225 matches
-
fi să dăm deplină crezare statisticilor, atunci ar trebui să ne însușim ideia că numărul meșteșugarilor „artiști” a scăzut la jumătatea secolului trecut față de 1831, când în Botoșani existau 13 argintari și 3 ceasornicari, iar în Iași, 16 giuvaergii, 41 argintari și 14 ceasornicari. În realitate, documentele ne îndreptățesc să conchidem că numărul lor n-a scăzut, ci dimpotrivă, a crescut. Această neconcordanță între izvoarele documentare se datorește faptului că, la jumătatea veacului trecut, în domeniul meșteșugului artistic, adâncirea rupturii cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din metale prețioase, au Început să circule și banii de hârtie, care au luat forma bancnotelor, având convertibilitate (se puteau schimba) În aur și argint. Specialiștii consideră că la originea banilor de hârtie stau documentele (chitanțele) eliberate de aurarii și argintarii care efectuau servicii monetare, de cămătărie și depozitare a valorilor din metale prețioase. Chitanțele, eliberate În numele depozitarului, aveau acoperire În monede din metale prețioase și bijuterii din metale prețioase și puteau circula de la un deținător la altul, Îndeplinind rolul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
elemente de siguranță Împotriva contrafacerii (falsificării). Apariția monedei din hârtie sau banilor din hârtie s-a datorat, În ultimă instanță, băncilor care păstrau disponibilitățile bănești ale negustorilor (comercianților), industriașilor, proprietarilor financiari etc. Ca În cazul primelor entități monetar-financiare (aurarii și argintarii), băncile, În schimbul banilor din aur și argint depuși la bancă, eliberau bilete de bancă. Acestea conțineau suma depusă, banca devenind astfel depozitarul banilor din aur și argint. Biletele de bancă pe care le primeau deponenții (negustorii, industriașii etc.) confirmau depozitul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
jurau credință Universității, care fixa, în schimb, tarifele de închiriere a exemplarelor și suma totală a garanțiilor. Tocmai acest mecanism instituțional greu încercat va întîmpina tipografia pe neașteptate, plin de inocență. Și cum primii tipografi proveneau din breasla aurarilor și argintarilor, ale cărei cutume și obiceiuri le moșteniseră, tot astfel primele tipărituri se vor fi adăpostit în sînul fostelor jurisdicții ecleziastice care le-au supus acelorași examene: aprobarea episcopală sau universitară, controlarea lor de către Inchiziție, prerogativele în ceea ce privește cenzura delegate de papă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
săi cincizeci de fabricanți de sticlărie și cristaluri, pe primii săi cincizeci de armatori, pe primele sale cincizeci de ateliere de rotărie, pe primii săi cincizeci de tipografi, pe primii săi cincizeci de gravori, pe primii săi cincizeci de aurari, argintari și alți lucrători în metale; pe primii săi cincizeci de zidari, pe primii săi cincizeci de dulgheri, pe primii săi cincizeci de tâmplari, pe primii săi cincizeci de potcovari, pe primii săi cincizeci de lăcătuși, pe primii săi cincizeci de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
datori; cât nu ne lasă pă zile și pă ciasuri a răsufla, cât și în patria noastră fiindu, dar amară viață trécem mai mult pentru datoriile acestea”. Cu veacuri înainte, Doamna Despina Milița îl dădea în judecată pe un meșter argintar din Sibiu, prin 1538, căruia i se comandase o coroană în valoare de 1000 de florini. Aceleiași văduve a lui Neagoe Basarab și fiicei sale, Doamna Ruxandra, Mircea Ciobanul le întărește, printr-un act dat la 5 octombrie 1546 satul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veșnicie de care aveau grijă urmașii. Reunirea aceasta dincolo de moarte trebuia să se producă, oricât de târziu. Moartă la 30 ianuarie 1554, la Sibiu (un loc ce i-a asigurat un confort monastic întrerupt doar de procesul din 1524, cu argintarul incorect, de măritișul fetelor și de cele două tentative de a se întorce în țară, când pe tron se aflau, în succesiune, ginerii ei, soții Ruxandrei, Radu de la Afumați și Radu Paisie), Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, monahia Platonida
