19,560 matches
-
domeniul fanteziei, dar, dacă îmi amintesc bine, acestea sunt regulile din exemplul pe care l-am amintit mai înainte, cel al Bostonului. DB: Poate fi sfidarea contextului un exercitiu util pentru urbanism? VB: Am menționat la început structura lingvistică a arhitecturii. Dacă vocabularul unei cladiri nu s-a coagulat într-o structură gramaticala cu o sintaxa clară nu se poate vorbi de dialog. Nici între casă și observator, nici între casă și context. Dacă nu stăpânești eficient o limbă naturală, completezi
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte’ din industrii și servicii pot furniza în ultimă instanță argumentele și vocabularul ideologic primar pentru construirea predicatelor necesare supraviețuirii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va găsi multiple drumuri către subiect, către ceea ce autoarea numește geografie sacră și geografie simbolică: de la interpretarea arhitecturii, de o uimitoare expresivitate, a bisericii Kariye Djami din Fanar și pînă la analiza, pe un ton cît se poate de științific neutru, a episodului în care, cu cîțiva ani în urmă, Emil Constantinescu invoca în timpul campaniei electorale protecția unui
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
electrică n-ar fi mers deloc. De unde ideea acelei minciuni construită anume pentru simțurile cetățeanului dornic de armonie și de o logică a realității curente. În acest gest edilitar, tipic parizian, intră toată tradiția gândirii franceze de la Descartes până la abstracționismul arhitecturii moderne, utilitar, ca și iluzoriu, dând naștere unor efecte ce par să transfigureze materia. De la criza de locuințe, caracteristică societăților de astăzi indiferent de continent sau de țară, criză în stare să răstoarne organizarea societăților umane și până la acst efect
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
Pavel Șușară Spre deosebire de oricare alt loc din România, zona Casei Scânteii a fost una compact bolșevică, o adevărată citadelă a propagandei și a puterii comuniste, pătrunse și dominate integral de spiritul și de iconografia sovietică. Dacă arhitectura preia și reproduce, la scară mai mică, silueta Universității Lomonosov din Moscova, sugerînd o migrație a culturii înalte, de tip academic, dinspre forul științific spre situl ideologic, statuia lui Lenin garanta simbolic, asemenea imaginii unui evanghelist în fața propriei variante scripturice
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
răsuci în apă și chiar în foc, dar căruia îi e refuzată sfera aerului, asta înainte de a se metamorfoza în fluture sau spirit eteric. în orașul acesta superb, dorințele sunt excitate la culme, natura se estompează, ținută la respect de arhitecturile fantaste ale granitului și asfaltului. Mă liniștesc de �a dori" privind intens un măr, mirosindu-l, observând structura lui sofisticată: o planetă în miniatură. Mă liniștesc de boala civilizației: consumul, incitația la producerea dorințelor - coji goale, munți în forme false
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
interesîndu-se mai puțin de experimentele de limbaj, de integrarea unor noi materiale și tehnici, de redefinirea dialogului cu spațiul. De toposurile clasicității îl leagă, mai întîi, fascinația pentru corpul uman, în jurul căruia se naște o adevărată civilizație antropocentristă. Și chiar dacă arhitectura corporală nu este permanent o prezență explicită, ea este suplinită sistematic prin detalii anatomice, prin atitudini, prin forme asimilabile. Deși materialul său predilect este lemnul, pe care-l cioplește în planuri mari, fără interes pentru amănunt și pentru culoarea locală
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
Marina Constantinescu Pasiunea mea continuă, cu forme noi și mirobolante: casele din București, arhitectura și poveștile lor. Timpul meu liber, atîta cît este, înseamnă o rătăcire pe străzi, o cufundare într-o altă dimensiune a miracolului creației. Mai renovate sau mai abandonate, casele își poartă, încă cu demnitate, stilul, amprenta arhitectului - care le scoate
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
metafore arhitecturale sau - curent - se vorbește de paliere de dificultate ale jocurilor ("versiunea completă care conține: 88 de nivele noi în patru teme diferite; noi monștri; mai multă grafică"). Uzurile specializate apar la fel de des cu desinența -uri și -e: în arhitectură și construcții ("case cu mai multe niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar și "6 nivele, 125 camere cu baie proprie, telefon"; "parking suprateran pe 5 nivele"); în medicină ("niveluri semnificative de imunoglobuline"; "creierul uman are 3 nivele de operare
