123 matches
-
era plină lumea; [f] însă nu putea ști niciodată dacă erau prințese adevărate; [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele. [h] Drept pentru care, se întorcea întotdeauna acasă supărat că nu a găsit ceea ce căuta. Conectorii argumentativi subliniază succesiunea celor cinci macro-propoziții narative, determinând următoarea grupare propozițională: [a + b] DAR[c] DECI [d + e] ÎNSĂ [f + g] DREPT PENTRU CARE [h]. Se va observa, cu siguranță, că am renunțat aici la termenul de "suprastructuri" textuale. Difuzată pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
astfel: STRUCTURA COMPOZIȚIONALĂ [B2] B2.1. Planurile textelor (mai mult sau mai puțin reglate prin genuri discursive) * Planurile fixe (proprii unui anumit gen) * Planurile ocazionale (proprii unui text unic) B2.2. Structurarea secvențială: Nivelul 1: Prototipurile de secvențe * Narativ * Descriptiv * Argumentativ * Explicativ * Dialogal Nivelul 2: Îmbinarea secvențială de bază (care poate fi combinată) * Secvențe coordonate (succesiune) * Secvențe alternate (montaj în paralel) * Secvențe inserate (inserarea) Nivelul 3: Dominanta (care generează un efect de tipologizare globală) * Prin secvența inserantă (care deschide și închide
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
starea inițială a eroului. În acest caz, avem de-a face cu o expozițiune întârziată" (id.). Specificul povestirii lui Andersen nu apare decât în propoziția [c]. Proprietatea obiectului de valoare ("veritabil") apare aici drept o Complicație-Pn2 așa cum subliniază dealtfel conectorul argumentativ DAR. Plecând de la această a doua macro-propoziție pe care o numește nod Tomașevschi dă următoarea definiție: "Pentru a începe o fabulă, se introduc motive dinamice care distrug echilibrul situației inițiale. Ansamblul motivelor care destabilizează echilibrul situației inițiale și care pun
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a indica dacă suntem sau nu în prezența unei secvențe narative. Într-adevăr, la o privire mai atentă, ne dăm seama că organizatorii temporali (apoi, atunci, deodată etc.), foarte frecvenți totuși în povestire, pot fi asociați, chiar înlocuiți cu conectori argumentativi (dar, atunci, în consecință, deci etc.); prezența perfectului simplu nu este nicio condiție necesară, nici suficientă pentru definirea secvenței narative: prezentul narațiunii este foarte frecvent; prezența verbelor care exprimă acțiuni este de asemenea o caracteristică a descrierilor de acțiuni... Desigur
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat în deschiderea propoziției [d], articulează două premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra faptului că interpretantul-cititor ("Dumneavoastră") este capabil să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dă concluzia C1 susținută de [c]. Știți că aveți mâinile fine, bărbații probabil că vă vor iubi. Trebuie să mai adăugăm ideea susținerii unei inferențe de un fapt știut și recunoscut: Garantul: " Mâinile fine sunt făcute pentru a mângâia". Conectorul argumentativ DAR introduce o restricție susceptibilă de a bloca concluzia inferențială C1. Propoziția [c] poate fi descrisă ca o a două secvență inserată, aflată în poziție de restricție: Informația dată (D2) ("Spălați vasele") aduce cu sine aplicarea unui proces inferențial: [deci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ajunge la ideea existenței Textului Explicativ, ceea ce este cel puțin discutabil. Subliniez de altfel, așa cum apare și în revista Pratiques, ezitarea în a alege fie denumirea de text fie cea de discurs atunci când este vorba de "explicativ", pe când "narativul", "descriptivul", "argumentativul" nu ridică, aparent, această problemă de instabilitate, fiind caracterizate drept tipuri de texte." (1990: 14-15) Considerăm însă că ar fi potrivit să depășim această problemă de instabilitate privind denumirile de "text" și "discurs" explicativ, evitând doar să confundăm, așa cum se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de mișcarea regresivă a argumentației: concluzia "Nu pot să vă dictez eu" (Concluzia non-C-P. Arg 3 de mai jos) apare înaintea argumentului introdus prin PENTRU CĂ: "suntem într-o țară liberă" (informație dată P.arg.1). Se dă schema acestei secvențe: Conectorul argumentativ DAR introduce mai puțin o nouă premisă, cât o restricție care se interpune mișcării inferențiale P. arg. 1 → P. arg. 3 și ne conduce către concluzionare nu în sensul de non-C, ci în cel al Concluziei C implicite: "Eu am
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
