135 matches
-
eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei!), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete ("Să-ți pun una cu Mircea Eliade, revăzut recent la Paris, după douăzeci de ani"; Hai să ascultăm niște colinde de Constantinescu" etc. etc.), suna telefonul, își trecea țigara în dreapta, da, promitea că va fi mîine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Am constatat, cu același sentiment straniu, pe care-l am întotdeauna în fața statorniciei firești a lucrurilor nemaivăzute de multă vreme, că toate sunt exact la locul lor: pădurea înainte de pârâu, pârâul înainte de mănăstire, și așa mai departe, până-n "poartă", sub arhondaric. Și tot la locul său, lângă sat, și ca o dependență a lui, era și Filiorul, muncel care vrea să închipuiască un colos împădurit și abrupt. Am ajutat doamnelor să se coboare din trăsură - oficiu cam ridicol în mijlocul lumii adunate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pelerina pe braț și șalul Adelei peste pelerină și am plecat. Șalul ei îl aveam cu mine... Ceva atât de apropiat de existența ei... Mi-l dăduse ea... Șalul care-i aspirase de atâtea ori căldura... Își lăsase pălăria la arhondaric și-și pusese, țărănește, o broboadă albastră de mătase. Dumnezeule! Ce seducător de frumoasă era în tulpanul albastru, legat cu o ispititoare neglijență pe frunte, pe care aveam impresia că și-l pusese din cauza mea, pentru mine, semn al prieteniei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun în evidență
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
28 footnote>. Din resturile de zidărie din partea stângă se poate trage concluzia că a mai fost o cameră cu o ieșire proprie, boltită semicilindric, care a servit drept cuptor. Pe latura de nord, în colțul opus palatului domnesc se află arhondaricul, o clădire destinată chiliilor călugărilor. Imobilul a fost conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, dar este numai o simplă imitație a caselor vechi. La 30 septembrie 1911 cu ocazia resfințirii mănăstirii care nu mai avusese mulți călugări
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
parter și etaj, în care se asigură spațiul viețuitorilor mănăstirii. La parter se află bucătăria obștii cu sala de mese, iar la etaj avem chilia starețului, cancelaria mănăstirii, două saloane pentru oaspeți și o cameră unde sunt găzduiți oaspeții. Acest arhondaric, cât și adaosul din ultima etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele. La parter și etaj turnul are câte o cameră, astăzi ele sunt magazii pentru alimente
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
află bucătăria obștii cu sala de mese, iar la etaj avem chilia starețului, cancelaria mănăstirii, două saloane pentru oaspeți și o cameră unde sunt găzduiți oaspeții. Acest arhondaric, cât și adaosul din ultima etapă sunt străine de arhitectura ansamblului. În spatele arhondaricului, în zid se găsește turnul foișor, care se ridică pe două nivele. La parter și etaj turnul are câte o cameră, astăzi ele sunt magazii pentru alimente, iar la etajul doi este foișorul unde iau masa oaspeții mănăstirii în perioada
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o cameră, astăzi ele sunt magazii pentru alimente, iar la etajul doi este foișorul unde iau masa oaspeții mănăstirii în perioada de vară. De acolo avem o bună panoramă a orașului. Întrarea în camera de la parter se face prin spatele arhondaricului, iar la primul nivel se poate ajunge trecând un podeț de lemn, care face legătura cu stăreția. La etajul doi, în foișor, se poate ajunge atât prin stăreție, cât și pe scările laterale lipite de turnul foișor. În cuprinsul incintei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci. S-au reparat bolțile și încăperile anexe ale sălii gotice, s-au înlocuit cărămizile pardoselii cu altele noi. La 30 septembrie 1911 s-a pus temelia unui arhondaric cu etaj pentru un număr de 20 de chilii, grupate două câte două. Punerea pietrei de temelia la chilii s-a făcut în cadrul unei solemnități deosebite, care pe lângă autoritățile civile, militare și ale clerului în frunte cu Mitropolitul Pimen Georgescu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru invitații și pelerinii mănăstirii, în sala gotică se pot organiza simpozioane și conferințe sau expoziții de icoane cu ocazia unor sărbători, și tot în clădirea cu sala gotică este amenajată o cameră pentru primirea demnitarilor și a ierarhilor; în arhondaric, unde la etaj este stăreția, s-a înlocuit vechiul mobilier din birouri cu altul adecvat zilelor noastre; turnul foișor este amenajat cu mobilier nou. În palatul voievodului este amenajată o colecție de obiecte bisericești. Mobilierul și toată instalația necesară funcționării
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a făcut ca prietenia Eminescu - Creangă să fie de legendă, a fost și continuarea ei, nu până la moarte, ci și dincolo de ea. Astfel, simțindu-și prietenul aproape de trecerea pragului spre lumină, Creangă îl vizitează la Mănăstirea Neamțului, unde „privi din arhondaricul mânăstirii un curcubeu ivit la răsărit, semn, poate, pentru el de schimbări în bine” (16, p. 265 ). Dar, pentru Eminescu, schimbările în bine nu mai aveau să se materializeze. Actul final de jubilare a prieteniei dincolo de limitele umanului va avea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Dindelegan 2002a: 37). Spre deosebire de alte observații reieșind din examinarea comparativă a DOOM1 și DOOM2, în problema concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
