206 matches
-
toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P. Iosif Tălmăcel Superiorul tuturor terțiarilor din România a adresat Înalt Prea Sf. Sale cuvânt de devotament și de supunere din partea tuturor terțiarilor din Arhidieceză, în deosebi a celor din București, la care Înalt Prea Sf. Sa a răspuns cu mulțumire sufletească binecuvântând pe toți în chip deosebit. 10. București 25 Martie De mult așteptata zi pentru convocarea adunării generale a tuturor terțiarilor din Capitală
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
el omul potrivit să reorganizeze Seminarul și să-l umple de spirit apostolic”. Așa a început drumul formării a multor generații de preoți ca „suflete superioare”, „cu zel în muncă și evlavie”. A îndeplinit funcții și sarcini extrem de importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
importante în Arhidieceza de București. La 30.10.1947 Papa Pius al XII-lea l-a numit Episcop de Iași; a fost consacrat ca episcop pe 05.04.1948 în București. Din 1949 a fost numit și administrator apostolic al Arhidiecezei de București. La 26.06.1949 a fost arestat, anchetat și torturat bestial la București și Sighet, unde s-a și stins, creștinește, la 10.12.1951. Prin puterea exemplului său, Episcopul îi învăța pe toți că „mântuirea noastră stă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza de Iași avea în 1948, 140.000 de catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ci a norilor tărăgănelilor și a lâncezelilor noastre, care au interpus un paravan între Izvorul luminos și pământ. 5. O invitație decisă La rândul său, cardinalul Elia Dalla Costa, într-o scrisoare din 1943 adresată clerului diecezan și călugăresc al Arhidiecezei de Florența, spunea: „Poate nu sunt străini păstorii de erorile și de vinovățiile turmei: de păcatele poporului, noi, preoții, nu suntem străini! Oh, dacă am fi instruit mai bine credincioșii și dacă ne-am fi implicat noi înșine cu o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
zi, se vor forma deprinderi de muncă fizică. O astfel de concepție cu privire la educație i-a permis lui Ghibu să formuleze ideea constituirii unei pedagogii întemeiate pe cercetarea realităților naționale și sociale românești. În calitate de inspector al școlilor confesionale ortodoxe din arhidieceza Sibiului, Onisifor Ghibu are prilejul să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică o nouă lucrare de fapt o amplă scriere de pedagogie școlară intitulată modest Plan de învățămînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Visarion Puiu, cel care l-a și urmat în scaun pe Nectarie Cotlarciuc), a Alba Iuliei (a Oștirii - vacantă). Bineînțeles, schimbări în această organizare au apărut nu la mult timp după ce Biserica Română a devenit patriarhie. De exemplu, în Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei pe anul 1927, deci numai la 2 ani după ridicarea în rang de patriarhie, Biserica autocefală ortodoxă a României avea 18 eparhii și cinci mitropolii la cele existente deja adăugându-se și mitropolia Basarabiei, iar mitropolia Transilvaniei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
adică liberalii) și cei rămași pe dinafară, în frunte cu domnul Dori Popovici, fostul ministru averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea eparhială, a celor din partea Partidului Poporului; că este autorul moral
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
jumătate a secolului al XX-lea / 103 II.1. Biserica Catolică în România / 103 II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală / 112 II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași / 123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
123 II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București / 123 II.3.1.1. Publicațiile în limba română / 123 II.3.1.2. Publicațiile în limba germană / 136 II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din arhidieceza București / 146 II.3.2. Presa catolică din dieceza de Iași / 159 II.3.2.1. Revistele diecezane / 159 II.3.2.2. Revistele franciscane / 176 II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continua să abordeze tematica complexă și inepuizabilă a presei catolice românești, ea însăși o parte importantă a patrimoniului cultural al Bisericii. Autorul lucrării readuce astfel în memoria colectivă repere importante din istoria presei catolice din Dieceza Romano-catolică de Iași și Arhidieceza Romano-catolică de București în prima jumătate al secolului al XX-lea, presă care a avut un rol deosebit la dezvoltarea structurilor bisericești și a vieții pastorale, a culturii religioase, a gândirii creștine, reprezentând totodată contribuția Bisericii la dezvoltarea societății românești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bine realizate și răspândite, care au avut un rol real în viața celor cărora li se adresau, contribuind la creșterea nivelului cultural al societății. II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
