72 matches
-
care o delimitează. Înalte de 5,25 metri, coloanele sunt douăsprezece din granit roșu din Egipt și celelalte din marmură — probabil din cipolin din Evia. Multe dintre ele a trebuit să fie încercuite cu bronz întrucât se fisuraseră sub greutatea arhitravelor și arcadelor. Monument în sine, Peristilul este format în realitate din fațadele celor trei monumente care îl înconjoară, vestibulul monumental al apartamentelor private din sud, veranda Masuoleului de la est și fațada temenosului templului lui Jupiter către vest. La origine, intercolonamentele
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
înălțime de : unul dintre acestea încă mai era vizibil în epoca lui Adam. Intercolonamentul ce marca intrarea în Mausoleu și în temenos este mai important, în timp ce cele trei arcade cel mai dinspre sud sunt puțin mai înalte, aproape ajungând la arhitravă. Muchia sudică a Peristilului corespunde verandei tetrastilului monumental al apartamentelor private: patru coloane de granit roșu surmontate de capiteluri corintiene susțin un fronton și o arhitravă a cărei parte centrală, de deasupra porții, formează un arc. Acest motiv denumit „fronton
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cele trei arcade cel mai dinspre sud sunt puțin mai înalte, aproape ajungând la arhitravă. Muchia sudică a Peristilului corespunde verandei tetrastilului monumental al apartamentelor private: patru coloane de granit roșu surmontate de capiteluri corintiene susțin un fronton și o arhitravă a cărei parte centrală, de deasupra porții, formează un arc. Acest motiv denumit „fronton sirian” subliniază axa de simetrie a verandei și este reluat la intrarea mausoleului și a templului, creând prin această repetiție o unitate stilistică între cele trei
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
de patru nișe semicirculare și patru dreptunghiulare — dintre care una corespunde intrării de pe muchia de vest. Între nișe, la o distanță de de perete, se găsesc opt coloane de granit roșu de Assuan, surmontate pe un capitel corintian și o arhitravă supraînălțată, care dau acestui ordin o înălțime totală de . El este, la rândul său, surmontat, fără bază, de un mic ordin format din opt coloane — patru de porfir și patru de granit egiptean gri — patru capiteluri compuse și patru capiteluri
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
o înălțime totală de . El este, la rândul său, surmontat, fără bază, de un mic ordin format din opt coloane — patru de porfir și patru de granit egiptean gri — patru capiteluri compuse și patru capiteluri neocorintiene, și o a doua arhitravă supraînălțată, la o înălțime de . Cele două ordine combinate ating o înălțime de de la bază până la cupolă. Coloanele nu au nicio funcțiune arhitecturală, ci sunt pur decorative, fiind adăugate după terminarea structurii Mausoleului. Cupola semisferică se ridică la înălțimea de
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
mausoleul de la Split corespunde lui Hermes Psychopompos, conform unei tematici funerare de așteptat în acest context. Mausoleul este înconjurat cu un portic de 24 de coloane, din materiale diverse, susținând capiteluri corintiene, și acoperite de o plăci așezate pe o arhitravă pe fațada exterioară a Mausoleului. Mausoleul lui Dioclețian este comparabil cu alte monumente contemporane cum ar fi Mausoleul lui Galerius de la Salonic (în realitate, fără îndoială un templu al cabirilor), și mai ales Mausoleul lui Maxentius de pe Via Appia din
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
care se află la o distanță de 3,60 metri. Această soluție generează un pregnant element dinamic conform cu cerințele barocului. Pilaștrii situați pe marginile fațadei, precum și în flancurile turnului, au capiteluri dorice profilate simplu, deasupra cărora curge un antablament cu arhitrava dublată. Cornișa proeminentă se află la o înălțime de 10,10 metri de la bază. Sub atică, pe porțiunea din friză corespunzătoare arcuirii turnului, este înscrisă cronograma IsthaeC tVrrIs trIstI prostrata rVIna restItVit CLeMente aVgVsta theresIa Dono (acest turn era căzut
Catedrala Schimbarea la Față din Cluj () [Corola-website/Science/302613_a_303942]
-
fiecare colț al curții) și care în structura lor decorativă aveau specificat anul 1793. Interesante din punct de vedere arhitectonic sunt intrările la demisolul clădirii. Realizate în rezalit acestea creează o ruptură în planul fațadei și sunt alcătuite dintr-o arhitravă ce se sprijină pe imitații de coloane dorice. Porțile sunt din lemn sunt prevăzute cu feronerie de secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un altorelief cu tematică diferită pentru fiecare intrare, în funcție de utilitatea pe care pivnița o
