101 matches
-
Țăranu Elenă, 4 apartamente, București, str. Prof. Dr. Sion 3. 3409. Hagiescu Aurelia și Dumitrescu Elisabeta, Alex. Emanoil, 18 apartamente, București, c-lea Moșilor 147, str. Col. Poenaru Bordea 4, str. Șepcari 16. 3410. Hagienal Nicolae, 11 apartamente, București, str. Armindeni 12, str. sf. Ionică 7. 3411. Handria Tudor, 9 apartamente, București, sos. Crângași 19, 21, 23. 3412. Hangan Mihail, 6 apartamente, București, str. Gen. Stalin 56, str. Logofăt Nistor 4. 3413. Hariton Nicolae, 9 apartamente, București, str. Occident 55, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
10, sectorul 1 - B-dul Primăverii nr. 14 și garaj, sectorul 1 - Str. Herăstrău nr. 23 A, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Pictor Ion Negulici nr. 20 și garaj, sectorul 1 - Str. Victor Babeș nr. 3, sectorul 5 - Str. Armindenului nr. 3, corp A și garaj, corp B, sectorul 1 - Str. Clucerului nr. 62-66, parter, ap. 14, sectorul 1 - Str. Radu Boiangiu nr. 15-17, et. 4, ap. 10 și garaj, sectorul 1 - Str. Luterana nr. 5, sc. D, et. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114246_a_115575]
-
Pangrati nr. 25, et. 1, ap. 2, sectorul 1 - Str. Crîngului nr. 14 P, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Emil Pangrati nr. 21 și garaj, sectorul 1 - Str. Pictor Barbu Iscovescu nr. 25 și garaj, sectorul 1 - Str. Armindenului nr. 4 și garaj, împrejmuire 78 mp, sectorul 1 - Str. Arh. Ștefan Burcus nr. 10, et. 1, ap. 1 și garaj, sectorul 1 - Str. Arh. Ștefan Burcus nr. 10, et. 1, ap. 2 și garaj, sectorul 1 - Str. Romă nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114246_a_115575]
-
Str. Aleksandr Sergheevici Pușkin Str. Alexandrina Ale. Alexandru Str. Amiral Constantin Bălescu Str. Amiral Horia Măcelariu (fosta Gura Motrului) Int. Anda Călugăreanu (fosta Antrenorilor) Str. Andrei Mureșanu Str. Anina Str. Ankara Str. Anton Pavlovici Cehov Str. Ardeziei Str. Aripilor Str. Armindenului Str. Aron Cotruș Str. Atena Bl. D. Aviatorilor - nr. 2 - 72; 1 - 71 Bl. D. Aviatorilor - nr. 74 - capăt Int. Aviației Str. Aviației Str. Avionului Str. Balonului Str. Barajul Argeș Str. Barbu Delavrancea Str. Barbu Iscovescu Int. Bardiței*(D) Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar și a copiilor, era dusul oilor și a vitelor. Dacă vitele erau mânate din
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
la fel de mult regina Angliei ca un adevărată". (Soția lui George I, Sophia a fost ținută în închisoare de la divorțul lor în 1694). Ducesa de Kendal a fost o femeie foarte subțire, cunoscută în Germania ca "Sperietoarea" iar în Anglia ca "Arminden". Ea a avut trei copii nelegitimi cu regele:
Melusine von der Schulenburg, Ducesă de Kent () [Corola-website/Science/327323_a_328652]
-
în popor drept "ziua pelinului", sau "ziua bețivului". Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Aceasta data este considerata începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui
Armindeni () [Corola-website/Science/328595_a_329924]
-
Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia). În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu:
Armindeni () [Corola-website/Science/328595_a_329924]
-
doua zi. Însă dimineața era câte o creangă asemănătoare în dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare. Pentru păstrarea acestei amintiri, în fiecare an în ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii își înfig în fața casei cât o ramură verde de copac. Coșbuc a inserat în poezie, chiar dacă la figurat, metafora orbirii evreilor: <poem> „Și Dumnezeu orbit-a firea Ovreilor împinși la rău, Încât să n-aibă nicăirea Vrun chip
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
din generație în generație artă țesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor cojoace și șube răspândite în toată valea Crișului Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei oamenilor față de rodul pământului. Deși economia comunei este una predominant agrara, cu un sector zootehnic axat pe creșterea ovinelor, o însemnată pondere în economie o deține mică industrie, comuna fiind cunoscută
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
împodobit se numește Pomul vieții, care se regăsește drept motiv natural în arta populară. Odată cu evoluția etnografică a poporului român, bradul a căpătat din ce în ce mai multe înțelesuri, precum cel de "arbore de judecată", "arbore de pomană", "arbore fertilizator" sau "stâlp de arminden". În zilele noastre, împodobirea pomului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban cât și în mediul rural, odată cu așteptarea, în seara de Ajun, a unui personaj mitologic, Moș Crăciun. Conform legendei, Moș Crăciun
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