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Îngrozitoare, până când am ieșit În cele din urmă din zăpada adâncă și am găsit un sat. În timpul acestei călătorii am Început să colecționez antichități (vechi monede grecești și pietre gravate) care la vremea aceea puteau fi obținute cu ușurință de la argintari, la un preț scăzut. Regret că atunci nu le-am apreciat la justa lor valoare. Din Tocat am călătorit spre Alep65, trecând prin Kaisari, Tharsus, Adana, Alexandretta și Antiohia. Printre europenii aflați În Alep am Întâlnit numeroși germani, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
galbenă?“ sau „Am o pereche de sfeșnice de argint moștenite de la bunica mea. Argintul și-a pierdut acum luciul, vreo sugestie?“. Și în fiecare săptămână stau ore întregi la afurisitul de telefon, sunându-i pe fabricanții de linoleum și pe argintari: îmi cer scuze că le răpesc timpul și le cer răspunsuri. Așa fac eu jurnalism. Când și când, trebuie să mai scriu câte un articol de fond, de obicei vreun preamărit comunicat de presă, o mică adiere de PR ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
în toate împărățiile lor, nici unul nu este ca Tine. 8. Toți laolaltă, sunt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, e lemn! 9. Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz, meșterul și mîna argintarului le pun în lucru, hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru și în purpură, toate sunt lucrate de meșteri iscusiți. 10. Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat veșnic. Pămîntul tremură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Lui. 13. La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pămîntului, dă naștere fulgerelor și ploii, și scoate vîntul din cămările Lui. 14. Atunci se arată omul cît este de prost cu știința lui, și orice argintar rămîne de rușine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decît minciună, și nu este nici o suflare în ei; 15. sunt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri, cînd va veni pedeapsa. 16. Dar Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
16. De glasul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pămîntului, dă naștere la fulgere și ploaie, și scoate vîntul din cămările lui. 17. Atunci orice om se vede cît este de prost cu știința lui, orice argintar rămîne rușinat de chipurile lui cioplite; căci idolii lui nu sunt decît minciună, și n-au nici o suflare în ei. 18. Sunt o nimica toată și o lucrare de rîs: cînd le vine pedeapsa pier cu desăvîrșire! 19. Dar Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ajung pentru arderea de tot. 17. Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decît nimicnicie și deșertăciune. 18. Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu? Și cu ce asemănare Îl veți asemăna? 19. Meșterul toarnă idolul, și argintarul îl îmbracă cu aur, și-i toarnă lănțișoare de argint. 20. Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezește, își caută un meșter iscusit, ca să facă un idol care să nu se clatine. 21. "Nu știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Același pînă în cele din urmă veacuri. 5. Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6. Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!" 7. Lemnarul îmbărbătează pe argintar, cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: Este bună!" și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am ales, sămînța lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
port, să vă sprijinesc și să vă mîntuiesc. 5. Cu cine Mă veți pune alături, ca să Mă asemănați? Cu cine Mă veți asemăna și mă veți potrivi? 6. Ei varsă aurul din pungă, și cîntăresc argintul în cumpănă; tocmesc un argintar să facă un dumnezeu din ele, și se închină și îngenunche înaintea lui. 7. Îl poartă, îl iau pe umăr, îl pun la locul lui; acolo rămîne, și nu se mișcă din locul lui. Apoi strigă el, dar nu răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
fiu martor la cules. 17 mai 2004 ȘI UNDE EL NU ESTE În corpul de elită Al blândului Domn Crist, Credința-i oțelită, De ești evanghelist. În cuget e lumină În inimă - nectar, Sfințitul eu în tină Cu glas de argintar. Și unde El e-n lipsă, Păcatu-i pe suhat, Un soare sub eclipsă Și negură pe hat. Și când vine sorocul Pe care nu îl știi Se stinge iute focul, În van îl mai îmbii. Atunci eterna noapte S-așterne
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