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
are lumea gusturi proaste pentru că Hollywood le impune aceste gusturi sau invers - gusturile proaste ale oamenilor impun alegerile ce se fac la Hollywood? întrebarea nu are un răspuns clar, fiindcă lucrurile funcționează în ambele sensuri. în Uniunea Sovietică, au vrut arhitectură pentru popor, cam ceea ce a făcut Ceaușescu în România, și au avut realismul socialist! Asta a dorit poporul? Sau i s-a impus să dorească? V-ați gîndit la relația dintre poezie și politică atunci cînd ați inventat poeta din
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița care a rezistat cu atîta fermitate în fața efectelor din pictura lui Vasile Grigore se lasă acum sedusă, dar nu prin vreo influență directă, ci printr-o cercetare pe cont propriu, de arhitecturile cromatice din categoria celor acreditate de Teodor Moraru și de spiritul analitic, de lectura sub microscop, pe care Florin Ciubotaru le-a impus în pictura noastră de astăzi. Afină spiritual cu cei doi, prin aspirațiile de constructor și prin vocația
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
impus în pictura noastră de astăzi. Afină spiritual cu cei doi, prin aspirațiile de constructor și prin vocația analitică, Mirela Dimcea se individualizează indiscutabil prin modalitățile de abordare a imaginii. Ceea ce o interesează pe ea în primul rînd nu este arhitectura finită, statutul definitiv pe care îl primește culoarea din momentul coagulării ei într-o formă optimă, așa cum se întîmplă la Teodor Moraru, ci traseele exprimării, jocurile de imponderabile pe care limbajul și le asumă pînă în clipa în care devine
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Dacă, în mod absolut, Maitec poate fi socotit unul dintre cei mai puternici creatori de volume, alături de George Apostu, din întreaga noastră sculptură, creatori de volume în sine, dincolo de orice epică a formei, nici suprafața nu este scăpată de sub control
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
pe care în mare parte le știe din contacte mai vechi cu alte spații, pe jumătate descoperite, pe de-a-ntregul inventate: America sau Orientul. Exotism, sălbăticie, păstrarea nealterată a purității naturale, promiscuitate și primitivism extrem, antropofagie, relatări despre orașe cu arhitectură fastuoasă și bogății greu de imaginat, despre populații care, dovadă a originii lor, au coadă, speculații scientiste despre geneza diferită și inferioritatea negrilor, bazate pe antropometrie, frenologie și teorii ale consecințelor produse de diferențele climatice. Dacă primele și ultimul capitol
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
e dificil să prezinți tezele cărții în spațiul pe care ți-l oferă o recenzie - stilul alert al lui Searle te "păcălește", cîștigîndu-te mai mult decît e poate cazul, conceptele propuse de filosof se "aglomerează" într-un sistem cu o arhitectură destul de complicată, discursul său, polemic și malițios, e constant intertextual, deși filosoful "are aerul" de a fi primul care își alege exemple precum regulile jocului de șah ori performative ca cele în detaliu analizate de Austin, profesorul său de la Oxford
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
în propriul său sine al grecului, cu armonia personalității, consonanța între trup, suflet și rațiune, cu atitudinea sa concurențială, "agonică", dar și olimpică, ori idealul său de kalokaghatie, cu credința "practică și eficientă", care a dat naștere armoniei sculpturilor și arhitecturii, cu miturile, filosofia, politica sa, rămân inspiratoare și pentru generațiile lumii prezente. "Chipul și sufletul nostru le vedem și le cunoaștem privind chipul și sufletul altuia". Chiar dacă trăitorul de astăzi nu mai poate fi, precum vechii eleni, în același timp
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
ludica generație '80). Mircea Dinutz - Popasuri critice, Editura Psyhelp, Biblioteca Revistei de cultură 13 Plus, Bacău, 2001, 216 p., 65.000 lei Cu volumul de proze al lui Călin Blaga intrăm într-un spațiu al Cetății (topos structurant al acestora, arhitectură și comunitate deopotrivă, castel, casă, sală de spectacole, ș.a.m.d.), dar în același timp al unei periferii formale (greu de încadrat, ele ar putea fi revendicate ca texte sf ) și imagistice (lumi bizare, istorisiri cu eretici, funcționari ai morții
