250 matches
-
Acta Musei Porolisensis, Cercetări de lingvistică, Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu (Bălcești-Topolog) etc. O mare parte din studiile, articolele și comunicările sale le-a reunit, cu puțin timp în urmă, în volumul De la iluminism la pașoptism, apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Transilvănean, în cuget și simțire, Mircea Popa și-a dăruit strădaniile sale perpetuării tot mai vii și mai profunde a imaginii înaintașilor care au luptat prin scris, prin cuvânt și prin faptă pentru drepturile istoricește legitime ale oropsitului
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
Nicolae Scurtu din București. 1. Viața, opera și activitatea lui Adrian Marino. Cercetare bibliografică și de referință. Bibliografia întocmită de Florina Ilis, Ana Maria Căpâlneanu. Colaboratori: Rodica Frențiu, Ionuț Costea și Angela Marcu. Studiu introductiv de Florina Ilis. Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2010, 392 pagini. (Universitatea Babeș-Bolyai. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”). 2. Este tematica unuia dintre numerele revistei Cahiers roumains d’études littéraires. 3. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), în calitate de director al Institutului de Istorie și Teorie Literară, conducea și revista acestei instituții
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Petrescu, Diana, Tradiția, componența spirituală a culturii, București, Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, 2012. Plugaru, Liviu, PAVALACHE, Mariela, Educație interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007. Pop, Flore, Gherghina, Sergiu, Jiglău, George, Uniunea Europeană: Drept, instituții și politici comunitare. Manual introductiv, Editura Argonaut, Cluj, 2009. Rusu, Horațiu, Schimbare socială și identitate socioculturala, Editura Institutul European, Colecta Academică, Seria Sociologie, 2008. Niessler, Rudolf, Director în cadrul DG Regio, Regiunile pentru schimbarea economică, 2009. Veldhuis, Ruud în "Educația pentru cetățenia democratică: Dimensiunile cetățeniei, Nuclee competențe, Activități
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cuvinte - traiectorii surpate numai în vis - cum tu poți să-ți imaginezi mă sfichiuie atât de tandru și de fierbinte citește: decembre-i o carte cu pagini polare hămesite de-ntinderi albastre sub temelii de gheață când continentul alb va muri - argonauți vor silabisi iubirea în oasele noastre e totul alb e tot aerul e o nesfârșire viziunea de care săgetați am căzut în genunchi dumicând din minunea fără de care mai săraci am fi fost de nu ne întorcea lama cea dintre
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Greutatea gândului nerostit”Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
ciclul Isarlîc, Ion Barbu profesează "balcanismul" luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte ă...î. George CĂLINESCU Ermetismul d-lui Barbu, intuit în structura lui interioară, nu este pur sintactic, cum a apărut
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
gâzi și simigii, Nastratin topește, la "jar alb," in, sunând în cazane, e cetatea "ruptă din coastă de soare", încremenită în slavă, utopia poetului, raiul său geometric, "vis al dreptei simple", al creației. Aici își primește poetul pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a spus, lucru german, ultimul răcnet, se fac la Passau, serie mică, te costă o avere!... Și Fuhrer-ul cică ar avea una. Argo i-a pus numele, scris mare cu roșu pe copastie, știi tu de unde, de la corabia aia a argonauților ... Da, da, confirmasem, povestea cu Iason și Medeea ... Euripide a conceput ... Așa, vezi că știi, se grăbise să mă laude Cucaras, încă nu-i spusesem că mă specializasem ca student în literatură universală și comparată. Bijuterie, cum ziceam, șalupa lui
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără regrete sau măsură... Nu au nici
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1319 din 11 august 2014 Toate Articolele Autorului Se știe că toți scriitorii lumii au fost (și sunt) niște argonauți ai Cuvântului, într-o permanentă căutare a misteriosului ADEVĂR DE AUR al omenirii. Căci ce pot fi altceva celebrele povești și poezii nemuritoare scrise până acum, decât aventurile omului în căutarea Adevărului despre existența sa în lumea de aici și
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
cu imagini mai mult sau mai puțin luminoase, mai mult sau mai puțin complete, uneori clare, alteori amăgitoare, ale ascunsului Adevăr. Însuși Marele Eminescu a căutat cuvântul magic pentru găsirea lui: „unde vei găsi cuvântul...”. Cred că un asfel de argonaut poate fi considerat și poetul gălățean CONSTANTIN OANCĂ, autorul volumului întitulat simplu: „LOT”, publicat în acest an la editura InfoRapArt și prezentat la Festivalul Cărții „AXIS LIBRI”, organizat de Biblioteca „V.A.Urechia” în luna mai 2014. Cartea „LOT” reprezintă
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
clădire superbă din visele cele frumoase, o minune plină de picturi cu colonade ce se ridicau până-n tavan care susțineau lojile de sus; plafonul era parcă un cer albastru cu scene din viața lui Orfeu: Apolo, dăruindu-i lira, salvarea argonauților de furtună prin cântecul său care-a-mblânzit valurile, le-a domolit; apoi Orfeu și Euridice, frumoasa lui soție în Infern, moartă, și el, îmblânzind Zeii, să i-o redea... După care urma singurătatea lui, după destrămarea umbrei ce-o înfățișa pe
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
adesea, asupra celor scrise De cărturari ce ard pe teme interzise, Încerc, pe cât mă ține și timpul, și tăcerea, Să-mi amintesc de vremea când înfruntam Puterea. Voi căuta-ntr-un mâine din veacul nou născut Să deslușesc destinul unui Argonaut, Să afl u cum plutește la margine de lume Speranța pe o mare cu apele în spume. Acum caut cărarea spre glia strămoșească Spre asfi nțit s-ascult iar limba românească, Încerc să pun o fl oare, un stejar, într-
