222 matches
-
ce a îngreunat misiunea juriului format din Dr. Sorin Mazilescu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș - președinte (locul său la festivitate a fost ținut de prof. Constantin Cârstoiu, unul dintre marii cunoscători ai tradiției populare argeșene), prof. Ion C. Hiru, scriitor - vicepreședinte, Denisa Popescu, poetă, membră a USR, asist.univ. dr. Denisa Oprea, SNSPA Cluj, prof. Daniel Dejanu, Nicolae Cucu Ureche, artist plastic, membru al UAP, Marian Ghiță, director Biblioteca Municipală Curtea de Argeș și prof. George Baciu
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/O_sarbatoare_domneasca.html [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
de la Domnești profesorii Ion C. Hiru și George Baciu au fost onorați de către George Rotaru - un mare susținător moral și material al culturii românești - cu DIPLOMA OMNIA pentru laborioasa activitate în domeniul creației și pentru păstrarea și conservarea culturii tradiționale argeșene. O sărbătoare domnească pe potriva sufletului românesc. George Baciu Referință Bibliografică: O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/O_sarbatoare_domneasca.html [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, (și) acum la împlinirea a cinci ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Teofil Bădoi de la Mănăstirea argeșeană Slănic, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... Dumnezeu să-l
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470292926.html [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
promise, cu stână, berbecuț și alte brașoave niculiene... Așadar, Joi noaptea spre Vineri, împreună cu familia: Maria-Nușa-Nicoleta, Victor-Florin, Iulia și Elena-Teodora, cea care bate insistent la porțile luminii, într-o mașină confortabilă am purces cu toată emoția și viteza spre meleagurile argeșene. După eșecul interviului preconizat de acel universitar vâlcean-de Malta..., în sensul că a uitat de promisiune sau pur și simplu s-a lăudat cu sine, am avut parte la Curtea de Argeș de două zile pline de sărbătoare. În sufletul românului dincolo de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
schingiuiți. ” (Cicerone Ionițoiu, Rezistența Armată Anticomunistă din Munții României. 1946-1958. Ed. Gândirea Românească-1993, p. 74, 76) Un deceniu de foc, un deceniu de sânge, un deceniu de năzuințe și frângeri, un deceniu de suferință și demnitate, un deceniu de jertfă argeșeană, un deceniu de neîngenunchere, un deceniu de biruință, un deceniu de înfrățire vie cu munții semeți, cu izvoarele lor binecuvântate, dar și cu verdele codrilor lor. Ne spunea cu valoare de testament profetul Mihail Eminescu: Codru-i frate cu românul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
privatizată, nici vândută străinilor. Din bunătatea lor mi-au oferit în dar un calendar creștin, un ghid montan și pliantul Cabanei, invitându-ne apoi să ne umplem de harul divin al locului celest. Ne-a prins foarte bine această împărtășire argeșeană, pregătindu-ne parcă pentru refuzul de mai târziu al servitorilor maghiari înfoiați în nesimțirea caracteristică, refuzându-ne cu de-ale gurii, contra preț, în țara noastră. Pur și simplu ne-au respins. Mai rămânea îmbrâncitul. Dar vina cea mare este
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > RECENZIE Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
Cantinca Neacșu, Sărmașu (jud. Mureș) Premiul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frăsinet (jud. Călărași) Premiul „Gheorghe Tomozei” Cristina-Steliana Voicu, Ploiești (jud. Prahova) DIPLOMĂ OPERA OMNIA- pentru activitatea de păstrare și conservare a culturii tradiționale argeșene Prof. Costin Alexandrescu, Pitești Ambasador Radu Boroianu, București Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultură din comuna Domnești, județul Argeș. Premiile vor constă în diplome. Având în vedere
REZULTATELE CONCURSULU PE ARIPI DE DOR DOMNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursulu_pe_aripi_de_dor_domnesc.html [Corola-blog/BlogPost/373109_a_374438]
-
mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept.... III. RECENZIE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012. George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
educați și pasionați, care confirmă că valorile sunt fundamentul educației și al oamenilor de calitate, iar când o școală are ca profesori ori manageri, oameni ... Citește mai mult George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și poetul argeșean George Baciu te întâmpină cu un zâmbet bonom. Are în ochi un fel de melancolie, poate chiar un pic de tristețe - moștenită, probabil, pe o linie cultural-lirică, dintr-o ascendență de tip Pillat, Bacovia, Nichita, Topîrceanu, pe care o camuflează
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni ... Citește mai mult Preotul VASILE MARINESCU, slujitorul lui Dumnezeu și al omuluiMartie la jumătate. Colindam orașul cu suflet Basarab și lacrimi de Ană. Pășeam prin istoria dolofană a locurilor și-mi dojeneam memoria că știe atât de puține. Nu departe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni ... XXVII. POEM, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 429 din 04 martie 2012. ÎȘI VINDEA SUFLETUL Își vindea sufletul pe stradă, felie cu felie. Era un lucru, în prăvălia cu taine bârfite de aezi la ferestrele cu pleoape de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_baciu/canal [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ȘI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1482322315.html [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