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
numai Rică, cocoțat pe schele, să aibă praf de ciment pe haine). Eram așadar în sala de curs și, uitîndu-mă pe fereastră, mi-am amintit deodată cum era strada E. Quinet pe vremea cînd începuse construcția la aripa nouă a Arhitecturii: într-o berărie ce aștepta să fie demolată, beau bere, direct din sticlă, niște lucrători de pe șantier, plini de var pe haine și foarte murdari. Mi-a venit ideea că studenții mei, obișnuiți cu astfel de spectacole, și pe stradă
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
slăbiciunile, dar și-a demonstrat și forța proprie de exprimare. Panteismul lui Bernea dintr-un segment important al peisagisticii sale, transparențele caligrafice din acuarelele romane, avalanșele nabiste ale culorii și toată acea dezinvoltură indescriptibilă atît de specifică, alături de grafismul și arhitecturile ovoidale din repertoriul lui Ciubotaru, înscenări abile pentru a-și reprima tentația permanentă a dezintegrării și a fugii baroce, sînt preluate de Ioana Panaitescu într-o perspectivă în care nici epigonismul, nici aluzia și nici decupajul cultural, sub formă de
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
iar ceea ce este realmente o trimitere spre Bernea sau Ciubotaru, devine, la rîndul său, un pariu cu sine însăși asumat integral. Din această pricină, toate lucrările poartă o indiscutabilă amprentă personală, fie că amintesc de formule preexistente, fie că sînt arhitecturi cromatice aproape obiective, dincolo de orice model și chiar de orice posibil autor. P.S. Rugată de Dan Hăulică să-i trimită prin curier diplomatic, la UNESCO, înregistrările unui ciclu de emisiuni radio despre Brâncuși, Despina Petecel a constatat, cu surprindere, că
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul de pe funcții pierdute, erodate sau numai limitate, pe frumusețea proporțiilor, pe discursul elaborării, pe sonoritatea materiei, pe muzica ritmurilor și pe majestuozitatea arhitecturii. Cu gîndirea sa consecventă și sobră, Maitec nu adaugă nimic susceptibil de a proveni dintr-un alt registru decît acela în care forma se exprimă prin însăși energia interioară a suportului material. Lemnul își trăiește, astfel, vocația lui ascensională, voința
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
un act de curaj, ca strategie a programului, și piesa finală a recitalului, în care muzica enesciană transcede spre universal inventariind un întreg arsenal de probleme ale literaturii de claviatură, de la ecouri de clavecin la conglomerate armonice complexe, într-o arhitectură dificilă și pentru audiție (și pentru interpretare, desigur...). între aceste pagini, o undă primăvăratică de vis traversat de adierile transparente ale tristeții, Fantezia de Mozart a fost ceea ce probabil își dorea și compozitorul, proiectând altceva decât o formă consacrată de
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
oraș de la poalele munților Cibin. Sunt lucruri pe care le moștenirăm o dată cu alipirea Ardealului la Patria-mumă, dar față de care, deseori, nu suntem la înălțime. Pot să adaug, de la mine, ca, în acele împrejurări, nici nu prea merităm cele moștenite, - de la arhitectură, până la patrimoniul estetic al cultivatului ținut... În schimb, băgarăm țigani cu ghiotura prin casele părăsite ale sașilor, cu rezultatele știute... Lipsa de respect pentru relicvele trecutului este una din racilele naționale: căruță cu două oiști, pentru orice eventualitate, orizontul fals
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
programului pentru artiști a DAAD (Serviciul German pentru Schimburi Academice cu străinătatea) și bursierii Academiei Schloss Solitude își văd materializate roadele sejurului lor în acest loc privilegiat: volumele de poeme, proze, povestiri eseuri. Caietele-document vorbesc despre expozițiile de pictură, grafică, arhitectură, înregistrările video ale unor spectacole și concerte, alcătuiesc laolaltă arhiva vie a unui program care se impune prin generozitatea cu care artiștilor sosiți din toate țările lumii le este rezervat, pe termen limitat, un spațiu ideal de creație, existență și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
a mai amintit, până acum măcar, dacă a și fost pusă în aplicare sau a fost doar o "testare" a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]