2,281 matches
-
și sâmbătă între orele 9-14. Înălțarea Sf. Cruci În 14 septembrie Înălțarea Sfintei Cruci ne aduce aminte de patimile Mântuitorului, pentru că într-o zi de 14 septembrie credincioasa împărăteasă Elena și cu fiul său, Constantin, au ridicat Crucea Mântuitorului, iar arhiereii au așezat-o în Sfânta Sfintelor din Ierusalim și i s-au adus închinăciuni. În ziua de astăzi, noi, creștinii, ne aducem aminte de jertfa Mântuitorului și de faptul că El s-a prezentat la Tatăl și ne-a răscumpărat
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
aleagă între viață veșnică de după moarte prin înviere intru Lu-mina Lumii și moartea veșnică: "Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul?" Unul dintre cele mai reușite capitole - narațiuni este "Muntele Măslinilor" unde sunt afurisiți arhiereii Sinedriului ce "se purtau că orice putere politică, chemând în sprijinul lor poliția politică" pentru a-l răpune pe cel ce se declară Fiul lui Dumnezeu. Demnitarii Templului nu pregeta să-l trateze pe prizonier că "într-un gestapou avânt
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
apoi un eșafod uriaș pe care era tras pe roată însuși Horea, dar lângă el mai erau și alții care nu păreau oameni în carne și oase, ci fantome scheletice, strigoi fără consistență, implorându-i pe călăi, pe împărați și arhierei să-i lase să bea sângele jertfitului. Nimeni nu-i lua însă în seamă. Râdeau, târând în hău tot eșafodul împreună cu roata torturii care părea un soare al mai multor galaxii..." Trebuie să spunem că viziunea nu este suficient de
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
și școlari într-o existență de aproape un pătrar de mileniu. Istoria școlilor blăjene este urmărită cronologic și în funcție de marile evenimente istorice (un capitol amplu este consacrat școlilor Blajului în timpul Revoluției de la 1848), dar mai ales de numele unor mari arhierei, oblăduitori ai acestor instituții. În afară de episcopul Petru Pavel Aron, un capitol urmărește situația școlilor blăjene în timpul păstoririi mitropolitului Alexandru Sterea Șuluțiu, iar altul în timpul mitropolitului Ioan Vancea, al doilea mare întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
face că A.P. Cehov (deși a trăit doar 44 de ani) a apucat să-și vadă tipărite operele în 10 volume. Galeria personajelor cehoviene este, în ciuda celor o sută de rânduri, imensă - "polițiști, actori, croitori, deținuți, bucătari, sectante, pedagogi, moșieri, arhierei, circari, funcționari de gubernie, generali, bancheri, ingineri, hoți de cai, angajați la mânăstire, soldați, pețitoare, acordori de pian, pompieri, judecători de instrucție, diaconi, profesori universitari, ciobani, avocați - ar umple o stradă largă și ar produce o teribilă înghesuială" (criticul literar
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
nu curge el Într-un mod incomparabil mai deplin din Maica Domnului, În care Hristos a binevoit să se sălășluiască mai deplin ca În orice biserică”<footnote Ibidem, p. 118, 121 footnote>, ea fiind, În viziunea ortodoxă, cel mai Înalt arhiereu după Hristos?(notăPr.Prof. Ioasaf Ganea, Învățătura despre Maica Domnului În Biserica Ortodoxă Română, anul XCVIII, nr. 9-10, p.977.) Teofan al Niceii afirmă că toate darurile s-au revărsat din omenitatea lui Hristos, Întâi În Maica Sa și din
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
venit în Betania ca să-L vadă pe Iisus, dar și pe Lazăr, ca să se convingă personal de realitatea învierii acestuia. Unii dintre acești iudei au crezut atunci în Iisus (Ioan 12, 10), fapt care i-a făcut pe mai-marii iudeilor - arhierei, farisei sau alți membri ai Sinedriului, în frunte cu Caiafa - să hotărască uciderea lui Iisus, dar și a lui Lazăr (Ioan 11, 47-53). Locuitorii orașului, îmbrăcați în haine de sărbătoare, purtând cununi de flori, ori buchete de flori și ramuri
Agenda2003-16-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280908_a_282237]
-
Iisus, regele Iudeilor” (Matei, 27;37). Așadar, vina condamnării la moarte rămasă în titulus a fost aceea de „rege al iudeilor”, corectă din punct de vedere juridic și, este interesant de observat, că Pilat nu a acceptat rectificarea propusă de arhiereul evreilor, în sensul menționării că el, Iisus, a zis „Eu sunt regele Iudeilor”, răspunzând: „Ce am scris, am scris!”. Sentința se pronunța de judecător (prefectul provinciei) prin cuvintele „Ibis in crucem” și cu aceasta judecarea era încheiată și se trecea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
