4,701 matches
-
Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Uniunea Scriitorilor Filiala Iași, Inspectoratul Școlar JudeȚean Iași 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 17.00 - 24.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 17.00 - 24.00 Festivalul Internațional de Film de la Iași IIFF - proiecȚii de film Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia Română de Film Independent 17.00, Teatrul „Luceafărul” Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
24:ORE”, Tritonic Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Editura “24:ORE” Iași, Editura „Tritonic” București 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din Româniafiliala Iași 16.30 - 21.00, Râpă Galbenă Raliul Iașului Organizatori: Clubul Sportiv Rally Motor Sport Iași, Primăria
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Editura “24:ORE” Iași, Editura „Tritonic” București 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din Româniafiliala Iași 16.30 - 21.00, Râpă Galbenă Raliul Iașului Organizatori: Clubul Sportiv Rally Motor Sport Iași, Primăria Municipiului Iași, Consiliul
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din Româniafiliala Iași 16.30 - 21.00, Râpă Galbenă Raliul Iașului Organizatori: Clubul Sportiv Rally Motor Sport Iași, Primăria Municipiului Iași, Consiliul JudeȚean Iași și InstituȚia Prefectului Iași 17.00, Teatrul „Luceafărul” Festivalul InternaȚional de Teatru pentru Copii și Tineret
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
știinȚă și arta” : ConferinȚă „Cum ne putem sfinȚi în lumea de azi”, Concursul „Religia pe calculator”, Expozitieartă plastică „Culoare și sentiment religios” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
ConferinȚă „Cum ne putem sfinȚi în lumea de azi”, Concursul „Religia pe calculator”, Expozitieartă plastică „Culoare și sentiment religios” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
religios” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri: Primăria Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei 16.00-18.00, Biserica Armeana Iași „Biserică Armeana în istoria Iașului” - seri culturale. Organizator: Colegiul NaȚional Iași. Invitat Prof. univ. dr. Agop Măricel, presedintele Uniunii Armenilor din România - filiala Iași 16.00 - 20.00, Stadionul „Emil Alexandrescu” „IA ȘI marchează” - campionat de fotbal între instituȚii publice Organizator: Primăria Municipiului Iași 17.00, Teatrul „Luceafărul” Festivalul InternaȚional de Teatru pentru Copii și Tineret „Luceafărul” (FITCTI) Organizator: Teatrul
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
putea numi răsturnarea complexelor. Proaspăt aclimatizați, ei nu-și însușiseră sănătosul scepticism național... Dar cât de lungă e lista? îl mai cuprinde pe Vasile Alecsandri cu străbunic botezat, pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu mamă evreică, pe Vasile Conta, "de națiune armeană", întrucâtva mai îndepărtați decât noi ceștilalți de vâna originară daco-latină. Și mulți, mulți alții, precum Cantacuzinul general Zizin, acesta născut la Paris - culpă în care am căzut și noi, de care ne-a mântuit un moștenit raționalism. prin excelenta mijlocire
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre cele mai autentice. Poate doar zongora lui Ion Pop din Maramu să mă fi făcut să mai uit amarul lăsat de comportamentul regizorului Andriy
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
școli și se amenajează, inevitabil, cimitire. Statisticile premergătoare primului război mondial consemnează o structură demografică și lingvistică aptă să argumenteze existența indubitabilă a miticului turn Babel. Dintr-un număr de 4913 locuitori, 2056 erau greci, 803 români, 601 ruși, 444 armeni, 268 turci, 211 austrieci, 173 evrei, 177 albanezi, germani, italieni, francezi, polonezi, muntenegreni, danezi etc. etc. Apoi, în 1918, rușii provoacă mari distrugeri orașului, bombardamentele din 1944 adîncesc și amplifică ruina, iar dezinteresul comunist și uitarea de astăzi plasează așezarea
Sulina, un oraș adormit între ape by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11416_a_12741]
-
