174 matches
-
au fost deja încheiate, întreg complexul urmând să fie finalizat înaintea forumului internațional al revistei americane „Fortune”, programat să se desfășoare la Chengdu în perioada 6-8 iunie 2013. În fața Global Center va fi construit „Centrul pentru arte contemporane”, lucrare a arhitectei anglo-irakiene Zaha Hadid, prima femeie căreia i s-a decernat prestigiosul premiu Pritzker. Acesta va adăposti un teatru, o operă și un muzeu. Pe esplanada dintre cele două edificii va fi instalată o fântână arteziană muzicală, care va arunca apa
Vezi cum va arăta clădirea de cinci ori mai mare decât Casa Poporului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57117_a_58442]
-
de actualitate, îndeosebi cu tema arhitecturii negociate (cu clienții particulari și cu oficialitățile), o expoziție de proiecte și lansarea unei substanțiale antologii în două volume (57 de texte selecționate din revistele anilor 1990-2009, de redactorul-șef, Arpad Zachi, și de arhitecta Livia Ivanovici), cu titlul inspirat de spiritul lui Alexandre Dumas-père, După 20 de ani. Titlu ce ne-ar fi plăcut să le fi sugerat discreților autori ai selecției sau unuia din tot atât de discreții „mușchetari" care au participat la întemeierea revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6235_a_7560]
-
din Statele Unite ale Americii și recentul inaugurat Century Centrul Global de la Chengdu). Construită în stilul neoclasic dintr-un milion de metri cubi de marmură, ar putea fi, încă, și cea mai grea clădire din lume", scrie sursa citată. Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, în prezent Palatul Parlamentului, a decedat pe 30 octombrie, la vârsta de 64 ani, după ce intrase în comă la sfârșitul lunii septembrie, în urma unui accident rutier. Edificiul din mijlocul Bucureștiului a doborât de-a lungul timpului numeroase recorduri
Casa Poporului, cea mai grea clădire din lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63081_a_64406]
-
Iordachescu Ionut Într-un articol care adună cele mai bune lecturi culturale ale săptămânii, site-ul postului public de radio britanic, BBC, citează un necrolog al arhitectei Casei Poporului, Anca Petrescu, realizat de cotidianul britanic Daily Telegraph. Autorul materialului descrie construcția cerută de Nicolae Ceaușescu drept cel mai mare kitsch al totalitarismului realizat de "poate cel mai prost arhitect din lume". Daily Telegraph reușește să mențină pulsul
BBC: Anca Petrescu, cel mai prost arhitect din lume? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63088_a_64413]
-
mai puțin cunoscute, dar cu o istorie ce merită cercetată în retrospectivă. Într-un solid necrolog al celei care a fost Anca Petrescu, publicația britanică vorbește despre "sacrificiile" pe care le-a atras construcția megalomanică a Casei Poporului, gândită de arhitecta care a refuzat mereu să vorbească despre relația sa cu Ceaușeștii. "Discutabil cel mai prost arhitect din lume. Cel mai important proiect al său a fost Palatul Poporului al lui Ceaușescu, din București, pentru care trei districte ale Capitalei au
BBC: Anca Petrescu, cel mai prost arhitect din lume? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63088_a_64413]
-
Somnul ca operă de artă... Urăști totdeauna ce seamănă cu tine ori îți este complet diferit. Bătrânii, de pildă, urăsc moartea fiindcă încep să semene cu ea - să se identifice cu Moartea... * O femeie celibatară este trimisă în străinătate, ca arhitectă, să aranjeze o expoziție în cadrul unui concurs internațional. Din cauza reducerii cheltuielilor, ea nu mai poate să lucreze. Și iese pe stradă - în Marsilia - să ceară asistență. Ea reclamă ajutor în dreapta și în stânga... „Domnilor, sunt o femeie disperată și am nevoie
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
la periferie, unde construiești înalt și faci profit. Datorită incompetenței, slăbiciunii și corupției, la noi se permite să construiești înalt în centrul istoric... Prin demolări iraționale, ne pierdem spiritual identitatea...”, atrage atenția Nicușor Dan, președintele Asociației „Salvați Bucureș- tiul”. Iar arhitecta Ilinca Macarie accentuează: „Tel Avivul, pentru a da un exemplu, a fost declarat monument UNESCO datorită clădirilor Bauhaus din anii ’30. Comparativ cu acest oraș, Bucureștiul are mai multe clădiri valoroase din acea perioadă, care, departe de a fi recunoscute
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
Anca Murgoci Fiica Ancăi Petrescu, arhitecta Casei Poporului, îi acuză pe medicii Spitalului de Urgență din Timișoara și pe cei ai Spitalului Floreasca din București de malpraxis în cazul mamei sale, informează România TV. Cristina Petrescu a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
Judecătoria sectorului 1 și acuză medicii de malpraxis. "Am depus plângere penală la Parchet împotriva cadrelor medicale din Spitalul de Urgență Floreasca și a cadrelor medicale din Spitalul de Urgență din Timișoara pentru a se identifică persoanele vinovate de moartea arhitectei Anca Petrescu. După părerea noastră este vorba de un malpraxis de care se fac vinovate ambele spitale. La momentul în care s-a făcut transferul din Timișoara, bacteria era încă prezentă, insă părea a fi ținută sub control. Doamna Petrescu
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
și se simțea bine. Apoi a luat încă o bacterie din Spitalul Floreasca și cele două bacterii au dus la o septicemie de care a și decedat. Noi vrem să se facă dreptate", a spus Cristina Petrescu, informează România TV. Arhitecta a fost implicată într-un accident grav de circulație în luna septembrie, iar în luna decembrie, a decedat. Specialiștii au stabilit faptul că Anca Petrescu a murit din cauza unei infecții pe care a luat-o din spital.
