82 matches
-
are însemnătate pentru întreaga românime, pentru istoria generală română, pentru că ""sângele nu se face apă"". Cu acest prilej, a fost amplasată în stânga intrării o placă cu următoarea inscripție: În dreapta intrării se află o placă în care sunt înscriși membrii Consistoriului arhidiecezan din timpul zidirii catedralei. Aceștia sunt împărțiți în trei categorii: În timpul păstoririi mitropolitului Nicolae Mladin (1967-1981), a fost înlocuit acoperișul catedralei și au fost reparate cele două turle. Succesorul său, mitropolitul Antonie Plămădeală (1982-2005), s-a ocupat mai ales de
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
editată la Blaj în 1898. În același an 1898 a fost ales canonic și confirmat odată cu Augustin Bunea - care fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi. În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi. A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane. Prin decretul imperial de la Viena, din 16 mai 1903, canonicul Vasile Hossu a fost numit episcop al Lugojului, în scaunul rămas vacant prin transferul Episcopului Demetriu Radu
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi. A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane. Prin decretul imperial de la Viena, din 16 mai 1903, canonicul Vasile Hossu a fost numit episcop al Lugojului, în scaunul rămas vacant prin transferul Episcopului Demetriu Radu de la Lugoj la Oradea. La 25 mai al aceluiași an, a fost confirmat
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
speciale cu privire la domeniul mănăstiresc, a studiat topografia și cartografia. Și-a publicat realizările științifice în periodicele tehnice ale vremii. Proaspăt întors de la Expoziția Mondială din Paris, în august 1900, abatele Columban l-a trimis la București ca profesor la Seminarul Arhidiecezan de acolo. Înaltul prelat catolic a fost numit ca director al Seminarului Catolic din București (1900-1902) și a studiat posibilitatea să înființeze mănăstiri benedictine în România. Dar problemele religioase din România l-au făcut să eșueze în demersul său. Abatele
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
episcopii greco-catolici fuseseră arestați încă de la sfârșitul lunii octombrie și încarcerați la reședința patriarhală de la Dragoslavele. George Guțiu a fost hirotonit pentru Arhidieceza Română Unită de Alba Iulia și Făgăraș. După hirotonirea sa ca preot, l-a ajutat pe ordinarius-ul arhidiecezan, mai întâi Pr. George Dănilă, fostul său rector la Academia de Teologie, și apoi pe Alexandru Todea, protopopul Reghinului, devenit din noiembrie 1950 episcop. În acea perioadă a călătorit prin întreaga arhidieceză, culegând date din parohii și protopopiate, despre preoții
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
târziu economist principal, calitate din care a fost pensionat în anul 1986, la împlinirea vârstei de 62 de ani, de la aceeași întreprindere. În activitatea bisericească s-a remarcat în calitate de colaborator al mitropolitului Alexandru Todea, lucrând un timp în calitate de vicar general arhidiecezan. La data de 3 martie 1990 preotul George Guțiu a fost numit de către papa Ioan Paul al II-lea în funcția de episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla, iar la data de 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop, prin
George Guțiu () [Corola-website/Science/299297_a_300626]
-
fost cea din 5 decembrie 1903. Aprecierea criticilor se regăsesc din nou în presa vremii, Octavian Smigelschi fiind comparat cu celebrul pictor maghiar Carol Lotz. Această expoziție a fost urmărită și de Adalbert Berzeviczy, ministrul al Cultelor și Instrucțiunii. Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu a publicat în 30 noiembrie 1903 anunțul concursului de executare a picturilor catedralei din Sibiu. La acest anunț s-au prezentat încă 14 concurenți dintre care comisia, formată din G.D.Mirea, directorul Școlii de Belle-Arte din București, arhitectul
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
