93 matches
-
exploatația sa. Este vorba de un intermediar în plus între Ariste și lucrători. Numele proprii se schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii, lucrătorilor, chiar dacă, sub raport moral, Ariste se arată întrucâtva superior lui Mondor. Întotdeauna privesc aparența unor astfel de contradicții între marile legi ale naturii cu o indispoziție fizică, care merge
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
schimbă, cheltuiala rămâne și încurajarea industriei de asemenea. Economisirea. Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii, lucrătorilor, chiar dacă, sub raport moral, Ariste se arată întrucâtva superior lui Mondor. Întotdeauna privesc aparența unor astfel de contradicții între marile legi ale naturii cu o indispoziție fizică, care merge până la suferință. Dacă umanitatea ar fi redusă la a opta între două părți, dintre care una
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi redusă la a opta între două părți, dintre care una îi rănește interesele și cealaltă conștiința, nu ne-ar rămâne decât să disperăm în privința viitorului său. Din fericire nu astfel stau lucrurile. Și pentru a-l vedea pe Ariste revenind la superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
firele tuturor acestor ipoteze și vă veți convinge că, prin intermediul vânzătorilor sau debitorilor, acești bani vor alimenta munca tot la fel de sigur ca și dacă Ariste, urmând exemplul fratelui său, i-ar fi schimbat pe mobilă, bijuterii și cai. Căci, când Ariste cumpără pământuri sau rente de 10 000 de franci, el este determinat de considerația că nu are nevoie să cheltuiască această sumă, deoarece tocmai de acest lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lucru vă plângeți. Dar, în același timp, cel care îi vine pământul sau renta este determinat de această considerație că are nevoie să cheltuie cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cei zece mii de franci în orice manieră. Astfel încât cheltuiala se face, în toate cazurile, fie de către Ariste, fie de către cei care se substituie lui. Din punct de vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în parte prin intermediari și la depărtare, nu se vede. Dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vedere al clasei muncitoare, al încurajării muncii, nu există deci, între conduita lui Ariste și cea a lui Mondor, decât o diferență; cheltuiala lui Mondor fiind realizată în mod direct de către el și în jurul lui, se vede; cea a lui Ariste executându-se în parte prin intermediari și la depărtare, nu se vede. Dar, în fapt, și pentru cine știe să atașeze efectele la cauze, cea care nu se vede este la fel de sigură ca aceea care se vede. Ceea ce dovedește acest
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bucuriei furnizorilor săi, nu se mai numără printre promotorii artei și industriei, nu mai este bun la nimic pentru lucrători, nici atât cât rasa sa de cai, pe care o lasă în mizerie. La capătul acelorași zece ani, nu numai că Ariste continuă să-și lanseze veniturile în circulație, dar lansează an de an venituri tot mai mari. El contribuie la creșterea capitalului național, adică a fondurilor ce alimentează salariile, și cum de mărimea acestor fonduri depinde cererea de forță de muncă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
volumul de memorii Istanbul!), atmosfera unei Turcii tradiționale, expuse brutal invaziei modernității. Confruntarea generațiilor joacă, în epic, un rol esențial: primul roman urmărește evoluția a trei etape cronologice ale aceleiași familii bogate (ce locuiește, asemenea clanului Pamuk, în cartierul istanbulez, aristo cratic, Nișantași), al doilea investighează complexul iden titar ivit la vizita făcută de trei frați bunicii lor conserva toare. Arhaismul și modernitatea constituie cele două dimensiuni ale Turciei asiatic-europene și, totodată, seg mentul său de derapaj în procesul integrării (complete
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
asupra puterii cognitive aferente părții senzitive a sufletului (1.A din tabel). În acord cu o întreagă tradiție filozofica și psihologică, Toma din Aquino discuta despre existența a cinci simțuri externe: vaz, auz, miros, gust și pipăit. Deși înglobează tradiția aristo telica și arabă de până la el, metoda după care dis tinge între simțurile externe este una proprie lui. Voi arăta cum anume diferă unele de altele cele cinci simțuri externe luând că fir conducător următoarea întrebare: de ce anume iden tifica
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
face pe masura fundalului teologic augustinian și pentru a putea răspunde la întrebarea dacă verbum poate fi predicat în mod personal despre Dumnezeu. Trebuie spus că Toma nu a fost primul care a încercat să adapteze teoria conceptului augustinian contextului aristo telician; Boethius, Alexandru din Hales sau Bonaventura s-au confruntat și ei cu probleme similare, iar soluția lor a fost identificarea speciilor inteligibile cu conceptul. Așa cum am indicat, aceasta a fost opțiunea inițială a lui Toma, dar, în scrierile care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt cu semințe (chiar și cele de la vârful și baza spicului) iar poziția spicului, rămâne dreaptă până la recoltare. Din cauza semințelor care sunt și mai lungi și mai groase decât cele sănătoase, glumele și paleele sunt îndepărtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Semințele au șanțul ventral puțin pronunțat și o culoare închisă (cenușie), deoarece în interiorul lor este o masă prăfoasă de spori negri. La treierat semințele total distruse se sfărâmă ușor iar grâul capătă un puternic miros de pește stricat .Uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2000). Simptome. În toamnă atacul este sporadic și se manifestă prin apariția la vârful frunzelor a unor puncte galbene. Primăvara în aprilie, mai și începutul lunii iunie atacul se observă pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar dungi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub formă de miceliu de infecție în mugurii lăstarilor de dracilă. