468 matches
-
persoane și este dominată de o emoționalitate polemică, manifestată în sarcasm și invectivă. Tonul polemic se folosește, mai întâi, de clișeele unui limbaj politic „pașoptist", reluat în jurul lui 1950, cu note popular-arhaice în actul de înfierare a dușmanului: jaf, bir, argat, moșie, iobagi, slugă, ispravă, a huzuri etc. Tonul solemn și patetic se asociază cu cel colocvial: „măsuri ale disperării, simpliste și din topor, elaborate pe genunchi". Nu lipsesc inovațiile metaforice, devenite clișee, ale limbajului politico-jurnalistic actual: a căpușa, tonomate, cașcaval
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
geografic vorbind, distanța astrală care-l separă de descendenta familiei Ypsilant. Bătălia pare pierdută dinainte -, iar faptul că soțul Albei, celebrul avocat Georges Radu Șerban, îl acceptă ca asistent nu face decât să sporească exponențial complexele pretendentului: „Inima- mi de argat îmi sfârâia ca pusă pe jăratec; mă simțeam neînsemnat și umil, și vedeam că distanța de aici la lună, care mă separa de ea, crește, de parcă luna, liberată de atracție, s-ar fi pus într-o bună zi în accelerată
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]
-
vizitatorii curioși să afle cum a fost atunci. Ultima comoară este daoismul, poate cea mai prețioasă dintre toate, atent pitită între firele încâlcite ale poveștii. După opinia noastră, principiile promovate de daoism sunt puse în aplicare de Lan Lian, fostul argat al lui Ximen Nao, împroprietărit după instaurarea Republicii Populare, căsătorit cu Yingchun, prima concubină a fostului stăpân, cel care a preferat să se separe de cei dragi dăruindu-i cu partea lor de pământ și uneltele aferente numai să rămână
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
Răzvan Ungureanu, într-o postare pe blogul personal, critică decizia USL de a trece STS la MAI, apreciind că premierul Victor Ponta crede că astfel va obține voturi în acest an electoral. "USL vrea cu orice preț să pună un argat politic la conducerea STS-ului. Proiectul de lege al USL, privind trecerea STS la MAI, este neconstituțional. Simt o neliniște apăsătoare, acum în an electoral. Ponta este convins că STS îi va aduce voturi dacă își plantează un om la
MRU: Simt o nelinişte apăsătoare... () [Corola-journal/Journalistic/32659_a_33984]
-
noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu am știut nimic de părinții noștri. Ne considerăm pierduți. Valer își făcea planuri de angajare că argat la conacul unui boier din loca litate. Frontul era aproape de Nistru. Mătușa Fenea a venit la Buzoiesti; era disperată de soarta fiul ei, vărul nostru, ofițer pe front, care își pierduse un ochi. Unchiul era mobilizat la Câinari ca să asigure
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
al doilea război mondial, aur rămas blestemat. S-a măritat cu Gheorghe a lui Roiu, si s-a mutat în casa înconjurată de stupi - de aici venea și porecla de Roiu - alături de băiatul dat de suflet, venit în familie că argat, slugă săracă pripășita din Sfântu Gheorghe, sat ascuns între dealuri, cum te coborî dinspre Plopsoru. El, copil amărât, rămas fără mama de mic, fusese dat de slugă pe când avea doar 9-10 ani. Asta ar veni pe vremea când un arhiduce
Maica și Gheorghe al lui Roiu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18927_a_20252]
-
un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu sărac Ioane,necăjit O droaie de copii îți plâng la masă, Să-ți dau de lucru eu am chibzuit, Vreau în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
lei. Așadar, dacă din salariu scădem impozitele, primarul își poate cumpăra cam 10 vaci cu 10 viței. Salariul pe un an al subadministratorului districtului Ciacova a fost stabilit în 1754 la 150 de florini. În 1895, salariul mediu al unui argat familist (folosit la toate muncile dintr-o gospodărie) era de 377,81 de coroane pe an, iar cel al unui argat nefamilist, de 497 de coroane. Că, deh, cel cu familie își consuma energia și cu familia și astfel nu
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
al subadministratorului districtului Ciacova a fost stabilit în 1754 la 150 de florini. În 1895, salariul mediu al unui argat familist (folosit la toate muncile dintr-o gospodărie) era de 377,81 de coroane pe an, iar cel al unui argat nefamilist, de 497 de coroane. Că, deh, cel cu familie își consuma energia și cu familia și astfel nu lucra atât de mult pentru stăpân - pe când nefamilistul nu avea o altă grijă decât munca. Construcția bisericii ortodoxe din Lugoj va
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
un conac ce se-nvârtea sub soare. N-avea copii boierul,fiindcă soarta De prea de timpuriu l-a văduvit Răpindu-i într-o bună zi consoarta, Închis-a ochii și nu s-a mai trezit. Chemă stăpânul pe Ion argatul Vrednic tăran,cinstit și respectat Bun meșter,o știa tot satul Și-i dă poruncă clară,răspicat: -Te știu sărac Ioane,necăjit O droaie de copii îți plâng la masă, Să-ți dau de lucru eu am chibzuit, Vreau în
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
să-mi ridici o casă. Să pui la dânsa lemnul cel mai bun Stejarii drepți,înalți ,de calitate, Atâta vreau Ioane să-ți mai spun Ne-om socoti când termini,cu dreptate! Îi dădu bani boierul pentru casă Dar pe argat,Satana îl îndeamnă: -Are de unde Ioane,nici nu-i pasă Dacă oprești din bani (dar o țârică) Și nici nu va băga precis de seamă Hai,pune mâna frate,n-avea frică! Boierul are case o grămadă- Gândi Ion,când
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