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
dintre cele notabile caracteristici ale palatului: intrarea- un imens arc baroc unui fronton adăpostind Grimaldi(ilustrația 10), memorabil, după cea de la Fontainebleau. Cei treizeci de ce compuneau scările se spune au fost sculptate dintr-un singur bloc de de Carrara. Ambele, arhitrava noii intrări scările de, au fost create de către Antoine Grigho, un arhitect din Como Cunoscut pentru permisivitatea vieții sale private, risipă lui Louis I era de notorietate. În timp ce vizită Anglia în 1677, și-a atras furia regelui Charles al II
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
mai celebru grup alegoric din acest program este "Dansul" postclasicistului Jean-Baptiste Carpeaux, care împodobește flancul stâng al portalului din dreapta și o înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile foaierului principal. Sala scării cuprinde întreaga înălțime a edificiului. Acest spațiu este considerat a fi capodopera lui Garnier, drept cea mai
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
cei sculptați! Rampele de jos ale scărilor piramidei se termină cu mari capete de șerpi. La intrarea templului jaguarilor, două coloane monumentale au formă de șerpi. Capetele reptilelor se sprijină de pământ, corpurile lor constituind coloanele propriu-zise, iar cozile susțin arhitrava. Ce va fi provocat această obsesie a șerpilor la tolteci? E drept că, prezent încă din paradis, unde o ispitește pe Eva să guste din fructul oprit, șarpele s-a prelins cam prin toate mitologiile. La greci, în statuile lui
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
existența unui jurist de origine siriană (secolele IV-V); 2) o cruce de calcar peste care este înscris numele episcopului local Stephanus (secolul VI), primul episcop atestat într-un alt oraș al provinciei Sciția Minor, Tomis; 3) un fragment de arhitravă, care avea înscris numele împăratului bizantin Iustinian (527-565), iubitor de construcții (gr. filoktistos). Alte săpături arheologice nesistematice au descoperit ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), situate pe latura de nord a zidului de incintă al orașului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fibula din M37 și săpăturile recente din 1992, precum și multe alte simboluri. Primele simboluri prezente în inscripțiile creștine evocă reprezentarea unei păsări, foarte probabil un porumbel, pe frontonul unei stele funerare la Tomis (începutul secolului IV), crucea simplă (pe o arhitravă fragmentară a unei bazilici din Tomis), cât și poziționarea acesteia la începutul și la sfârșitul textului, ca în cazul unei inscripții creștine tomitane, palimpsest al unei epigrame funerare anterioare. Epigrama prezintă un chenar decorat cu o cruce terminată în partea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI, și, tot la Tomis, Paul Sirianul, hipodiacon. Concepția religioasă a populației din regiunea noastră poate fi ilustrată și prin invocațiile din formulele creștine întâlnite atât în inscripții, cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
roman cu mozaic din Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta, monograma Maicii Domnului. Adoptarea creștinismului are drept consecință schimbarea concepției despre viața de dincolo de moarte. Interesantă din acest punct de vedere este inscripția în limba greacă de pe o arhitravă de la o construcție funerară din municipiul Constanța (secolele V-VI), pusă de Entolios din Caesarea pentru soția sa, Kaliope a lui Sulifera, unde găsim afirmații precum: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, iar mormântul este un lăcaș veșnic. Amintim, în final, cele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI) fiind incompletă, nu a putut fi identificat nici personajul. Textul contribuie la atestarea prezenței episcopatului la Tomis; b) a unor invocații paleocreștine prezente pe inscripțiile funerare grecești, care ne vorbesc despre: 1. funcțiile deținute în cadrul Bisericii universale (pe o arhitravă a unei bazilici tomitane): Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale; Paul sirianul, hipodiacon; 2. concepția religioasă a populației creștine: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă; 3. credința în viața de dincolo (pe o arhitravă de la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o arhitravă a unei bazilici tomitane): Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale; Paul