-i aud vocea blândă și de „luare-aminte” a preotului Vasile Marinescu, cel venit aici să slujească lui Dumnezeu, în 1986, după 299 de ani de la prima mențiune a bisericii. Așa cum pare, șubrezită de ploi și umezeală în interior, biserica olarilor argeșeni nu s-a pustiit. E vie și lucrătoare, plină de oameni, fiindcă la Biserica Olari, vii numai și numai din dragoste, pentru Dumnezeu și pentru părintele slujitor. Aștept iar preț de câteva gânduri. Cineva mă invită înauntru, dar ceva mă
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
definiție a rugăciunii, dar prea elevată pentru mintea „marxist-leninistă” a slujitorilor comunismului. Mă așez pe băncuța din curtea bisericii, privind credincioșii cum se perindă. Cam puțini pentru o biserică la care slujise unul dintre marii intelectuali și duhovnici ai sufletului argeșean, cu o cultură vastă, pentru care slujbele la biserică erau adevărate lecții de educație cultural-patriotică. Orice discuție cu părintele Marinescu îți antrena cultura generală. De la „Confesiuni” a Sf. Augustin, la „Tratatul de preoție” al Sf. Ioan Gură de Aur, de la
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Portret_sentimental_george_baciu_1332435818.html [Corola-blog/BlogPost/357848_a_359177]
-
ca atunci când îmi va veni ceasul să mă culc și să nu mă mai trezesc. Fără să stau bolnavă, la pat, fără să fiu o povară pentru copiii și nepoții mei”. „Printre primele cântece”, rememorează interpreta muzicii folclorice a plaiurilor argeșene Elisabeta Turcu, „pe care le-am iubit și care mi-au lat inima cu ele, ducând-o la cerul iubirii de cântec, sunt cele ale nemuritoarei Lucreția Ciobanu. Sunt sfâșiată de regret. Melosul folcloric românesc închide de azi în filele
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje, în periodice și reviste literare precum Gazeta literară , Luceafărul , Argeșul , etc. Îndelung
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
studențească”, Constantin Apostol - ziarist la „Secera și ciocanul” - Pitești și la „Orizont” - Râmnicu Vâlcea, Ilarie Hinoveanu - poet, publicist și editor. În domeniul publicistic debutează în anul 1957, cu articolul „La horă în sat” (o horă de la Teiuș-Bunești), apărut în cotidianul argeșean „Secera și ciocanul”, iar editorial în anul 1974, cu volumul Folclor în Țara Loviștei (Racovița). În cei 54 de ani, de activitate creativă, dă naștere unei opere impresionante: peste 800 de articole, studii, recenzii și reportaje din domenii variate (istorie
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe grup” , iar în 2015 - obține Locul I la Concursul Național „Campionii Bucuriei”- Argesis” ; Locul I „Mugurii Folclorului Argeșean” și Trofeul „Laudatio pentru dascăli”. Cand a început să cânte (după un scurt ropot de aplauze), s-a lăsat o liniște deplină. Luna privea din înălțimea cerului la o viitoare stea ce se va înaltă pe firmamentul muzicii populare românești
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
a născut la 2 decembrie 1935, în comuna Mălini (ce nume frumos!) din județul Suceava, cu „Pădurile de pini, de zadă și tisă, cu cerbi, căprioare, râși, cocoși de munte și alte aripate, cu furtuni și încremeniri ... ”, după cum nota scriitorul argeșean Vladimir Streinu. Fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, Nicolae Labiș a început școala primară în clasa mamei sale, apoi, din cauza refugiului din timpul celui de al Doilea Război Mondial, a continuat școala într-o comună de lângă Câmpulung-Muscel, iar în 1945 s-
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
alinătoare, își stăpânește ca nimeni cumpătul, în orice împrejurare și nu a stat, nu stă și nu va sta niciodată sub umbra cuiva. Ea și-a rodit propriile cântece și propriul glas numai în umbra și roua livezilor cu fructe, argeșene. Dantele de plaiuri colinare ale Argeșului îi sunt sfinte și dragi priveliști văzute și absorbite în spirit, din copilărie. Cu ele în lumina ochilor și-n izvorul sufletesc a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
a ajuns o iubită interpretă de muzică folclorică românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
iar, în cele din urmă altceva de ispășit de interpreta de muzică folclorică românească Elisabeta Turcu este respectul etern față de public. Purtându-se într-un splendid costum popular, autentic și strălucitor, cântând cântece culese, alese și șlefuite de la rădăcina folclorului argeșean, cu un glas cuceritor, melodios, mângâietor, respectul față de public e întâietatea dăruirii sale, spre slujirea muzicii folclorice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Elisabeta Turcu. Dăruirea de sine întru slujirea totală a folclorului / Aurel V. Zgheran : Confluențe
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
cu ștaif de staroste, al lăutăriei cum n-o să mai fie nu doar la obârșia să, ci nicăieri în România mare, artista cu un glas numai melancolie, Tita Bărbulescu s-a ivit că o pasare cu glas alinător, a plaiurilor argeșene ce-a urcat la cerul cantului și iubirii neamului românesc. A început să cânte la Corul Căminului Cultural Topoloveni, Călinești, participând la Concursul caminelor culturale pe țară, la care a câștigat locul I, ca solista vocală a corului. Următorul pas
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
vatră sa natală, se va angaja la orchestră populară „Doina Argeșului” din Pitești. Odată revenită acasă, cu o pasiune așezată și clarificata, precum și cu o acumulare de cunoștințe în domeniu, pornește o activitate de culegere de folclor de la lăutari autentici argeșeni. Neîntrerupt își fructifică de acum maximul calităților sale vocale și sensibilitatea sufletească. Deopotrivă cu munca de culegere, alegere, lustruire și scoatere la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434962317.html [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]