public poate fi comparat cu situațiile unor Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu sau Maria Banuș, trecând de la pactizarea vinovată la despărțirea progresivă de recomandările oficiale și câștigând simpatia iubitorilor de cultură necoruptă politic. Beneficiază de traduceri în rusă, armeană, franceză, spaniolă (realizate și difuzate în Moldova și U. R. S. S.), de premii, sărbătoriri, onoruri (medalii, titlul de "scriitor al poporului din Moldova", obținut în 1982). E consacrat în toate formele, inclusiv de un studiu monografic, semnat în 1980 de
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
acelaș timp. Dacă am fi adunat toți vecinii de pe strada Ștefan cel Mare, numai de la Dunăre până la strada Primăverii, puteam face ceace astăzi s-ar numi „comunitate globală”, adăugând celor descriși mai Înainte mai mulți evrei, câteva familii de turci, armeni, nemți, bulgari, macedoneni și lipoveni care locuiau pe străzile paralele cu a noastră. La Școala primară nr. 6, care se afla atunci la colțul Căii Călărașilor cu Grivița și paralelă cu a noastră, eram vreo nouă naționalități În aceiași clasă
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
dar nimănui nu-i păsa de asta; eram un fel de modelminiatură al corabiei lui Noe comportându-ne firesc, trăind laolaltă destul de armonios până la adolescență, când ne-am risipit pe la școli superioare, care Încotro. După 1951 au Început să plece armenii În Liban, grecii În Grecia, de unde se Îmbarcau pentru America sau Noua Zeelandă, iar evreii spre Israel sau altundeva unde aveau sponsori. Acolo am Învățat noi de mici și fără efort, lecțiile de conviețuire cu oameni de diferite etnii, fără să
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
unde și acum trag țăranii. Aici era o graniță a Bucureștilor, mahalaua fiind deopotrivă sat și oraș. Timpul o mai radicalizase din pricina comerțului, după cum o dovedea cu prisosință mixtura etnică a negustorilor, prezenți în afaceri aproape la paritate: români, evrei, armeni, greci, bulgari, ruși și sârbi. Nu și țigani, încuibați în jurul apei, fie Lacul Tei, fie râulețul Colentina - dacă am în vedere doar cartierul nostru, unde se aciuise un singur balaoacheș, potcovar, pe strada Episcopul Radu, uliță care cândva s-a
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
aparentei liniști pe care o poartă. Cei atenți la șoapte fie le cunosc deja taina, fie sunt inițiați În lumea celor care le-au purtat către existență. În cazul „șoaptelor” lui Vosganian e vorba despre destinul unui neam, cel al armenilor. Nu e deci car-tea unui glas, a unei individualități ce se rostește, ci o sumă de povești inscripționate În filigran de o voce ce se definește ca purtătoarea de cuvânt a acestei lumi; fiecare dintre istorii are desigur unicitate, dar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
definește ca purtătoarea de cuvânt a acestei lumi; fiecare dintre istorii are desigur unicitate, dar ea se leagă de celelalte prin aceeași povară a suferinței unor oameni aflați Într-o permanentă așteptare a Întâlnirii cu istoria, prin aceeași hotărâre a armenilor de a căuta un rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
În următoarele cuvinte: ”istoria au făcut-o Învinșii, nu Învingătorii. A Învinge e, până la urmă, un fel de a ieși din istorie”. De aceea, singura formă de a Învinge este de a transmite celor ce vin adevărul. Iar În cazul armenilor evocați În Cartea șoaptelor, adevărul e mărturie și mărturisire asupra unei istorii crunte. Firele șoaptelor se Întretaie și se completează, se resfiră și se regrupează; șoapta nu ajunge niciodată să fie cunoscută de către toți, ea lasă loc de speranță și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
cunoscută de către toți, ea lasă loc de speranță și ascunde totodată adevăruri mult prea cutremurătoare. Refuzul de a numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
sa urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean reîntors la București, În livada de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce sau născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și moartea
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor chipuri, precum cel al lui Harutiun Khântirian deschizând birourile consulatului și neîncetând să pună ștampile care să ateste naționalitatea de armean și să șteargă umilința pașaportului de Nansenian sau cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]