prefectului însuși! De altfel, ce făcuse până atunci Iisus spre a atrage reacția militarilor romani? Nimic! Iar dacă el ar fi făcut ceva împotriva ordinii publice, mai pregetau ei să-l pedepsească, recurgând la un veritabil „rond de noapte” pe la arhierei? Fără îndoială că nu! Printre altele, Evanghelia după Ioan ne clarifică natura acestei trupe, folosind expresia ministros pharisaeis, „oaste și slujitori de la arhierei și de la farisei”, ceea ce înseamnă, evident, garda Templului, plasată sub comanda marelui preot și a apropiaților săi
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
împotriva ordinii publice, mai pregetau ei să-l pedepsească, recurgând la un veritabil „rond de noapte” pe la arhierei? Fără îndoială că nu! Printre altele, Evanghelia după Ioan ne clarifică natura acestei trupe, folosind expresia ministros pharisaeis, „oaste și slujitori de la arhierei și de la farisei”, ceea ce înseamnă, evident, garda Templului, plasată sub comanda marelui preot și a apropiaților săi, menită să asigure ordinea în interiorul templului, dar și cu rolul de „poliție judiciară” în cercetările de gen care mai rămăseseră în competența Sinedriului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
de „poliție judiciară” în cercetările de gen care mai rămăseseră în competența Sinedriului. Un element suplimentar și coroborant, bărbatul căruia Petru îi taie urechea dreapta cu sabia sa, în încercarea de a zădărnici capturarea lui Iisus, Malchus, este numit „sluga arhiereului” (servum pontificis). Pe un fir logic, prins în Grădina Ghetsimani de garda Templului și la ordinul căpeteniilor iudee, Iisus va fi condus mai întâi în fața acestora. De la Anna la Caiafa. Încercarea soluționării „interne” a cazului Intrat în limbajul și în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
ca simbol al tergiversării unui lucru, episodul are rațiunile și semnificațiile sale bine definite în cadrul procesului lui Iisus. Așadar, odată prins, acesta a fost legat „și L-au dus mai întâi la Anna, căci era socrul lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia” (Ioan 18, 13). Primul fusese mare preot și, probabil, atunci când la vârsta de 12 ani a venit pentru prima dată la Templul din Ierusalim cu ocazia Pesahului, împreună cu Iosif și Maria, Iisus l-a văzut oficiind. Asocierea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Templul din Ierusalim cu ocazia Pesahului, împreună cu Iosif și Maria, Iisus l-a văzut oficiind. Asocierea celor două nume, de fost și actual mare preot, apare și în alte locuri în Scripturi; din Evanghelia după Luca aflăm că „În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie” (3, 2), iar în Faptele Apostolilor, din Sinedriul care îi judecă pe Petru și Ioan fac parte „Și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Luca aflăm că „În zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie” (3, 2), iar în Faptele Apostolilor, din Sinedriul care îi judecă pe Petru și Ioan fac parte „Și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc” (4, 6). Funcția de Mare Preot (care însemna, practic, cea de lider al iudeilor și constituia principalul interlocutor al prefectului roman în dialogul cu populația locală) era atunci
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
uneori interdicția legală romană și hotărâseră lapidarea unor indezirabili. Este situația femeii adultere, lapidarea arhidiaconului Ștefan, primul martir, ori executarea lui Iacob cel Drept, șeful comunității iudeo-creștine din Ierusalim, în anul 62 d.Hr. E foarte probabil că acel sinedriu (arhierei, bătrâni și cărturari), convocat precipitat de marele preot Caiafa pe timp de noapte, să fi urmărit tot o asemenea stratagemă, respectiv să îl facă pe Iisus să mărturisească o blasfemie atât de evidentă și de gravă, încât să poată, fără
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
culegere de prescripții judiciare reglementare redactată în secolul al II-lea, acuzatul stătea în mijlocul unui semicerc format de membrii sinedriului așezați pe locuri plasate în rânduri în trepte, în timp ce grefierii erau situați la cele două capete, din stânga și din dreapta. „Iar arhiereii, bătrânii și tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare” (Matei, 25, 59). Conform unei reguli imperative prezente încă în Vechiul Testament, nimeni nu putea fi condamnat pe baza unei singure mărturii, fiind necesare pentru aceasta cel puțin
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
pământ”, a faptelor concrete și imediate. Acuzatul dă dovadă de o extraordinară prudență (premeditare sau problemă de imposibilă comunicare?) și păstrează tăcerea în fața acuzațiilor de blasfemie proferate de acuzatorii săi. Această perspectivă ne apare mai ales în Evanghelia după Marcu: „Arhiereii și tot sinedriul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-l dea la moarte, dar nu găseau”(14, 55). Acuzația de distrugere a Templului din Ierusalim „făcut de mână” și promisiunea că „în trei zile altul, nefăcut de mână, voi clădi