avântă pe trepte, Îmbrâncindu-l cât colo pe străjerul năucit. Ajunse la poarta Îngustă și joasă a temniței de la Stinche, aflată undeva În zidul orb de lângă San Simone. Sus, dinspre ferestuicile din turn, atârnau, ca niște podoabe de la Întrecerea de Armindeni, sforile de care deținuții sperau că vreun suflet milostiv va agăța o bucată de pâine. În acel moment, câțiva prizonieri se aflau În curte, spălând niște piei proaspăt jupuite, la un canal de irigare natural a cărui apă rău-mirositoare se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se putea plânge de acest Paris sprințar și chipeș când el se învârtea asemeni unui carusel - căluții aurii de pe pod, eroii grecești și frumusețile sculptate în piatră din Tuileries, încărcata Opéra, vitrinele amețitoare și culorile cu dichis, obeliscul ca un arminden, înghețata de toate culorile, pachetul cel mai țipător al întregii lumi. Nu cred că Frazer a vrut să mă supere în vreun fel; era doar surprins că mă vede acolo. Locuiesc aici de la sfârșitul războiului, i-am spus. A, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a ridicat o biserică, pe care lumea o denumea "Biserica Moara de Vânt", după numele străzii pe care se află amplasată. Biserica aceasta a avut de la început două hramuri: Sfinții Apostoli Petru și Pavel (29 iunie) și Proorocul Ieremia (de Armindeni, adică în ziua de 1 mai). Biserica îi numără printre ctitori pe: Mihail Sturza și familiile Cantacuzino-Pașcanu, Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi și Mitropolitul Veniamin Costachi. Scopul înălțării acestei biserici a fost de a servi de paraclis pentru prohodirea celor care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
apusă ("Plăceri/ De-o zi de sărbătoare,/ Voioase vechi moravuri.../ Spre câmp se duce/ Și dumbrave/ E noua lume muncitoare.// Și după altă zi,/ Post festum -/ Îndemnări de cruci/ Pe străzi/ Și în tramvaie,/ Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă.", Arminden). Constrângerile exercitate asupra mediului literar, reflectate în tăcerea multora dintre poeți, sunt remarcate, încă din 1943 și de Ion Caraion 50, care constată ironic că se multiplică în schimb îndrumătorii. Războiul în sine este o realitate cu care se confruntă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
150, 151, 154, 157, 158, 163, 168, 177, 184, 185, 190, 195, 196, 200, 202, 204, 209, 213, 215, 224, 229, 242 Axa, 57 Azi, 54, 57, 67 B Bachelard, Gaston, 121 Bacovia, George, 42, 77, 116, 155 Bacovia. George Arminden, 43 De artă, 42 Balaci, Alexandru, 68, 77, 78, 98 Balotă, Anton, 82 Barbely, Ștefan, 30 Barbu, Eugen, 116 Barbu, Ion, 41, 89, 130 Baudelaire, Charles, 20, 38, 80, 81, 84, 85, 109, 116, 134, 195 Bălcescu, Nicolae, 76 Bălu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cicoare, Cichorium intybus; scumpă, căci cere multă muncă doar pentru un deliciu În plus - acea amăreală suavă. Deh! Vechiul și universalul „dulce-amar“. À propos: amarul - e drept datorat altei substanțe - altei compozee, pelinul, din bitter ori mai bine vinul de armindeni, preparat Încă de strămoșii traci și după care se dădeau În vânt chiar grecii posesori de vinuri bune... Se vede treaba că vechii traci erau deja niște cunoscători. Și dacă la autohtonul pelin al trecerii primei treimi a anului adăugăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adresa Primăriei Municipiului București nr. 118468/20.1.1993, a primit apart. nr.69 din Calea Victoriei nr. 155, bloc D 1, cs.2, pe care l-a schimbat la 18.11.1993 cu apart. 1, parter / 3 camere din str. Armindenului nr. 7, contract de închiriere nr. 60026/18.111.1993. Cu nr. 129816/28 XII. 1990, Primăria Municipiului București repartizează spațiul solicitat în str. Bitolia nr. 45, repartitiie nefolosita conform anexei nr.2 la nr. 99/30.V. 1994, retrasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Dimineața Însă, era câte o creangă asemănătoare În dreptul fiecărei case și, din această cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare pe Isus. „Pentru păstrarea acestei amintiri”, În fiecare an, În ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii Își Înfig În fața casei câte o ramură verde de copac <endnote id="(113, II, p. 315)"/>. Tot la sfârșitul secolului al XIX-lea, poetul George Coșbuc a versificat această legendă, compunând poezia Armingenii, În care a inserat metafora
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
îngreunată să nu mănînce aripi de paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va da din mîni și din picioare, parcă ar vrea să zboare. Armată Ca să scapi de armată, leacul este să mănînci puiul scăpat de la cioroi. Armindeni în ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aripi de paseri, căci copi lul care se va naște necontenit va da din mîni și din picioare, parcă ar vrea să zboare. Armată Ca să scapi de armată, leacul este să mănînci puiul scăpat de la cioroi. Armindeni în ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
leacul este să mănînci puiul scăpat de la cioroi. Armindeni în ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu duminica Paștilor Paștele Blajinilor - a doua zi după Duminica Tomei (prima duminică după Paști) Paștele Vitelor / Sf. Gheorghe - 23 aprilie Armindeni / Sf. Irimia - 1 mai Răpotinul Țestelor / Ropotin - a treia marți după Paști (sărbătoare populară) Stratul Rusaliilor - 24 de zile înainte de Rusalii înălțarea Domnului / Ispas - 40 de zile după Paști Joimoși - joia dinaintea Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pădure. Acesta ar fi ascuns în spatele unor porți ferecate, comoara din galbeni de aur tăinuită de vechii călugări. Porțile ferecate nu pot fi deschise cu forța de nimeni, ele deschizându-se singure la miezul nopții de Sf. Paști, sau la Armindeni (1 mai). Atunci,aici s-ar aprinde o lumină care ține atât timp cât preotul rostește în biserică: "Veniți de luați lumină!" Un bărbat din Tansa ar fi intrat în beciul respectiv timp de o oră, dar în realitate a trecut un
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mirosul florilor viței de vie, combinat cu acel al crinilor și al Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe care natura ni le dăruiește. Când eram în clasele primare la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]