73 matches
-
să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară c- ar fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. "Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai deștept ca voi!" Cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
metri, exact la cotitura de ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie. Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
iranice -, sarmații și agatirșii iranici, iar dinspre miazănoapte, celții, cărora le-am datora cuvântul jneapăn, precum și cămașă, car, a schimba, care ar fi ajuns la noi prin latini. De la cimerieni, „coborâți prin secolul al VIII-lea î. Hr.”, am avea cuvântul argea. „Câteva din râurile noastre au fost numite, pe cât se pare, de neamuri iranice. Astfel sunt Nistrul, Prutul și, poate, Oltul. Cât despre Dunăre, numele acestui râu pare să conțină o rădăcină iranică, căreia dacii i-au adăugat o terminație din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
reduce dramatic accesul la lumină, fie prin alungarea de acasă și rătăcirea în pădurea misterelor. Raportul pe care se situează acest dublu scenariu împarte evoluția inițiatică între staticul izolării și dinamicul căutării infernului, între orizontalitatea staționării (mai vizibilă în simbolul argelei, ori al gropii pentru țesut) și verticalitatea accesului la sacru. Cel dintâi mod al ieșirii din mediul social este implicit morții inițiatice, ca etapă cathartică pentru fata ce va pătrunde în mit, iar cel de-al doilea survine în urma unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în care se intră odată cu moartea simbolică trebuie continuată cu traseul ritual, animat de prezența feciorului ales. Ocupațiile rituale. Torsul și țesutul - valori cosmogonice În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în care au pătruns. Argeaua, ca așezare tipic feminină, înglobează simbolistica șederii sub pământ (recluziunea departe de lumina solară) cu puterea cosmocratoare a țesutului. Construcția miniaturală, prezentă în balada Soarele și luna I (1), este întotdeauna separată de casa familială: „o încăpere construită pe jumătate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
interior este al gestației din timpul genezei, căci „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei într-un cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-m’ țese/ Iana Sâmziana” (Malu - Ilfov). Într-o variantă culeasă în Pătroaia Vale, Dâmbovița, luminozitatea este sporită de compoziția prețioasă a instalației tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele, ca model sacru pentru mânuirea firului fatidic. Puternic legate de activitatea lunară, țesutul și torsul fac și desfac viața însăși. „Instrumentele și produsele țesutului și torsului simbolizează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
magică a cusutului simbolul feminin al basmalei, chindisite chiar cu imaginea feminității în plan vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru tată-său,/ La năframa frate-său;/ La gulere bărbătești,/ La năframe voinicești”. Argeaua în culoare spectrală, asemenea fetei neofit, se află în vecinătatea aștrilor, izolarea fetei în sacru având aici una din cele mai frumoase localizări poetice. Protecția sfinților Soare și Lună contribuie la țesătura fetei în mod magic, lucrătura ei nefiind cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mreajă a-mpletit,/ Mreajă de mătasă,/ Că-i mai sănătoasă” (Utconosovca - Odesa). Trăinicia firului nobil este corespunzătoare actului temerar de înfruntare a haosului, de aceea leagănul în care plutește peste ape fecioara are aceeași compoziție. Cămașa soarelui cusută de Iana în argeaua marină folosește delicatul fir singurul potrivit pentru natura divină a astrului: „Țasă, Iana, țasă/ Sculuri de mătasă,/ Să facă lui Soare cămașă” (OrleaRomanați). Mătasea devine astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul, cât și firul fin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-o colibă specială, ca în cazul multor triburi din America de Nord (Shushwap, Wintun și altele), din Brazilia (Corodo), din Noile Hebride, din Insulele Marshall, cât și la Veddah și la câteva triburi africane”. Coliba, a cărei ipostază supraîncărcată de sacralitate este argeaua în baladele românești, a fost identificată ca spațiu inițiatic și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în scenă reală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și pe teritoriul comunei Filipeni. Pe lângă formele de locuire menționate deja, mai amintim că, în decursul timpului, s-ar fi putut întâlni chiar în arealul geografic al fostei moșii a pisarului Oțel, forme de locuire desemnate cu