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
cât mai repede, pentru a participa la ceremoniile religioase aferente iar, la rândul său, prefectul era interesat să înlăture cât mai rapid orice motiv de dezordini. În aceste circumstanțe, legat și sub escortă, Iisus este adus în fața judecătorului Pilat. Delegația „arhiereilor”, însoțită probabil de un retor, nu este una la vârf, cei doi mari preoți - fost și în funcție - Anna și Caiafa pregătindu-se pentru celebrările de Pesah, care începeau în seara acelei zile, dar care, în orice caz, urmăreau atent
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Deci Pilat a ieșit la ei afară și le-a zis: Ce învinuire aduceți omului acestuia? Ei au răspuns și i-au zis: Dacă Acesta n-ar fi răufăcător, nu ți L-am fi dat ție” (Ioan, 18; 29-30); „Iar arhiereii Îl învinuiau de multe” (Marcu, 15; 3). Gestul prefectului de a se deplasa din Pretoriu în curtea interioară a Palatului comportă cel puțin două explicații: pe de o parte, una de ordin religios, respectiv de respectare a normei iudaice vizând
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
varia între o săptămână și o lună privind participarea la anumite ritualuri; pe de altă parte, unii exegeți invocă cerințele caracterului secret al anumitor procese romane. Revenind la derularea propriu-zisă a cercetării judecătorești, se pare că primele acuzații aduse de „arhierei” nu l-au convins pe judecător asupra competenței sale, faptele imputate lui Iisus părându-i-se minore, lipsite de caracter politic, de greutatea celor cercetate și judecate de un reprezentant al împăratului și, în consecință, magistratul roman încearcă să retrimită
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
nu este tulburată, din moment ce nici garda Templului și nici soldații romani din fortăreața Antonia, situată în apropiere, nu intervin. Era un act judecat de toți ca privind exclusiv relația noului prooroc cu vârfurile sacerdotale ale Ierusalimului. Îngrijorarea atingând punctul culminant, arhiereii și fariseii adună Sinedriul și pun întrebarea: „Ce facem, pentru că Omul acesta face multe minuni? Dacă-L lăsăm așa, toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor lua și țara, și neamul.” Și acest fapt este
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
salvării întregului neam: „Nici nu gândiți că nu este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul” (Ioan 11, 50), cu completarea absolut necesară: „Dacă aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam. Și nu numai pentru neam, ci și ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăștiați.” (Ioan 11, 51-52). Verdictul fusese deci dat: Iisus din Nazaret trebuia să
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
amuțească temporar, dar nemulțumirile să mocnească. Este de presupus că o nouă răzvrătire, cât de mică, apărută în atari împrejurări, s-ar fi bucurat de același tratament și soartă, dacă nu chiar mai aspre. Totodată, neimplicarea romană era dorită de arhierei, iar în acest punct interesul lor se întâlnea cu cel al romanilor, și pentru faptul că mișcarea lui Iisus presupunea o reformare majoră a înseși bazelor religiei mozaice, cu consecințe generale imprevizibile și, oricum, nefavorabile și inacceptabile pentru establishmentul iudaic
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cu cardul la cabinet? Cum să mai învârți jumara sărăciei dacă, în afară de registru și hârțoagă, vei avea - mai nou - și o amprentă informatică a muncii? Medicii de familie sunt în flamă că nu e treaba lor să distribuie bicisnicele plastice. Arhiereii Sănătății, la vârf cu onorabilul Astărăstoaie, deplâng limitele de siguranță ale tehnologiei. Comentatori, cu mic cu mare, prezic căderea în neant a inițiativei. Și e greu să nu le dai dreptate când privești colinele Bucovinei în timp ce-ți rupi
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
și darnicul Părinte al nostru Duhovnicesc - Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț al Vadului, Feleacului și Clujului, Maramureșului și Sălajului... Scurtă introducere și prezentare bio - bibliografică Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț al Clujului face parte din pleiada arhiereilor/ierhilor români și ardeleni, contemporană, mărturisitori și propovăduitori, harnici, vrednici, dinamici și darnici, neobosiți, entuziasmați și înflăcărați, slujitori ai Lui Dumnezeu și ai oamenilor, cu timp și fără timp, ziua și noaptea, dimineață, la amiază și seara, în altarul și
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]