că orașul îmi aparține și asta îmi dădea o imensă senzație de bine. În câteva luni devenisem un adevărat cetățean de vază din Cairo. Aveam slujitorul meu care se ocupa de măgar, negustorul meu de fructe, negustorul meu de parfumuri, argintarul meu, furnizorul meu de hârtie, aveam afaceri prospere, relații la palat și o casă așezată la malul Nilului. Credeam că ajunsesem în oaza izvoarelor răcoroase. ANUL CIRCAZIENEI 920 de la hegira (26 februarie 1514 14 februarie 1515) M-ș fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
2, era încă prea devreme. Nory vroi să treacă pe la o vitrină, unde spunea că a văzut niște pantofi verzi cu croiala dintr-una. De-aproape, nu fu mulțumită. Mini o reținu alături ca să admire bijuteriile vechi din galantarul unui argintar cunoscut. Pe una din acele paftale late de aur masiv, un filigram delicat desena forma unui medalion, pe care îl umplea un smaragd uriaș: o brățară de domniță. Schimbul aurului, vânzarea sculelor vechi era acum un mic trafic fățiș. Aproape
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și Roma." 22. A trimis în Macedonia pe doi din ajutoarele lui, pe Timotei și Erast, iar el a mai rămas cîtăva vreme în Asia. 23. Pe vremea aceea, s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului. 24. Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei, și aducea lucrătorilor săi nu puțin cîștig cu ele. 25. I-a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeași meserie, și le-a zis: "Oamenilor, știți că bogăția noastră atîrnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat; și astfel ți-i voi da înapoi." 4. El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli de argint, și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au fost aduse în casa lui Mica. 5. Mica acesta avea o casă a lui Dumnezeu, a făcut un efod și terafimi și a sfințit pe unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii migălos realizate, cu înțelesul lor religios. Constatăm, că, în secolul al XVII-lea a sporit numărul meșterilor pietrari, zugravi, iconari, argintari, lemnari și că, ei se grupează în bresle puternice și răspândesc meșteșugul lor în multe părți ale țării și ale lumii. Dacă facem o ierarhie a țărilor române unde sa dezoltat cel mai mult viața artistică, constatăm că Moldova este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și legături, dăscălindu-l necontenit atât de energic, că glasul lui parcă domina tot vacarmul gării. În sfârșit, când se mai potoli vălmășagul, tânărul Iuga coborî și el, găsi anevoie o trăsură și porunci să-l ducă acasă în strada Argintari. Birjarul apucă pe calea Griviței, lată, murdară și gălăgioasă, cu fel de fel de magazine, în fața cărora vânzătorii se războiau cu trecătorii șovăitori să-i facă negreșit clienți, cu zeci de hoteluri, hanuri și ospătarii menite să adăpostească scump și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
furnicarul de oameni de pe străzile zgomotoase cu un simțământ de sfială. După viața molcomă de la moșie, forfoteala aceasta îl obosea și-l întrista, cel puțin în primele momente, până se reobișnuia cu ea. Pe bulevardul Colței, aproape de întretăierea cu strada Argintari, unul din caii trăsurii alunecă și căzu. Birjarul se repezi întîi cu sudălmi, apoi cu biciul. Degeaba. Trebui să sară de pe capră, să dea drumul ștreangurilor... Cum nu mai erau decât vreo sută de metri până acasă, Grigore coborî, plăti
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întîi cu sudălmi, apoi cu biciul. Degeaba. Trebui să sară de pe capră, să dea drumul ștreangurilor... Cum nu mai erau decât vreo sută de metri până acasă, Grigore coborî, plăti și continuă drumul pe jos. A doua casă din strada Argintari era a lor, adică a ei, a nevestei lui. Grilajul de fier cu vârfurile poleite avea o poartă monumentală la mijloc. În fața casei, o grădiniță îngrijită, cu câteva ronduri de flori, cu poteci prundite. Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că-l simpatizează, deși ea nu prea l-a luat în seamă și chiar în automobil abia i-a adresat câteva cuvinte, întreținîndu-se mereu și în franțuzește numai cu Raul Brumaru. În sfârșit, duminică înainte de amiazi se înființă în strada Argintari, la Gogu Ionescu. Promisese el, ce-i drept, că în douăzeci și patru de ore îi va aranja situația, dar nu strică să-i mai aducă aminte cu prilejul unei vizite obligatorii de politețe. ― Gata! strigă triumfător deputatul. Mâine să te prezinți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]