următorii termeni: bordei, argea, casă „ca locuințe permanente și cu funcționalitate bine conturată”, precum și cei de stână, târlă, cramă, colibă, odaie, conac, sălaș, prisacă care desemnau folosințe, de regulă, sezoniere. Dintre locuințele cu caracter permanent care au avut o lungă perioadă de folosire, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de alte origini, folosiți de populația cu care românii au venit în contact. în satele comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de alte origini, folosiți de populația cu care românii au venit în contact. în satele comunei Filipeni, cel puțin în satul Slobozia, termenul argea desemna structura din lemn, partea superioară a unei case, lemnul care constituia acoperișul. Este unul dintre cuvintele moștenite în limba română din fondul preroman, dacic, întâlnit astăzi în nume de râuri (Argeș, Argel, Argeluța) și ca toponime - județul Argeș, Curtea de Argeș
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a construit un tavan din grinzile transversale peste care s-a bătut scândura. Tavanul era vopsit, iar grinzile puteau fi decorate cu rozete, asemuind soarele, alte motive geometrice, sau putea rămâne în culoarea lemnului care se înnegrea de vreme. Din argea (partea de susă a casei, cu acoperișul) făceau parte căpriorii, de o parte și de alta, peste care se aplicau lețurile în care se prindea cu cuie dranița, scândură dacă se punea tablă, rigle dacă se folosea țigla. La casele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limba veche, format de la un verb dispărut ce continua lat. *casare „a întemeia o căsnicie“, derivat de la casa. Cuvintele se organizează și după înțelesurile lor. Rămânând la același exemplu, împreună cu casă se grupează cuvintele care denumesc diversele tipuri de case (argea, bordei, bojdeucă, cocioabă, colibă, magherniță, palat etc., împreună cu derivatele fiecăruia, ca bordeiaș, bordeian etc.), cuvintele care denumesc părți ale casei (talpa casei, stâlp, temelie, acoperiș, căpriori, streașină, burlane, dușumea, zid, perete, ușă, fereastră) sau încăperile (pivniță, prispă, cerdac, pod, odaie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
legătură exclusiv cu corpul animalelor (ceafă, ciuf, grumaz, gușă, rânză) sau sunt termeni referitori la obiecte de îmbrăcăminte (brâu, căciulă, sarică); alte cuvinte sunt proprii oierului sau locuinței primitive de munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
neagră, unul încleșta din măsele iar sprâncenele i se zburleau. Sub căciula care albea posomorât, jumătate din obrazul celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm drumul la unul ! răcnea el. Puternice, apele bubuiră, acoperind din nou gemetele stihiei. La vale, pe argea, se înspumau creste de val. Cu clipiri surde, revărsarea gârlei aducea, în izbituri, o negură. - Vin copacii... urlă un glas. Privirile se încordau asupra umbrei ce se apropia greoi. Repeziți de vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă se apropiau din nou copaci. Bulboanele îi roteau în loc și-i slobozeau drept către opust. De sus, țăranii sprijineau crengile în cațe și în căngi, mânându- le încet din argea. în bubuitura apei, cu sprinteneală, trunchiurile se strecurau prin stăvilar. Galbenă, lumina felinarului împuțina întunericul. - Io, măă !... se auzi un răcnet lung. - Ațin’te ! Cu plescăit, trunchiul se prăbuși în adânc. Ostenit, omul care străjuise primul coborî de pe opust. își
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
În 1972, rămâne văduv. Peste un an, se călugărește la Mânăstirea Antim din București. Pleacă apoi la Căldărușani. Ultimii 19 ani și-i petrece la Cernica. În limba veche, «argat» însemna slujitor pe lângă casele boierești, cuvânt din aceeași familie cu «argea» - război de țesut, termen de origine dacică. Toată viața, părintele Ilarion a fost un argat al celor suferinzi care credeau că poate alunga diavolul din mințile lor. Preot de leac L-am văzut în noiembrie 1998. O umbră în sutană
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de poartă au venit la fața locului și, făcând măsurătorile, spun: “Și măsurând și până în zidul hanului celui de piatră, iar din colțul zidului din sus a hanului și până în colțul den gios s-au găsit 23 stânjeni 3 palme argeaua (acoperișul n.n) zidului hanului”. --M-ai convins, dragule. Am să te întreb, totuși: auzit-ai tu de moară cu cai? --Citind în cele documente, tocmai am găsit că, la 22 ianuarie 1794, Mihail Costandin Șuțul voievod arată că “cuvioșie sa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi sau scânduri, pe de lături, adică la stânga și la dreapta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]