mult folositoare multora dintre
REVISTA CULTURALĂ “REVISTA ROMÂNĂ”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE DOUĂZECI DE ANI DE APARIŢIE ŞI ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380011_a_381340]
-
de discernământ și dreaptă socoteală. Marele istoric și savant Nicolae Iorga spunea, afirma undeva că omul rămâne în viitor doar cu ceea ce a putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Doamna Director Areta Moșu a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumneaei este tot mai greu de cuprins
REVISTA CULTURALĂ “REVISTA ROMÂNĂ”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE DOUĂZECI DE ANI DE APARIŢIE ŞI ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380011_a_381340]
-
revistei cultural - educative și instructiv - civice „Revista Română” care a ajuns acum la această cifră rotundă în acțiunea și activitatea ei de rostuire a minții și a sufletelor multora dintre noi, cititorii ei fideli, loiali și credincioși, precum și Directorului - Doamna Areta Moșu și a Redactorului Șef - în persoana Domnului Liviu Papuc, le doresc să aibă parte de viață cât mai lungă, cu mult folos sufletesc și cu mulți cititori, să se bucure de realizările și împlinirile de până acum, să le
REVISTA CULTURALĂ “REVISTA ROMÂNĂ”, AJUNSĂ LA VÂRSTA DE DOUĂZECI DE ANI DE APARIŢIE ŞI ACTIVITATE NEÎNTRERUPTĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380011_a_381340]
-
din orele de română, chinuit de genul poeziei pe care nu o pricepeam, m-am pomenit dând glas exasperării: „Decât așa ceva, prefer poeziile lui Alecsandri!” Replica profesoarei mele a venit prompt, menită să mă pună la punct și să-mi arete unde îmi e locul: „Aceasta este dovada cunoștințelor dumitale, care au rămas la nivelul lui Alecsandri!” Am tăcut, dar nu rușinat, ci ofensat și furios de-a dreptul, întrucât aveam pretenții la mine în ceea ce privește literatura. Am tăcut, în timp ce mintea mea
ALBASTRU TRANSCENDENT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373551_a_374880]
-
de gene pe obrazul sorții, Ce-a alungat scurta mirare ascunsă trist în pragul nopții, Mi-aș regrupa armata-n șoapta și-aș pune timpul între noi, Așa încât, cu orice trudă, n-ai mai găsi drum înapoi. Dar tu, te-areți a fi sclipirea neobosită a luminii Ce a pătruns prin scuturi, hoață, și s-a lipit precum ciulinii De puful gândurilor mele și-a lacrimilor încântare, În timp ce deveneai mulajul inimii mele solitare. Soldații nu se mai deșteapta și orologiile se-
CAPITULAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376378_a_377707]
-
comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția DICȚIONAR • Dicționar de adjective franceze, Ioan Baciu, 186 pag., 153.000 lei • Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc, 192 pag., 60.000 lei • Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc, 168 pag., 60.000 lei • Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin, 560 pag., 186.000 lei • Dicționar englez-român, Petru Iamandi, 552 pag
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
10 cărți comandate reducerea devine 30 %. Colecția DICȚIONAR • Dicționar de adjective franceze, Ioan Baciu, 186 pag., 153.000 lei • Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc, 192 pag., 60.000 lei • Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc, 168 pag., 60.000 lei • Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin, 560 pag., 186.000 lei • Dicționar englez-român, Petru Iamandi, 552 pag., 120.000 lei • Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor, 220 pag., 240.000 lei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tel. 0265/261739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 În aceeași colecție: Dicționar de adjective franceze, Ioan Baciu Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin Dicționar englez-român, Petru Iamandi Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor Dicționarele imaginarului: S.F. , Sorin Pârvu Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 În aceeași colecție: Dicționar de adjective franceze, Ioan Baciu Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin Dicționar englez-român, Petru Iamandi Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor Dicționarele imaginarului: S.F. , Sorin Pârvu Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel Redactor: Monica Vasiliu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1991 (în colaborare cu Victor Tulbure). Repere bibliografice: Petru Tulniceanu, Andrei Ciurunga, „Decastihuri”, TMS, 1969, 4; Haralambie Țugui, „Vinovat pentru aceste cuvinte”, CRC, 1972, 36; D. Micu, „Argumente împotriva nopții”, CNT, 1977, 19; Aureliu Goci, „Echivalențe”, RL, 1979, 12; Areta Șandru, „Echivalențe”, CL, 1979, 8; Lit. rom. cont., I, 242-243; Ion Coja, Dragostea de țară e rotundă, FLC, 1981, 15; Haralambie Țugui, Andrei Ciurunga, „Memorii optimiste”, CRC, 1992, 24; Mihai Iacob, Pentru o nouă istorie, RL, 1992, 35; Dicț. scriit