Fiica Ancăi Petrescu îi acuză pe medici că i-au omorât mama by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50199_a_51524]
-
14. Marius Manole, Ilinca Manolache, Radu Iacoban și Lia Bugnar formează două cupluri "defecte". Primii sunt tineri căsătoriți care nu au reușit să treacă peste pudoarea de a-și consuma relația, ceilalți, un alt cuplu banal, în care ea este arhitectă, iar el un traducător, mult prea dotat. Doar că în piesa scrisă de Lia Bugnar, "nimeni nu e chiar ceea ce pare a fi, după cum nici seara presupus deșănțată nu va continua în același fel", doar umorul este din plin. Accesul
Comedie despre swingeri, la Godot Cafe, cu Marius Manole () [Corola-journal/Journalistic/45904_a_47229]
-
fațadă o placă comemorând pe iluștrii săi locatari. Amintirea pictorului George Demetrescu Mirea se păstrează totuși în apropiere, prin numele unei străzi - perpendiculară pe Șoseaua Kiseleff - cu vile somptuoase, dintre care unele, cu un pitoresc geamlâc, au fost proiectate de către arhitecta Henriette Delavrancea Gibory. 1 Mihai Sorin Rădulescu, Din corespondența lui Ion Mincu, în "Arhitectura", nr.5-6, 1991, pp.106-111. 2 Idem, Memorie și strămoși, București, Editura Albatros, 2002, pp.207-212. Idem, Contribuții la genealogia și biografia lui Ion Mincu, în
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
textul te(r)oretic al lui Alexandru Matei Literatură și cognitivism. Terapie și cunoaștere, fragmentul de roman publicat de Matei Vișniec (între timp, cartea a apărut la Editura Cartea Românească sub titlul Negustorul de începuturi) și, în fine, interviul cu arhitecta și pictorița Ligia Podorean Ekstrom realizat de Steluța Pestrea Suciu. Astra, o revistă care merită atenție. „Istorie furată și recuperată” În ORIZONT (nr. 9) putem citi, sub genericul Arhive, două pagini intitulate Continentul gri. Cultura în subteranele Securității, datorate lui
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
tineri brigadieri („Heirup, heirup, cad stânci de fier/ în lupta dusă de brigadier”), care au reușit să încheie ultimul tronson al legăturii peste munte, cale ferată și șosea, dintre cele două localități, Bumbești și Livezeni. Dar, dincolo de acest loc comun, arhitecta Anca Brătuleanu ne semnalează că e vorba despre un „amplu și excelent proiect ingineresc”, construirea unei căi ferate și a unei șosele prin Defileul Jiului, un proiect ale cărui începuturi le aflăm în anul 1870, care continuă în perioada interbelică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
erau toți culți, deștepți, talentați. O plăcere să fii în preajma lor. Îmi aduc aminte și de lucruri amuzante: tabăra bucureștenilor era diferită de tabăra celor veniți din provincie, care nu te primeau printre ei. Dar eu, având o bună prietenă (arhitectă acum la Târgu Mureș), Maria (Maia) Dragotă, care a pus o vorbă bună pentru mine, am plecat cu un grup de „provincie” într-o vacanță de Paște la Lacul Snagov. Și am dormit într-un cort împrumutat de la facultate (eram
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Beverly Hills), scriitorul Leonid Mămăligă-Arcade care a ținut ani de zile un club literar la Paris, pianista Sofia Cosma (pe care am menționat-o mai înainte și care a locuit mai mulți ani in California la fata ei, prietena mea arhitecta Ilona Scott (Camarillo, California), și care a dat numeroase concerte în California și la Londra); Emanuel Tânjală, cu care sunt bună prietenă și care a locuit mulți ani în Los Angeles și acum se află cu soția și cele două
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