2002a: 37). Spre deosebire de alte observații reieșind din examinarea comparativă a DOOM1 și DOOM2, în problema concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
toți cei veniți de la Gherla erau aici. Fereastra celulei era sus și zăbrelită. Se vedea Sfânta Biserică de la marginea ferestrelor până în vârful turlelor. Din curtea spitalului, dar mai ales din pridvorul clădirii în stil brâncovenesc și dinspre intrarea principală, dinspre arhondaric, Biserica se putea vedea întreagă. Admiram arhitectura acestei capodopere, între atâtea altele ale geniului românesc. Locurile și lăcașuri le binecuvântate de Dumnezeu ajunseseră locuri și prilejuri de suferință ale neamului, nu la întâmplare, ci pentru ca Dumnezeu să fie prezent în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de cult; ... c) sprijin financiar - sume alocate de la bugetul de
NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2002 (*actualizate*)(**republicate**) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146898_a_148227]
-
cum ar fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. 9.05. În
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de cult; ... c) sprijin financiar - sume alocate de la bugetul de
HOTĂRÂRE nr. 1.470 din 12 decembrie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146897_a_148226]
-
chilie călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte vesel ne vorbește și ne povestește frumos și vremea trece. Curând la arhondaric, economul părinte care nici nu catadixește să ne vadă, dă poruncă sufragiului să ne dea borș cu fasole și salată de marole cu măsline, pe care le mâncăm în tăcere, fără să crâcnim, cu destulă poftă. La despărțire, după aceia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la mănăstire: Dar ș-aici e greu, pentru că ades te cearcă demonul ispitelor!..." În liniștea înserării se aud rar din când în când, glasuri în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul arhondaricului unde stăm, privim pe gânduri înnainte, pe când înserarea crește, și pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și înserarea crește, crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și înserarea crește, crește, de departe tare parcă se aude abia talanga de la o turmă care se apropie de mănăstire pentru odihna nopții. ceasornicul care bate, dar nu se vede. 17 Iunie [AGAPIA-VĂRATEC] După ce am dormit în odaia curată a arhondaricului cu ziduri groase de 6 palme, ziduri de cetate, după ce peste noapte am fost deșteptat de sunetele clopotelor, ne-am trezit în lumina mare a soarelui care năvălea pe fereastră. Lăstunii din ajun făceau în stoluri aceleași arcuri în jurul turlei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un odor..." Într-un târziu, coborând spre Agapia din Vale și văzând tabla de zinc a acoperișurilor nouă: Apoi și eu am să umblu după milostenii, ca să învălesc bisericuța mea de la Sihăstrie că acuma acoperișul e vechi și stricat..." La arhondaricul Agapiei, maica arhondăriță îi dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt peste munte spre chinovia lui singuratecă de la Sihăstrie. Dela arhondaricul Agapiei se poate vedea satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e vechi și stricat..." La arhondaricul Agapiei, maica arhondăriță îi dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt peste munte spre chinovia lui singuratecă de la Sihăstrie. Dela arhondaricul Agapiei se poate vedea satul împrăștiat, format din căsuțele curățele ale maicelor. Munții de brad din jur, bolta cerului albastru. De pe bolta aceasta, când se adună nori, se încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță Polixenia Caragea vorbim despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i păcat. Noi, cu figuri simandicoase și cu supușenie, iam răspuns că așa se va întâmpla. Apoi călugărul a plecat la treburile lui. Noi ne-am trezit singuri în cameră, cu micile noastre bagaje, fericiți că până aici ne-a arhondaric mers bine, dar după atâta umblătură, ne bântuia o foame nemaipomenită. Am făcut repede un consiliu și am decis în unanimitate că toate sunt bune, inclusiv slujba de noapte, la care vom merge, dar treaba asta cu nemâncatul peste noapte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
un turn, care servea de clopotniță, care, cu diverse transformări, a rezistat până la refacerea bisericii. (E turnul care se vede în clișeul precedent). Înconjurată de ziduri care au dispărut de demult, și de clădiri care au servit la început de arhondaric de călugări, pentru a adăposti mai târziu: Școala de inginerie (1819) și gimnaziul vasilian (1827), ambele organizate de Gh. Asaki; apoi școala normală de învățători și școala primară Trei Erarhi. Din tot ce a fost n-au mai rămas decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bisericii Trei Erarhi. Situată pe o colină care domină orașul, biserica aceasta cu zidurile și chiliile care o înconjoară, face parte din decorul Iașului, ca unul din cele mai reprezentative elemente ale sale. Iar de sub zidurile ei sau din cerdacurile arhondaricului sau sălii gotice, Iașul apare într-o desfășurare incomparabilă. Pag. 79. Palatul comandantului corpului IV de armată. Vechiul palat al familiei Roznovanu a fost una din cele mai expresive și impunătoare clădiri ale Iașului de altădată. Cumpărat de primăria orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]