123 matches
-
ziariștilor în România 125. Publicistica politică, neinvestigată până acum, ne relevă în Arghezi un analist de forță, un comentator avizat al scenei politice mondiale și, implicit, un ziarist documentat al cărui discurs, fără să abandoneze complet gesticulația patetică, se întemeiază argumentativ pe fapte și exemple sau pe judecăți de valoare cu caracter intuitiv și premonitoriu. E un segment diferit de gazetărie în care Arghezi, date fiind circumstanțele angajamentului publicistic, apare ca editorialist critic, subiectiv evident, și consangvin în critica politicianismului veros
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tentația permanentă, intolerabilă pentru Arghezi, de a dirija ideologic destinul literaturii. Apoi, dincolo de formulări colocvial-retorice, prin care autorul menține viu contactul cu cititorul, ca, de pildă: "Iată-i", "Ei bine", " Câtă mai vorbărie, tată", fie că acestea apar în calitate de conectori argumentativi sau exprimări familiare exclamatorii sau interogatorii (aici se înscriu, evident, dubitația și subjecția), dialogismul autentic al polemicii argheziene se naște din intervenția regizată și dinamică a vocilor convocate magistral în discurs. Pentru ilustrarea acestui aspect, am selectat unul din textele
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
accesul este unul egal, în vreme ce în sistemul privat și cel mixt, accesul este unul, mai mult sau mai puțin, inegal), cerința ca sistemul de asigurări de sănătate să fie fundamentat pe o concepție a dreptății adecvată, cât mai solid susținută argumentativ, devine una imperativă. Pentru a realiza o astfel de exigență este, însă, nevoie, mai întâi, să încercăm să identificăm idealul adecvat al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Înainte de a prezenta obiectivele lucării de față mai sunt necesare încă două precizări
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Descrierea orală prezentarea unor obiecte, fenomene sau personaje prin intermediul limbajului * Monologul argumentativcu scopul de a demonstra o opinie * Povestirea oralăse prezintă o înșiruire de întâmplări * Monologul informativ transmiterea într-un număr cât mai mare de informații către un auditoriu; Monologul ARGUMENTATIV 1. ENUNȚAREA IPOTEZEI (PREMIZA) alcătuirea unui enunț care conține teza, ideea ce urmează a fi demonstrată; exprimarea propriei opinii față de acesta prin justificarea răspunsului, un preambul al argumentării (o pregătire pentru argumentele solide cu care venim să întărim cele enunțate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
enunț marcat prin următorii conectori: în consecință, cu alte cuvinte, prin urmare, așadar, rezultă. -este foarte importantă dispunerea textului în paragrafe distincte; timpul verbal este prezentul neutru (timp etern, al reprezentării, actualizate, al înscrierii particularului în general). MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 1: * Realizați un text argumentativ despre calitățile umane plecând de la afirmația :” Este îngăduit să înveți și de la dușmani.” (poetul Ovidiu) Ipoteza Părerea mea este că afirmația poetului Ovidiu, conform căreia este îngăduit să înveți și de la dușmani, este plină de
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cred unii, de menționat că, de altfe, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 3. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 2 *Realizați un text argumentativ despre iubire plecând de la afirmația: “Iubirea e o prietenie care a luat foc.” Ipoteza Consider că autorul a surprins foarte bine posibilitatea apariție sentimentului de iubire între doi prieteni care și-au împărtășit propriile trăiri
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cred unii, de menționat că, de altfel, în comparație cu, în raport cu, spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că 6. pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că MODEL DE TEXT ARGUMENTATIV 3 Realizați un text argumentativ despre familie plecând de la afirmația: “Niciodată nu poate fi omul mai fericit, decât în mijlocul familiei sale.” Ipoteza Afirmația proverbului românesc “niciodată nu poate fi omul mai fericit decât în mijlocul familiei sale” este în concordanță cu
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
moară cu vălul pe față? Secvența 3: 15 minute * Elevii sunt împărțiți în două grupe. prima trebuie să identifice asemănările dintre preot și artist, a doua, deosebirile dintre cei doi. Se prezintă concluziile în fața întregii clase. Tema de acasă: eseu argumentativ: Care din cele două texte v-a impresionat mai mult? De ce? Reflecția didactică Această a doua oră este menită să pună în evidență asemănările dintre cele două personaje: artistul / compozitorul și, respectiv, preotul; amândoi aleg să poarte o mască: primul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
chiar extrem de îngăduitor față de o asemenea eventualitate. Ascultătorul avea toate motivele să creadă că cele auzite nu veneau doar din vârful buzelor, ci dintr-o firidă inexpugnabilă a sinelui ei, de pe o poziție cu neputință de negociat. Nu era nimic argumentativ în vocea care le purta - nici un efort de convingere, nici un fel de fervoare expansionistă, ci doar deschiderea primitoare a lumii ei. Cuvintele-urme purtau întipărită greutatea fapticului și, în același timp, ușurința extremă a unor simple constatări împărtășite, ce indicau calea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un imperativ teoretic și metodologic, întrucât paradigma rațională prezintă o anumită incompletitudine fundamentală. Concret, Fisher subliniază incapacitatea paradigmei raționale de a "sesiza modul în care (are loc - adăugirea mea) simbolizarea, caracteristică universală
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat (reprodus integral sau parțial/parafrazat.) [Iubirea este cel mai complex sentiment omenesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