a cedat în 1738 Episcopiei Române Unite, devenind astfel reședința oficială a acesteia. În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu-Klein și a urmașului său, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante instituții de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul religios și cultural al românilor „uniți” și al Școlii Ardelene. În anul 1754, prin eforturile episcopului
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea doar clasele I-IV directorul său era protopopul Zarandului. După completarea cu clasele V-XII directorul urma să fie ales dintre profesorii calificați ai gimnaziului. În 1871 Moise Lazăr a devenit asesor în Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu, în locul său fiind numit protopop al Zarandului — și implicit director al gimnaziului — Nicolau I. Mihelțianu. În 1884 a devenit director al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
-l dorea reînviat. A avut o deosebită iubire pentru Blaj după cum el însuși mărturisea: am prețuit Blajul istoric, și l-am venerat cu ardoare. A fost directorul Bibliotecii Centrale din Blaj, între 1919-1927, întocmind un prim regulament al Bibliotecii Centrale Arhidiecezane. În cei peste 30 de ani de activitate publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
primesc turiști și oaspeți și organizează programe culturale. Începând de la 1 septembrie 2012 Abația Tihany administrează o școală primară și o școală de muzică. Abația se află pe teritoriul Arhidiecezei Romano-Catolice de Veszprém, dar nu se află sub jurisdicția episcopului arhidiecezan. Astăzi mănăstirea este un obiectiv turistic pentru vilegiaturiștii de pe malurile lacului Balaton. În interiorul clădirilor se află o galerie de artă care găzduiește diferite expoziții în timpul lunilor de vară. Mănăstirea în stil baroc are chilii simple și austere, potrivit normelor de
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
scop de Iosif Pop Silaghi, episcop greco-catolic de Oradea, care a participat și el la Conciliul Vatican I. În scopul îndrumării eficiente a vieții spirituale, precum și în scopul progresului Bisericii, mitropolitul Ioan Vancea a folosit căile vizitațiilor canonice și sinoadelor arhidiecezane și provinciale. Astfel, în sinoadele provinciale din anii 1872 și 1882 de la Blaj, au fost emise canoane privind organizarea bisericească, viața clerului, educația tineretului, ordinul călugăresc basilitan (al Sf. Vasile cel Mare). Au fost subliniate adevărurile de credință comune cu
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
de credință comune cu cele ale Bisericii Catolice romane (de rit latin), însă s-a subliniat obligația păstrării neștirbite a rânduielilor Bisericii Greco-Catolice: ritualul, disciplina bisericească, calendarul. Toate acestea au fost aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie sprijinită înmulțirea fundațiilor și susținuți preoții, văduvele, școlile confesionale, orfanii. S-a hotărât să se stârpească concubinajul. Congresul scolastic Arhidiecezan de la Blaj, întrunit la 1-5 iunie 1873, a emis
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
aprobate de papa Leon al XIII-lea. În cadrul sinoadelor arhidiecezane, din anii 1869, 1882, 1889, s-a hotărât să fie fie sprijinită înmulțirea fundațiilor și susținuți preoții, văduvele, școlile confesionale, orfanii. S-a hotărât să se stârpească concubinajul. Congresul scolastic Arhidiecezan de la Blaj, întrunit la 1-5 iunie 1873, a emis hotărâri importante în scopul dezvoltării învățământului românesc, în conformitate cu legea școlară cunoscută după numele inițiatorului, J. Eötvös, din 1868. S-a cerut preoților, protopopilor și învățătorilor-cantori să muncească „zi și noapte”, pentru
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
etimologismul au fost Iosif Hodoș și Partenie Cosma. Învățătorii care întâmpinau greutăți din cauza ortografiei etimologice, cer Consistoriului să întocmească și să tipărească manuale cu ortografie fonetică. În 1879, fonetismul își face intrarea și în redactarea proceselor verbale, atât în sinodul arhidiecezan de la Sibiu, cât și în cel de la Brașov. A scris lucrări cu caracter istoric: "Din corespondența lui Simion Bărnuțiu și a contemporanilor săi", biografia "Simion Balint", "Din tinerețile lui Avram Iancu". Simțul omului realist pătrunde în aceste scrieri, pentru că E.