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida, dar s-au păstrat și amintirile aventurilor argonauților, a lui Ulise și a altor eroi care au traversat aceste locuri. Zeificat la traco-daco-geti, fluviul a purtat mai multe nume: Okeanos potamos, Nun, Istru, Danubius, Matoas, Dunăre / Apa Mare . Cunoscut la aproape toate popoarele antice, fluviul a fost consemnat
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
Greutatea gândului nerostit” Poet, eseist, prozator, Constantin Stancu este, în viața cultural-artistică a arealului hunedorean, o prezență dintre cele mai importante, atât prin frecvența aparițiilor editoriale, cât și prin autoritatea comentariilor sale critice. După debutul în poezie, în volumul colectiv Argonauții, Facla, 1988, a rămas fidel oarecum Timișoarei, dar formația sa, ca om de litere, și afinitățile sale estetice sunt legate de spațiul unde viețuiește - Deva, Hațeg, Petroșani, Vulcan - și unde își scrie poemele ori numeroasele articole dedicate unor confrați: Dumitru
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
evadează, Scriu acest gând luminat de o rază, Poate cu luna m-am însurat, Poate că stelele mi-au descântat, duc la păscut poemele mele să mi le tundă Domnul pe ele, lâna să fie de aur, s-o caute argonauții și să mi-o laude, astfel poetul fără să știe intră direct în mitologie. Boris Marian Referință Bibliografică: Mitologicală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr
MITOLOGICALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351230_a_352559]
-
pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul liric al Luminiței Petcu îți readuce aproape reflex în fața ochilor năucitorul, flamboaiantul bazar mitologic din Jupiter și Semele sau din Argonauții al arhimisoginului Gustave Moreau, cu aglomerările lor insolite și sofisticate de ornamente și simboluri. Să fie însă justă, oare, această primă impresie de decorativism, pe care gurile rele ar putea-o lesne taxa ca pe o paradă ? S-ar zice
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
fel de Canaan ce se repetă, paradgimatic, prin veacuri? Este așadar o stigma, altfel spus o ciocnire, interferență de paradgime bilaterale, ale unui destin din care evadezi, însă cu scopul eroic, de tip argonautic, cum spune Curpaș ? Cred că da ! Argonauții căutau lâna de aur, cei ai vremii noastre - aurul libertății visului american - pentru alții, Coșmarul american - unde „ lâna de aur” este de fapt Dolarul și beneficiile lui pentru pribegitorul (nu am spus jidovul rătăcitor din epoca secolelor, prăbușită odată cu comunismul
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
eroului principal. Nu intervine scriitoricește decât în cazurile care marchează destinul unor persoane devenite, prin vrerea destinului, personalități recunoscute de contemporaneitate. Ar putea fi aici, o pagină distinctă din Istoria Exilului Românesc. Ar putea fi o odisee, la care participă argonauții carpatini, fugarii, aveturierii, oameni legați prin frăție de sânge chiar și dincolo de fruntariile României. Octavian Curpaș scrie modern, se folosește de amintirile interocutorului său, nea Mitică, ca de un jurnal în care notițele de fiecare zi s-au scuturat de
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
capitol, a știut să decupeze întâmplările importante, să le literaturizeze potențându-le, astfel, esența. Ca într-o migrație de cocori bătrâni, dar încă puternici, așa se desfășoară acțiunea. Un evantai de destine și suma locurilor prin care s-au perindat ,,argonauții” în căutarea ,,lânii de aur”, a fericirii. Celebra lână de aur! Mit și adevăr, pentru care românul și-a părăsit vatra și înfruntă destinul mioritic. Toți indivizii, românii din anturajul lui Nea Mitică, personajele lui Octavian Curpaș, au aventura prinsă
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
în zecime, Taie-n Asia grecime ........................” (G. Călinescu-Istoria...) Deși în conflict cu Tudor Arghezi, merge pe linia „Fătălăului”, continuând tradiția lui Anton Pann, a poeziei muntenești balcanice și bufone, înrudită cu Mateiu Caragiale. Imaginea lui Nastratin Hogea, văzut ca un argonaut murdar pe un biet caiac putred, în mijlocul unui Orient mirific, ne pare o poveste ruptă din „O mie și una de nopți”. Cetatea turcească e văzută în partitură dublă: „Dată-n alb, ca o raia, Într-o zi cu var
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
nesfârșită, năvalnică și tare zbuciumată când pierde iubirea. Știi bine că marea e ca inima inundată de iubire unde înoată peștii odată cu glasurile amintirilor și unde li se umezesc ochii pironiți în zarea amurgită. Când erai copil visai să fii argonaut, să străbați toate mările inclusiv marea iubirii. Un corsar ți-ar fi spus că toate mările sunt iubiri dacă te conduc la o comoară. Dar tu desigur nu vei fi un visător să te ascunzi în podul casei, să cercetezi
UN LOC-INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347086_a_348415]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ȘI ARGONAUȚII EI Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Elena Buică EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - Un altfel de “pașoptiști” români în Franța, Canada și Statele Editura “Anthem”, Arizona
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
personaje vii din lumea în care trăim. E o carte care transmite cititorilor emoțiile unor evenimente trepidante, o carte care ne îmbogățeste cunoștințele despre oameni, despre locuri și moduri de viață cu totul remarcabile. Referință Bibliografică: Odiseea exilului românesc și argonauții ei / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]