toate acestea, totuși, sar putea obiecta că...), finalitatea (pentru aceasta, având în vedere, în acest scop, în vederea, în sfârșit) sau concluzia (în consecință, ca urmare a acestui fapt, pe scurt, astfel încât, prin urmare; În concluzie, pot afirma că...) etc.; - conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
parcursurilor didactice Algoritmul lecturii unui text (literar și nonliterar), Posibile soluții în rezolvarea subiectelor la proba orală și scrisă, D. Apetrei, E. Stoleriu, 2008 Revise GCSE, Complete Study & Revision Guide, English and English Literature, S. Croft, 2007 Titlul secțiunii: Textul argumentativ - reguli de redactare a discursului argumentativ premisa/ipoteza - două argumente pro și/sau contra - concluzia - instrumente lingvistice exemplu de text argumentativ Comentarii: În privința titlurilor parcursurilor didactice analizate, observăm că în lucrarea românească, atenția elevilor este orientată către conținuturile cognitive vehiculate
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona-Maria DORNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93136]
-
discursului este un domeniu transdisciplinar, investigînd fenomenele de limbă în toate compartimentele sale (lexicologic, sintactic, semantic, pragmatic) și elaborînd clasificări pe baza funcțiilor discursului: discurs politic, discurs juridic, discurs didactic etc., dar și pe baza formei discursului: discurs descriptiv, polemic, argumentativ etc. De asemenea, s-a propus conceptul de "formațiuni discursive" de tip presă feminină/feministă. (2) A doua generație (O. Ducrot, J-Cl. Anscombre, D. Maingueneau, P. Charaudeau) este influențată de dezvoltarea teoriilor enunțării și ale pragmaticii. Se consideră că analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precizări, el va conduce spre concluzia dorită: voi veni mai devreme, astăzi am numai șase ore sau voi fi obosit, astăzi am șase ore. Dacă enunțul este astăzi am numai șase ore sau astăzi nu am decît șase ore, potențialul argumentativ al enunțului (frazei) este orientat prin operatorii numai și nu... decît, care produc o restricție argumentativă ce conduce la concluzia astăzi am ore mai puține decît de obicei. Se poate constata astfel că operatorii argumentativi nu restrîng posibilitățile de argumentare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt). În clasa generală a conectorilor au fost delimitate trei tipuri de mărci de conexiune: 1) conectori argumentativi propriu-ziși; 2) organizatorii și mărcile textuale și 3) mărcile de asumare enunțiativă. Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de relaționare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni de text). Funcția lor fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asumare enunțiativă și/sau de orientare argumentativă. Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text, fenomen care a primit denumirea de incidență: incidență la stînga și/sau incidență la dreapta. Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut prepozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca motivație pentru a fundamenta sau de a întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi și concesivi (dar, totuși, cu toate acestea, desigur, însă), cît și conectorii explicativi și justificativi (căci, pentru că, deoarece, din moment ce, dacă - atunci), dacă ipotetic, real și ficțional, cînd ipotetic real, deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și justificativi (căci, pentru că, deoarece, din moment ce, dacă - atunci), dacă ipotetic, real și ficțional, cînd ipotetic real, deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai). Simplificînd, pot fi stabilite patru categorii de conectori: a) conectori argumentativi (mărci ale argumentului): deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc.; b) conectori argumentativi (mărci ale concluziei): deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deoarece și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai). Simplificînd, pot fi stabilite patru categorii de conectori: a) conectori argumentativi (mărci ale argumentului): deoarece, din moment ce, căci, într-adevăr, cum, chiar, de altfel etc.; b) conectori argumentativi (mărci ale concluziei): deci, atunci, în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în consecință etc.; c) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument tare): dar, totuși, însă, cu toate acestea etc.; d) conectori contra-argumentativi (mărci ale unui argument slab): desigur, în pofida, cu toate că etc. Conform altor opinii, interpretarea "argumentativă" a conectorilor constituind subclasa conectorilor argumentativi este produsul (mai mult sau mai puțin unitar) a trei grile de evaluare, evidențiate de implicarea logică, de relația cauză-efect și de legătura argument-concluzie: conectorii logici pot fi interpretați prin raportare la condițiile de adevăr, prin analogie cu omonimii lor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și interactivă mai accentuată. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației. Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de text. Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumentative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
are în uz conectori propoziționali, în timp ce tradiția continentală îi denumește operatori propoziționali, functori sau relatori. Există în limbajul de specialitate o multitudine de termeni pentru a denumi dierite tipuri de conectori: conectori semantici și conectori pragmatici (T. van Dijk); conectori argumentativi (O. Ducrot și alții); conectori discursivi (Sarah Jayne Blakemore); conectori interactivi (E. Roulet și alții); operatori (negația) și conectori ne-logici (conjuncție, disjuncție, implicare și echivalentă); operatori argumentativi; mărci de conexiune etc. Organizatorii și conectorii au în comun aceeași funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]