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
al căror corpus însumează viziuni despre lume asemănătoare, apropiate, deosebindu-se doar datorită câtorva evoluții sau transformări. Unii tremură deja la ideea că Aristip din Cirene tatăl, din care s-a născut Aristip Metrodidactul într-o a doua generație - și Arete îVirtutea!), fiica sa -, ar putea să nu fie filosoful pe care-l știm! Câțiva istorici ai filosofiei conchid, într-adevăr, că absența lui Aristip din Cirene din opera lui Platon dovedește inexistența tezelor cirenaice în momentul în care acesta scrie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
REVISTA ROMÂNĂ, publicație apărută la Iași, trimestrial, începând de la 1 iunie 1995. Are ca director pe Areta Moșu, iar colegiul de redacție este alcătuit din Ioan Caproșu, Cătălin Ciolca (redactor-șef), Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais,Valeriu Rusu, Nicolae Turtureanu. De la numărul 1/1997 redactor-șef devine Victor Durnea. Ulterior din colegiul redacțional mai fac parte
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
ȘANDRU, Areta (25.VII.1950, Lazuri, j. Satu Mare - 18.V.1991, București), prozatoare. Este fiica Clemanței Șandru (n. Tomescu), educatoare, și a lui Erast Șandru, învățător. La București va absolvi în 1969 Liceul „I. L. Caragiale”, iar în 1973 Facultatea de Filologie, secția
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
Alcinoos, deși minunată, nu-i poate schimba ursita. Însoțindu-se cu ea, Ulise ar fi putut deveni regele insulei feacilor, care este țara păcii - dar Nausicaa se îndeletnicea numai cu spălatul rufelor, nu și cu urzirea. Doar mama ei, regina Areta, putea interveni, pentru că era torcătoare de caiere de purpură 21. Dar se pare că regina torcea firul vieții fiicei sale, și nu pe al lui Odiseu. Celelalte trei femei se implică profund în soarta lui Polytropos. Calipso îl reține (în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca „aceste cuvinte să aibă acoperire în viață prin noi înșine” (Paul Nancă, Noi zicem că...). Rubrici: „Oportunismul liber”, „Din istoria rezistenței anticomuniste”, „Lovitură liberă”, „Opinii”, „Oglinzi”, „Țara așa cum este”, „Contacte”, „Dramele cotidianului”. Revista publică versuri semnate de Romulus Vulpescu, Areta Șandru, precum și poezia Ne vom întoarce într-o zi de Radu Gyr, însoțită de o prezentare a autorului, aparținând lui Gheorghe Rădulescu. Cronicii literare susținute de Dan Silviu Boerescu i se adaugă mai multe articole ce vizează receptarea operei eminesciene
PHOENIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288806_a_290135]
-
Petöfi, Theodor Storm. Publicația cuprinde și articole pe teme politice, medicale, istorice, religioase, agricole, cugetări, epigrame, chiuituri, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: T. Robeanu, Nicu Dracinschi, V. Huțan, I. Nistor, Vasile Grecu, R. Cândea, Oltea I. Nistor, D. Marmeliuc, Artur Gorovei, Areta Vitencu, Teofil Lianu, Gh. Antonovici, Ion I. Nistor. A.P.
CALENDARUL „GLASUL BUCOVINEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286019_a_287348]
-
Pârâială avea mâna largă iar oamenii săreau cu dragă inimă să-i deie ajutor. La tăierea porcului bunăoară, înștiințat, cel dintâi se înființa cel care cunoștea toate mădulările animalului, cumătrul Gafton. Soseau apoi fina Gâscă, surdul lui Hoașcă cu tot cu Soltana, Areta și alte vecine. După înjunghiere, femeile se strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
din ogradă, pârleau roată Curătura, făcu admirativ cumătrul. - Merg la furat ?! se miră cu naivitate Gâsca. Da ce-ai gândit că la cumpărat ? Lăzurenii au scos grâul din întovărășire de două ori cât noi. - Au în sat și frizer, făcu Areta cu invidie. - Dé, la noi, fiecare pe la casa lui. Pe Petrache Pelin cum îl ferchezuiește baba ? Cică-i pune curaua în gât și-un genunchi în piept și, haști haști, trage briciul, că sufli pe el puful și-l despici
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]