principale și colaboratorii ei: "cel dintâi articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Comitetului de Direcție al revistei, asigurând încă de la primul număr unitatea deplină a viziunii colaboratorilor principali asupra ei366. Tot el a alcătuit sumarul pentru fiecare număr 367, afișele de publicitate 368 și a adus noi colaboratori prin atragerea preoților din arhidieceză, dar și din alte dieceze din țară. După trei ani de apariție, arhiepiscopul Netzhammmer nota în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din cel de-al treilea an
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a realizat materialul pe baza unor extrase din reviste catolice din Austria, Franța și Germania 384. În august 1916, în urma hotărârii intrării României în război de partea Antantei, Guvernul Brătianu a dispus arestarea preventivă a unui grup de preoți din arhidieceza de București, pe motiv că erau "supuși străini" și "potențiali inamici" ordin ce a dus la suspendarea forțată a apariției revistei 385. Printre cei închiși s-au numărat și protopopul Ioan Bălan și Monseniorul Auner. O consecință imediată a acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
intitulată Funcții parohiale, unde se prezenta situația de la parohiile din București din luna respectivă, cu date referitoare la numărul de botezuri, cununii și înmormântări. Tot la rubrici constante putem să menționăm și Din viața catolică de pretutindeni, cu subrubricile Din arhidieceză și Din lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numărul de botezuri, cununii și înmormântări. Tot la rubrici constante putem să menționăm și Din viața catolică de pretutindeni, cu subrubricile Din arhidieceză și Din lumea întreagă, unde erau oferite tot felul de informații despre activități și evenimente desfășurate în arhidieceză, în țară, dar și în străinătate. Exista și rubrica "Mica publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
distribuirea se realiza înainte de participarea la slujbă). Pe următoarea pagină apărea o scurtă prezentare a unui sfânt și un articol despre doctrina bisericească, sau despre morala creștină. A treia pagină conținea știri din întreaga lume catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a calendarului aferent pe anul 1913. Tot aici s-a menționat și apariția listei Liturghiilor catolice cu predică în limba germană, a unei biografii și a unui portret al episcopului Raymund Netzhammer. Deși s-a adresat comunității catolice germane din arhidieceza de București (nu foarte numeroasă) revista a avut succes; ea a fost bine primită, lucru demonstrat de "bilanțul" realizat după primul an de apariție 437 și evidențiat în articolul inaugural al celui de-al doilea an, când s-a accentuat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a continuat să apară cu această structură și în același format pe parcursul anilor 1914, 1915 și 1916. La 15 august 1916, tipărirea ei a fost suspendată din cauza intrării României în război, ceea ce a dus la arestarea mai multor preoți din arhidieceza din București, printre care și redactorul revistei (Carol Auner), pe motiv că erau cetățeni străini. Pentru o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sala Tomis o prelegere în care l-a elogiat pe directorul Matthaus Seikel, fondatorul revistei Jugenfreund 467. Particularitatea acestei publicații a fost aceea că ea se adresa în special tinerilor. Printre cei mai dedicați suținători ai dezvoltării presei catolice în arhidieceza de București au fost: Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer, Auner și Durcovici. Aceștia au militat pentru înființarea unor publicații specifice destinate tinerilor (dar și copiilor)468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate și ancorate în realitățile vremii 469. Materialele au fost scrise în limba română 470, din dorința de a se adresa tuturor tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei Jugendfreund. Primul a fost redactat în contextul venirii la București, la 17 octombrie 1920, a primului nunțiu apostolic Francesco Marmaggi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]