relativ stabil (continuitate). A spune că memoria discursivă este alimentată în permanență de evenimente co(n)textuale, înseamnă a insista pe caracterul progresiv și parțial al construirii reprezentărilor prin text. Așa cum vom vedea în capitolul următor, unitățile limbii, precum conectorii argumentativi de exemplu, constituie tot atîtea semnalări de revizuire sau de conservare a acestor reprezentări descriptive. Se va vedea că, dacă în descriere coeziunea este asigurată de Tema-titlu, progresia este cu mult mai dificil de situat și aceasta pentru că acest tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
altul literar. Acum trebuie doar să reținem că textualizarea poate să marcheze, explicit sau nu, modul prin care propozițiile descriptive trebuie să fie tratate din punct de vedere configurațional: semantic (conținutele p și q), enunțiativ (asumare sau nu din partea locutorului), argumentativ (valoare de argument sau de concluzie introducînd o orientare argumentativă). B. Coeziunea semantică a reprezentării 1. Dicționar și descriere Am văzut, în exemplele precedente, că ceea ce realizează ancorarea descrierii este, înainte de toate, alegerea unei teme-obiect a discursului: Zurich și Geneva
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de asemenea mai generale decît fabula. Părțile din text care se referă la ceva general se numesc argumentative. Pasajele textuale argumentative nu privesc un element (proces sau obiect) al fabulei, ci o temă externă. Din această definiție reiese că termenul "argumentativ" trebuie înțeles în sensul lui cel mai larg. Nu doar opiniile, ci și declarațiile cu privire la starea factuală a lumii sînt integrate în această definiție: de exemplu, propoziții ca "apa fierbe totdeauna la 100 grade" sau "Polonia se află în spatele Cortinei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
scris prima dată această carte, acum este o propoziție "depășită", care nu mai este adevărată nici dacă am ține la opinia pe care o exprimă. Fiind atît de dificil să trasăm granițele între opine și fapt, este logic să considerăm "argumentativ" orice enunț care se referă la ceva ce ține de cunoștințele generale din afara fabulei. Expresia "din fericire" făcea parte dintr-o propoziție care este, în rest, descriptivă. Analizînd fiecare rînd al povestirii, am numit rîndurile 11-15 de-scriptive. Însă rîndurile 16-19
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
încearcă să recupereze dimensiunea științifică metafizică și erudită a fenomenului. Se remarcă, desigur, o alunecare a divinației înspre kitsch și practicarea sa (în anumite situații) în forma unei pseudoindustrii. Deși fenomenul este vizibil cu ochiul liber, am folosit ca material argumentativ o listă a lucrărilor de mâna a doua care circulă azi pe piața ieșeană mai precis, în marile librării. Am cercetat, de asemenea, modul cum se reflectă fenomenul într-o serie de jurnale locale și naționale, în spațiul virtual și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
domină, vrăjește cu o armă infinit mai puternică decât armele materiale: cuvântul. Agresivitatea verbală directă, necenzurată este amendată ca barbarie, în timp ce spiritul public al Antichității greco-latine va fi sedus de discursul oratoric, emoționant, patetic, speculativ și, nu în ultimul rând, argumentativ. Marc Baratin, în La parole polémique, depistează două direcții ale relației dintre retorică (desigur, cea antică) și polemică: una vizează semnificația etimologică, deci "referința războinică", cealaltă "conotația negativă atașată conceptului de polemică"21. Prima are un caracter static, imuabil și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
implicit (consubstanțial, după M. Angenot), propriu oricărei enunțări și cu atât mai mult celei de natură performativă, vorbim și de o relație dialogică explicită, pe care autorul-polemist o stabilește cu destinatarii săi prin distribuirea rolurilor deictice și prin uzanța conectorilor argumentativi iată, așadar, evident, într-adevăr, care va să zică, pesemne, ce credeți? etc., specifici retoricii discursului polemic, prin excelență, argumentativ. Marc Angenot operează o distincție funcțională între "forma dialogată" și "dialogism", prima fiind proprie dezbaterii filosofice autentice, în care se confruntă două moduri