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer. A înființat revista „Farul nou”, la care au colaborat între alții Gala Galaction
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
spre socialism”" . În după-amiaza zilei de 26 iunie 1949, în timp ce mergea spre localitatea Popești-Leordeni pentru a administra taina miruirii la 200 copii, a fost lovit și băgat forțat într-o mașină a Securității, împreună cu preotul prof. Rafael Friedrich, rectorul Seminarului Arhidiecezan din București. A fost depus în arestul central al Securității din București, unde a fost anchetat timp de aproape un an, fiind bătut și maltratat. În iunie 1950, este transferat la Penitenciarul Jilava. În această perioadă, este condamnat în lipsă
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
dintre plachetele de versuri ale părintelui era tradusă și În albaneză, spre exemplu. Nu lipseau nici poeziile soției părintelui, plecată la Bunul Dumnezeu. Da, i-am citit numele, Florica Bațu-Ichim, apoi titlurile La porțile speranței, Începutul speranței..., tipărite la Editura Arhidiecezană, Cluj, 1996. Înainte de toate, chiar și numai aceste titluri m au dus cu gândul la sensurile date speranțelor de viață și celor de dincolo de ea. M-a smuls din visare prelegerea intitulată Clima spiritului românesc din afara României, În care Constantin
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
școalele române din ordinea M. S. Carol I, domnul românilor. Paris și București, 1868. Silviu Selagian: "Manual de geografie pentru tinerimea romînă". Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu: "Istoria patriei pentru școalele poporale române din Ardeal". Blaj, cu aprobarea comisiunei școlare arhidiecezane. I. V. Russu, " Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățători și școalele populare romîne". Sibiu, 1865. Meletie Dreghici; "Istoria Ungariei în compediu". Timișoara, 1874. Dimitrie Vîrna, "Geografia țărilor de sub coroana Ungariei" etc. Sibiu, 1875. Visarion Roman; "Carte de lectură românească pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nou abecedariu romanescu sau elemente de lectura si scriere lucrate dupa celu mai nou metodu I. C. Massim; I.Badilescu - București, Libraria N. C.Popper, 1868. 1869 []]. BOIU, ZACHARIA, Carte de cetire pentru scolele populari Romane Greco-Orientali/ Zacharia, Boiu, - Sibiu: Tipografia Arhidiecezana, 1869 [2]. CIPARIU, TIMOTEI, Gramatica limbei române. Partea I. Analitica, Cu spesele Societății Academice Române, București, 1869, (pe copeta exterioră 1870), Partea II. Sintetica, București, 1877. 1870 [1]. MIHELȚIANU, N.I., Gramatica română pentru clasa a III-a poporală și normală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Meridiane, București, 1978. Theodorescu, Răzvan, Cele două Europe, Editura Enciclopedică, București, 2013. Theodorescu, Răzvan, Cultură și civilizație europeană, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003. Todoran, I., Zăgrean, I., Teologia dogmatică: manual pentru Seminariile Teologice, ed.a II-a, Editura Arhidiecezana, Cluj, 1997. Tomlinson, John, Globalizare și cultură, Editura Amarcord, Timișoara, 2002. Tristan, Frédérick, Primele imagini creștine, Editura Meridiane, București, 2002. Troc, Gabriel, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006. Țuțea, Petre, Între Dumnezeu și neamul meu, ediție îngrijită de
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
acestuia la cosmosul pe care urmează să-l creeze prin vorbele sale. 106 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. I, Limbajul, Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 41. 107 I. Todoran, I. Zăgrean, Teologia dogmatică: manual pentru Seminariile Teologice, Editura Arhidiecezana, Cluj, 1997, p. 147. 108 Nikolai Berdiaev, Sensul creației, Editura Humanitas, București, p. 129. 109 Andrei Pleșu, Despre îngeri, Editura Humanitas, București, 2008, p. 153. 110 Leonid Uspensky, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Editura Anastasia, București, 1994, p. 211. 111
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
180. 460 Cf. Rolf Toman, Foreword of the Publisher, în vol. Ars Sacra, coord. Rolf Toman, Editura h.f. Ullmann, Postdam, 2010, p. 21. 461 Isidor Todoran și Ioan Zăgrean, Teologia dogmatică: manual pentru Seminariile Teologice, ed. a II-a, Editura Arhidiecezana, Cluj, 1997, pp. 38-41. 462 Ibidem, p. 41. 463 Ibidem, p. 39. 464 Ibidem, p. 40. 465 Între numeroasele exemple ale utilizării simbolurilor în artă, remarcăm aici și modul de exprimare simbolică a artei paleocreștine, simbolul constituind vreme îndelungată principala
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]