tot satul) Să vadă ,cât de bine a lucrat. -Că ai fost harnic și m-ai ascultat În loc de plată Ioane ,eu aș vrea Să-ți dăruiesc căsuța ce-ai lucrat, De azi băiete dragă, e a ta! Se uită lung argatul de la drum Și cu regret găsind căsuței hibă: -Dacă eram un om cinstit ,acum Aveam o casă mare,nu colibă! Referință Bibliografică: Lecția / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor
LECȚIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385130_a_386459]
-
Acasă > Impact > Pamflet > DOAR UN CHIBRIT?! Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Trecută-apoi filosofie; Nu știu cine-i mai vinovat, Argatul? Al său împărat? Aplaudă ca niște foci De pe-o banchiza cu escroci Și-apoi se miră că abundă Prostia care îi scufundă. Eu mă amuz că un circar, Dar înăuntru-mi e mortar, Din toate ce-au fost simțăminte
DOAR UN CHIBRIT?! de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385177_a_386506]
-
-n picioare De-atâtea drumuri arzătoare; Copiii toți, așa, uimit, Vor întreba: „Doar un chibrit?!” 13 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: The #Edward #Munch #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii E lesne-a scrie o prostie,Trecută-apoi filosofie;Nu știu cine-i mai vinovat,Argatul? Al său împărat?Aplaudă ca niște fociDe pe-o banchiza cu escrociși-apoi se miră că abundăProstia care îi scufundă.Eu mă amuz că un circar,Dar înăuntru-mi e mortar,Din toate ce-au fost simțăminte,Se pârjolesc în necuvinte
DOAR UN CHIBRIT?! de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385177_a_386506]
-
locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argații tăi. Și, ridicându-se, a venit la tatăl său. Dar, încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său și i s-a făcut milă și, alergând, a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat. Atunci i-a zis
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Spovedanie sau Mărturisire, înseamnă mărturisirea cu căință momentană în fața preotului duhovnic. Acest fapt, însă, nu exclude ci chiar presupune pocăința ca lucrare a vieții întregi. „Tatăl l-a primit pe fiul risipitor ca pe un fiu, nu ca pe un argat. Vedem de aici că orice păcate am săvârși, oricât ne-am îndepărta de Dumnezeu, dacă ne pocăim, Dumnezeu ne iartă și ne primește cu brațele deschise, ca tatăl din parabolă, pentru că El „nu voiește moartea păcătosului, ci ca păcătosul să
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
se îndrepta, de a se întoarce la casa la care, conform propriei sale mărturisiri, era îndestulat de toate. Ca și Zaheu vameșul, el își elaborează singur canonul cerând să fie primit nu ca un fiu ci „ca pe unul din argați”. Acestea sunt momentele sau treptele adevăratei pocăințe. Ne-am putea întreba: Avea nevoie tatăl din pildă de mărturisirea fiului său risipitor? Fără îndoială că nu. Știa bine tatăl ce-a făcut fiul său, precum bine cunoaște Dumnezeu păcatele noastre. Ci
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
și destrăbălare. A ajuns, până la urmă, într o cruntă mizerie, tocmindu se păstor al unei turme de porci. Cuprins de regrete și remușcări, dar și de oarece edificări, se întoarce acasă cu gândul că ar fi fericit dacă ar ajunge argat în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru care a sacrificat vițelul cel gras. „Și aduceți vițelul cel îngrășat și l înjunghiați și, mâncând, să ne
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
este însoțit de căința sinceră: „Sculându mă, mă voi duce la tatăl meu și i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta; Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă mă ca pe unul din argații tăi” (Luca 15.18 19). Cine este tatăl fiului rătăcitor? Este prototipul părintelui, este „tatăl generic”, un fel de Dumnezeu, al toate înțelegător, iertător. Este marele pedagog, capabil de a converti situația de păcătuire în prilej de îndrumare și formare
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
Little #Nymph - #Loui #Jover#Ink on #Paper#ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii... XV. DOAR UN CHIBRIT?!, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2151 din 20 noiembrie 2016. E lesne-a scrie o prostie, Trecută-apoi filosofie; Nu știu cine-i mai vinovat, Argatul? Al său împărat? Aplaudă ca niște foci De pe-o banchiză cu escroci Și-apoi se miră că abundă Prostia care îi scufundă. Eu mă amuz ca un circar, Dar înăuntru-mi e mortar, Din toate ce-au fost simțăminte
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Înviere și Crăciun, Când mai aprinzi o lumânare În întunericu-ăsta mare. Dar de aici, să-ncendiezi Tot ce iubești, ce speri, ce crezi, Aș zice că ... Citește mai mult E lesne-a scrie o prostie,Trecută-apoi filosofie;Nu știu cine-i mai vinovat,Argatul? Al său împărat?Aplaudă ca niște fociDe pe-o banchiză cu escrociși-apoi se miră că abundăProstia care îi scufundă.Eu mă amuz ca un circar,Dar înăuntru-mi e mortar,Din toate ce-au fost simțăminte,Se pârjolesc în necuvinte
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
un colț neștiut al creierului se află un comandament al morții. Neiertător când se ivește prilejul: Cain a dovedit-o. Orașul acesta de rândași poate să devină, oricând, unul de revoluționari. Micimea încearcă să înghită Mărimea. Din vale au venit argați: slugi la slugile mele. Strecurați în patul stăpânilor, zămislesc bastarzi. Nici cai, nici măgari: catâri încăpățânați. Și violenți, efect al unei metisări nefericite. Sunt gata să-mi ia gâtul în orice clipă. Îi simt infinit mai străini și mai nemernici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche, însemnând valea cu știubeie, loc pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După vii, Fundu Sârbului (mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari), dar precizează că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]