sirianul, hipodiacon; 2. concepția religioasă a populației creștine: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă; 3. credința în viața de dincolo (pe o arhitravă de la o construcție funerară): Entolios din Caesareea o dedică soției sale defuncte, Kaliope a lui Sulfera: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, mormântul fiind un locaș veșnic. Trei fragmente din marmură de formă circulară, ne spun că au fost depuse, în cinstea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nostru episcop. Amin; e) a simbolurilor paleocreștine prezente: 1. pe capace de vase din lut ars, ornamentate uneori cu cruci (Tomis și Callatis) etc.; 2. în inscripțiile creștine (porumbelul), pe frontonul unei stele funerare; 3. prin frecvența crucii simple (pe arhitrava fragmentară a unei bazilici din Tomis) (la începutul și la sfârșitul textului; fragmente de capiteluri decorate cu cruci (Tomis și Callatis); 4. prin crucea stilizată în formă de ancoră și pe cea de mari dimensiuni, sub textul inscripției (secolul VI
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
focului sacru”1. Mărturiile literare sunt Întărite de dovezile arheologice care dau seama de o distrugere violentă, dar parțială: „templul... poartă urmele unei distrugeri violente, Însă paguba nu a fost, fără Îndoială, decât parțială; barbarii au sfărâmat capitelurile, au scrijelit arhitravele și au știrbit coloanele...” 2. Strabon (9, 34), Cicero (De Divinatione, 1, 19) și Iuvenal (6, 553-556) notau semnele decadenței sanctuarului și ale tăcerii care Începea să-l Împresoare. Cicero consultase, totuși, oracolul În tinerețea sa (Plutarh, Viața lui Cicero
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o accepte. LEXIC Absid?: Amortisment: Element sculptat, o statuie, de exemplu, plasat �n v�rful unei elevă?îi pe axa vertical? a unei linii de compozi?ie major?. Antablament: Coronament orizontal aflat �n general deasupra unei colonade ?i con?ind arhitrava, friza ?i corni?a. Apareiaj: Zid?rie constituit? din pietre cioplite pentru a fi potrivite unele cu altele. Arhitectonic:�Prive?te construc?ia din punct de vedere tehnic, deci materialele ?i procedurile de folosire a lor pe ?antier. Atic: Element
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Capitel = partea care încununează o coloană sau un pilastru. Cornișă = ornament compus din eșituri arhitectonice. Pilastru = stâlp pătrat la o fațadă sau într-un zid. entablement = partea de deasupra unei coloane sau pilastru. Frisă = partea din entablement care este între arhitravă și cornișă. Arhitravă = partea din entablement între frisă și capitel. Obelisc = piramidă patrunghiulară, foarte naltă, acoperită cu hieroglife. portic = galerie acoperită, susținută de coloane și arcade. CĂRȚI DE CUMPĂRAT Librairie Hachette et Cii, Boulevard Saint-Germain. 79, Paris. Btque des meilleurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încununează o coloană sau un pilastru. Cornișă = ornament compus din eșituri arhitectonice. Pilastru = stâlp pătrat la o fațadă sau într-un zid. entablement = partea de deasupra unei coloane sau pilastru. Frisă = partea din entablement care este între arhitravă și cornișă. Arhitravă = partea din entablement între frisă și capitel. Obelisc = piramidă patrunghiulară, foarte naltă, acoperită cu hieroglife. portic = galerie acoperită, susținută de coloane și arcade. CĂRȚI DE CUMPĂRAT Librairie Hachette et Cii, Boulevard Saint-Germain. 79, Paris. Btque des meilleurs romans étrangers. Anonymes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndrumînd-o pînă/ În colțurile cele mai ascunse. Și, iată, din pămînt, un edificiu/ Imens se-nalță, ca un țîșnet nalt,/ În dulce son de simfonii și glasuri,/ Asemeni unui templu, împrejur/ Pilaștri-avînd și dorice coloane,/ Purtînd în cap de aur arhitrava; [...] Și-avea tavan de aur cizelat." Atît Milton, cît și Blake descriu procese cosmogonice. 69 (ÎI, 119) Plugul vremurilor: Vezi infra notă despre Plugul vremurilor și grapa cea de aur (VII, 14). 70 (ÎI, 122) Pămîntul infinit (the infinite Earth
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai datorită faptului că prin cuvinte vibrau de multe ori tonuri și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui mentală și natura sensibilității sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru limbaje diferite. Dacă univesul plastic, reperele vizualului, ar fi fost în poezie o simplă recuzită expresivă, un material de lucru și atît, încercarea extragerii lor
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]