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Definită ca "act discursiv orientat către interlocutor(i)", argumentarea presupune implicit sau explicit o intenție polemică alături de o dimensiune ilocutorie a cărei ambivalență este asigurată de cuplul susținere-respingere. Teoria argumentării subliniază trăsăturile derivate din caracterul polemic al argumentării: autocenzura demersului argumentativ, dimensiunea spectaculară și dimensiunea conflictuală. Distincția de sorginte aristotelică între dictum și modus, aplicată conținutului argumentării, evidențiază ceea ce se spune de cum se spune, punând în lumină atitudinea locutorului față de conținutul transmis. În acest sens, se delimitează propozițiile asertorice (dictus) de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletul oratoric (autorul analizează, din această perspectivă, celebrul rechizitoriu al lui Caragiale: 1907. Din primăvară până în toamnă), prezența unei categorii de argumente denumite empirice, care "au rolul de a pune textul în contact cu cititorul". Aceste argumente, introduse prin conectori argumentativi de genul "iată", "într-adevăr", "acum după ce am văzut", "negreșit că" (întâlnite, de pildă, frecvent în discursul polemic eminescian) sau "în adevăr", "se remarcă", "iată" (acesta din urmă frecvent folosit la ambii autori), au rolul de a accesibiliza demonstrația, transpunând
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ziariștilor în România 125. Publicistica politică, neinvestigată până acum, ne relevă în Arghezi un analist de forță, un comentator avizat al scenei politice mondiale și, implicit, un ziarist documentat al cărui discurs, fără să abandoneze complet gesticulația patetică, se întemeiază argumentativ pe fapte și exemple sau pe judecăți de valoare cu caracter intuitiv și premonitoriu. E un segment diferit de gazetărie în care Arghezi, date fiind circumstanțele angajamentului publicistic, apare ca editorialist critic, subiectiv evident, și consangvin în critica politicianismului veros
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tentația permanentă, intolerabilă pentru Arghezi, de a dirija ideologic destinul literaturii. Apoi, dincolo de formulări colocvial-retorice, prin care autorul menține viu contactul cu cititorul, ca, de pildă: "Iată-i", "Ei bine", " Câtă mai vorbărie, tată", fie că acestea apar în calitate de conectori argumentativi sau exprimări familiare exclamatorii sau interogatorii (aici se înscriu, evident, dubitația și subjecția), dialogismul autentic al polemicii argheziene se naște din intervenția regizată și dinamică a vocilor convocate magistral în discurs. Pentru ilustrarea acestui aspect, am selectat unul din textele
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în concordanță cu evenimentul produs și, în plus, să acopere acea realitate. Totuși, discursul jurnalistic nu este doar descriptiv. El are și rolul de a comenta spațiul public. Legat de acest obiectiv al său, discursul jurnalistic trebuie să fie unul argumentativ, și, corelativ, să fie acceptabil. Prezentarea unor evenimente existente în realitate Discursul jurnalistic nu este unul ficțional. El pornește de la un eveniment real pe care îl descrie și, eventual, îl interpretează, astfel încât informația să ajungă la public într-un mod
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistul lansându-se în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări conduc la abandonarea genului editorial, articolul devenind o veritabilă punere la zid a unui ziarist concurent. Contractul de comunicare specific editorialului a fost încălcat prin abandonarea caracterului argumentativ și a acceptabilității opiniei, iar efectul este unul manipulatoriu întrucât, chiar dacă, ulterior, cel lezat câștigă procesul, acuzele și diatribele, odată emise, rămân în spațiul public și în mintea cititorilor. În concluzie, manipularea prin condițiile de producere presupune intervenția vinovată a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
aplicabilității principiilor raționale în spațiul socio-politic, atrâgând atenția asupra faptului că "raționalismul (...) este atât o modă, cât și o doctrină, o stare a minții și o credință"52. Tocmai de aceea, epistema conservatoare are drept piloni centrali ai demersului său argumentativ idei care vizează failibilitatea cunoașterii umane, neîncrederea față de abstracțiunile produse de rațiune și imprevizibilitatea viitorului, acestea jucând un rol major nu doar la nivel epistemologic, ci și la nivel ideologic. Deși, la o primă vedere, s-ar putea crede că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
4 puncte) Redactează un eseu, de minim o pagină, în care să argumentezi caracterul de nuvelă romantică al operei literare Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi. În redactarea eseului, vei urmări: Definiția nuvelei; Ilustrarea a patru trăsături specifice romantismului; Structura textului argumentativ; Folosirea conectorilor adecvați. BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 puncte (1 p. x 4) Subiectul al II-lea - 4 puncte Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1 punct Oficiu - 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]