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost înregistrate pagube de până la 10 % din recoltă (Ana Hulea și col., 1975). Simptome. Plantele mălurate nu se recunosc în lan decât după înspicare când, se constată că la acestea, spicul nu se apleacă, este ușor colorat în galben, cu ariste mai scurte și fragile. Plantele au înălțime redusă și o înfrățire mai puternică decât a plantelor sănătoase. Sub palei, semințele au o culoare cenușie-brună și prezintă conținutul transformat într-o masă de spori compactă (fig. 18). Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aplică orzului care se livrează în vederea fabricării berii. ... (2) În sensul prezenței norme, termenii folosiți se definesc după cum urmează: ... 1. corpuri străine - suma următoarelor categorii: a) corpuri inerte minerale - praf, pământ, nisip, pietriș etc.; ... b) corpuri inerte organice - paie, frunze, ariste, larve, insecte moarte; ... c) semințe de alte plante de cultură; ... d) semințe de buruieni; e) semințe cu defecte: atacate, încolțite, mucegăite, putrezite; ... f) spărturi mai mici decât jumătatea seminței și semințele la care lipsește embrionul; ... g) semințe golașe; 2. semințe
NORMA din 4 martie 2003 privind condi��iile tehnice de calitate ale orzului pentru fabricarea berii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148589_a_149918]
-
aplică orzului care se livrează în vederea fabricării berii. ... (2) În sensul prezenței norme, termenii folosiți se definesc după cum urmează: ... 1. corpuri străine - suma următoarelor categorii: a) corpuri inerte minerale - praf, pământ, nisip, pietriș etc.; ... b) corpuri inerte organice - paie, frunze, ariste, larve, insecte moarte; ... c) semințe de alte plante de cultură; ... d) semințe de buruieni; e) semințe cu defecte: atacate, încolțite, mucegăite, putrezite; ... f) spărturi mai mici decât jumătatea seminței și semințele la care lipsește embrionul; ... g) semințe golașe; 2. semințe
NORMA din 14 martie 2003 privind condi��iile tehnice de calitate ale orzului pentru fabricarea berii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148603_a_149932]
-
București. Articolele și cărțile sale sunt înregistrate la biblioteca Institutului de Istorie Nicolae Iorga, unde pot fi găsite de cei care vor să le studieze. A fost membrul al Societății române de studii bizantine. în anul 1935 a obținut premiul Arista al Academiei din Atena. Preotul profesor Nicolae Guragata Este născut în satul Vatra-Hudeștilor, județul Botoșani, la data de 6 octombrie 1914 din părinți țărani mijlocași. Tatăl său, Mitriță Guragata, om gospodar din satul Vatra era cumnat cu Ion Cronț. Viitorul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
constrînge pe rege să confirne primele măsuri revoluționare, cu atît mai mult cu cît aceasta este dublată de o revoluție a țăranilor provocată de "Marea Frică". Simplu zvon răspîndit din gură în gură, "Marea Frică" insinuează un misterios complot al aristo craților, care ar fi angajat trupe de tîlhari sau de soldați străini pentru a incendia recoltele și a ucide pe "patrioți". Zvon lipsit de orice fundament, dar care provoacă panica în toate satele și îi face pe țărani să se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la regiuni, la tiers état, încercînd să intrăm fenomenologic în eidos-ul european, în forma ideatică europeană, ar trebui să arătăm faptul că în acel moment, printr-o ruptură puternică de nivele, codul european de care vorbeam se sfarmă violent. "Les aristo' on le pendra. Ah, ça ira!, ça ira!/ Les aristo' à la lanterne/ Ah, ça ira, ça ira/ Les aristo' on les pendra!" Foarte semnificativ: aristocratul, care fusese timp de un secol referentul esențial al Europei și care, inevitabil, cîteodată
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
eidos-ul european, în forma ideatică europeană, ar trebui să arătăm faptul că în acel moment, printr-o ruptură puternică de nivele, codul european de care vorbeam se sfarmă violent. "Les aristo' on le pendra. Ah, ça ira!, ça ira!/ Les aristo' à la lanterne/ Ah, ça ira, ça ira/ Les aristo' on les pendra!" Foarte semnificativ: aristocratul, care fusese timp de un secol referentul esențial al Europei și care, inevitabil, cîteodată era și acceptat, admirat, adesea însă și urît, devenea încetul
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
faptul că în acel moment, printr-o ruptură puternică de nivele, codul european de care vorbeam se sfarmă violent. "Les aristo' on le pendra. Ah, ça ira!, ça ira!/ Les aristo' à la lanterne/ Ah, ça ira, ça ira/ Les aristo' on les pendra!" Foarte semnificativ: aristocratul, care fusese timp de un secol referentul esențial al Europei și care, inevitabil, cîteodată era și acceptat, admirat, adesea însă și urît, devenea încetul cu încetul adversarul, din necesitatea de a avea un adversar
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
străine și de semințe cu defecte. În cazul orzului pentru malț se consideră corpuri străine următoarele: - tot ce trece la cernere prin ciurul de 1,5R - corpuri inerte minerale (praf, pământ, nisip, pietriș etc.) - corpuri inerte organice (paie, frunze, larve, ariste etc.) - semințele altor plante de cultură - semințe de buruieni - semințe atacate, încolțite, mucegăite, putrezite; - spărturi mai mici decât jumătatea seminței și semințele la care lipsește embrionul; - semințe golașe, la care lipsește mai mult de un sfert din învelișul seminței, în
MANUAL din 7 iunie 2012 de gradare pentru seminţe de consum*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256804_a_258133]