ce, degeaba a muncit Maestrul?, nu l-am uitat pe babalâcul, mitocanul Cezarinei, câte beri?, una pe zi sau una pe an?, a întrebat ăla, ce viață duceți voi aici, la Snagov! Dar le-am plătit-o la amândoi cu arhitecta noastră, cea care ne-a proiectat și nouă casa. — Le iau bani, doamna Loredana? — Ia-le cât de mulți poți! — Am crezut că, dacă e prietenă cu dumneavoastră, c-ați fost colege de grupă, o să fiți vecine, ziceați că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a zis că, dacă ar fi un regizor bun, poate i-ar da-o să o pună în scenă, Emma asta a ei, că așa se cheamă piesa, Emma... EMMA (piesă de teatru într-un act) TINA TUDOR EMMA, 40 ani, arhitectă, părul roșcat, fața extrem de albă, ochi albaștri. Probează hainele pentru a pleca la cursuri, de-a lungul piesei își va schimba ținuta, este elegantă, pantofi cu tocul foarte înalt. La mâna stângă are legată pe încheietură o fundă albastră. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
rotește pe vârfurile pantofilor, arată lumii o femeie frumoasă...) Da, am de toate, soț (face o pauză, e bucuroasă că persoana cu care vorbește nu o vede, ochii sunt cuprinși, treptat, de disperare și de lacrimi...), am o meserieeee!!!, lux, arhitectă, proiecte, case, poți căuta pe Internet, dă motor de căutare Emma Serban și-o să vezi construcțiile mele, casele, mai ales, proiectele de la Bienala Arhitecților, putem să ne urcăm într-o mașină și să colindăm orașul ăsta minunat ca să-ți arăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
trebuia, da’ de ce femeie?, să fie două, că e mai bine, ele mai vorbeauuu, îl mai așteptauuu, pe cine?, pe el, c-așa așteaptă și mama. Se alinta... (muzică, lumini, se schimbă din nou în haine de lucru, de serviciu. Arhitectă. Nu are la mân[ funda albastră.) Îți spuneam că nici să respir nu am timp: proiecte, case, alerg, caut structuristul, merg la o firmă de construcții... draga mea, nu-mi văd capul. Știi, astăzi, în România, toți vor case cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
telefon.) (Pe ecran, se derulează din nou imaginile detectivilor cu fata și arhitectul, cât timp va povesti de fata ei.) (Acum, ronțăie niște cornulețe încontinuu, a schimbat shoppingul cu mâncatul.) Vorbeam într-o zi, la firmă, cu o colegă, Nicoleta, arhitectă și ea. Scena discuției cu Nicoleta, fie pe ecran, fie în dreapta scenei, cum vrea regizorul. Tonul Emmei e dezinteresat, vorbește doar așa...) Tu de ce crezi că înșală o femeie?, vorbesc de o femeie serioasă... să nu mă întrebi ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-o la mine și mai vedem, are striptease, are o scenă unde pot apărea cu sânul gol (sânii mei celebri, doamna Neli), scena alăptării copilului, textul îmi permite să schimb hainele mereu, să mă transform de la absolventa de liceu la arhitecta terminată, împlinită, cum spune personajul! Ar fi avut cine să facă și costumele, ar fi avut cine să facă mișcarea, dar, în realitate, nu am vrut eu să-i pun în scenă piesa, n-am vrut, că n-a meritat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că Maestrul se uită lung la ea. Nu-și întorsese fața deloc spre el. Vorbea ca la pereți, dar lui îi făcea bine și asta, căci poveștile, ca apa, udă pământul... — Avea o educație rară, făcută de maică-sa, o arhitectă cunoscută, care emana o aroganță plină de rafinament, o femeie care nu se machia deloc, singurul defect al maică-sii erau urechile, avea niște urechi mari, clăpăuge, caraghioase, pe care le acoperea cu părul căzut până la umeri. O iubea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu băiatul meu, a mângâiat-o mama, Ani s-a uitat topită la mine, mă iubea, maică-mea vedea că suntem una sau unul, nu știu cum să zic. Stăteam într-o garsonieră, despre care ce să-ți spun?, tot maică-sa, arhitecta, mi-a dat-o, adică ea, cu pilele ei, mi-a făcut rost de casă. Tot maică-sa, atâta a bătut-o Ani la cap, că s-a dat femeia peste cap și am primit o garsonieră, ce-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de o sută de ani, fata mergea greu, capul plecat, umerii adunați, sandalele făceau un zgomot infernal. Nu-i vede decât spatele încovoiat. * Seara, am aflat că s-a aruncat de pe clădirea fostului ei liceu și că maică-sa, o arhitectă foarte cunoscută pe atunci, ți-am mai spus asta, o femeie pe care eu o știam foarte bine - nu mă iubea deloc, fata îmi spusese despre veșnica ei întrebare: cum poți să crezi într-un bărbat a cărui meserie este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]