100 matches
-
să spele zarea toată.De-aceea-i trist pământul și haina lui e neagră,Fiindcă amărăciunea e greu să i se șteargă.Atunci iar mă întorc la întrebarea veche:De ce pământul, zarea formează o pereche? Și își împart frățește întreaga mea ... XIV. ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE), de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Armindeni, (ziua reînvierii noastre) Prieteni de pretutindeni Vă dau astăzi o-nștiințare, Fiindcă-n ziua de armindeni Va fi mare sărbătoare. Pân-atunci m-am
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
să i se șteargă.Atunci iar mă întorc la întrebarea veche:De ce pământul, zarea formează o pereche? Și își împart frățește întreaga mea ... XIV. ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE), de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Armindeni, (ziua reînvierii noastre) Prieteni de pretutindeni Vă dau astăzi o-nștiințare, Fiindcă-n ziua de armindeni Va fi mare sărbătoare. Pân-atunci m-am gândit bine Pentru sufletele voastre Îngropați orice suspine În pământul pus în glastre, Și udați-le
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
pereche? Și își împart frățește întreaga mea ... XIV. ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE), de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Armindeni, (ziua reînvierii noastre) Prieteni de pretutindeni Vă dau astăzi o-nștiințare, Fiindcă-n ziua de armindeni Va fi mare sărbătoare. Pân-atunci m-am gândit bine Pentru sufletele voastre Îngropați orice suspine În pământul pus în glastre, Și udați-le cu gânduri De iubire și de pace, Din ele ieși-vor muguri, Ura în pâmânt va
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
Ura în pâmânt va zace. Din belșug de-i inundată Putrezi-va pe vecie Să nu poată niciodată Din moarte să reînvie. Numai dragostea renască Din pământul unde morții Pot să mai călătorească Doar prin tenebrele sorții. Citește mai mult Armindeni, (ziua reînvierii noastre)Prieteni de pretutindeniVă dau astăzi o-nștiințare,Fiindcă-n ziua de armindeniVa fi mare sărbătoare.Pân-atunci m-am gândit binePentru sufletele voastreîngropați orice suspineîn pământul pus în glastre,Și udați-le cu gânduriDe iubire și de
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
la 24 aprilie, era avansat din înaltă poruncă la gradul de locotenent. Peste numai patru zile, frumoasa care i-a adus ofisul de înaintare la gradul următor, îi pusese cu mâinile ei suave tresele de căpitan. A trei zi de Armindeni, aceeași frumoasă doamnă îi schimba epoleții. Alexandru intra în corpul ofițerilor superiori. rămâne un mister ce s-a întâmplat la Ministerul de Rezbel, însă la 20 august ale aceluiași an fu înălțat la gradul de colonel de lăncieri. Astfel, în
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
pomilor sau cerealelor. La un litru și jumătate de apă se amestecau cinci sute de mililitri de soluție, agitându-se puternic. Această soluție se punea de jur împrejurul plantei din grădină sau a pomului, nu direct pe plantă sau pom. Pomii, la Armindeni, se văruiau pe tulpină, la un metru și ceva de la rădăcina acestora, tot pentru apărarea de dăunători. La o jumătate de oră după turnarea acestei soluții se stropea, pentru a da posibilitatea acesteia să pătrundă în straturile pământului, distrugând dăunătorii
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
și prepelițe sure, Iar sus pe plaiuri balonate, unde, doinele se torc de secole din fluier, Viața și moartea,la stâna din paiante, e una și aceeași pentru orice oier. De la bătrâni până la pruncul din fașă se bucură românul în armindeni, Simțind în fiece celulă cum viața primăvara palpită pretutindeni. E bucuria tuturor de cald, de cântec și de-un ocean de verde ... cred; Unde tristețea, durerea și urâtul pe drumul nostru continuu se pierd. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Primăvara
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
miazănoapte nori albi, Care, purtați pe aripi de vânt, Se descarcă de grindină peste tot satul. Asfaltul negru a albit, Pomii se-apleacă supuși ca niște sclavi, Dezbrăcându-se de frunze Ca soldații prizonieri de armură. Grădinile - mirese gătite în armindeni, Sunt deflorate în mod bestial De alte flori - muniție de gheață - Proiectile din depozitul - nori. Iarba și frunzele s-au predat Culcându-se sub mantia albă de gheață Ca într-un început rebel de iarnă. Oamenii sunt cupriși de durere
FLORI DE GHEAŢĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347431_a_348760]
-
aprindere), iar alunecarea spre ființa dragă se face,``cu aripi suave`` discret :``O, ...ce dor mi s-a facut de tine!`` (Pământul s-a trezit desculț). Exprimată original, iubirea domină memoria afectivă. O apoteoză a erosului într-o zi de Armindeni în care ``inimile noastre ardeau (...) /amândoi ne-nălțam în poeme`` / impresionează plăcut (A cântec timpul murmură). Dragostea se înalță mai presus de orice. Tonul ferm, indiferent de timp sau de meridian, străbate vibrant :``Putea să ne ardă și miezul crud
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
trezit la viață într-o lume mai puțin haină și dacă arderile i-ar fi fost mai lente în proiecțiile și acțiunile mult prea generos și altruist asumate, omul Leonid Boicu ar fi împlinit, în această primăvară, la zi de Arminden, obișnuita (pentru mulți) vârstă de 80 de ani. Dar soarta a voit a fi altfel; la numai o zi după cea de a 66-a aniversare și tot la vremea florilor de liliac, măcinat de o nemiloasă, îndelungată și incurabilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
umane”. Mărturisirile profesorului Platon ar putea fi completate și ilustrate, prin nume îndeobște binecunoscute încă celor mai apropiați (cel puțin ca vârstă) dintre colegi sau prin momentele memorabile, de tipul celor aniversare, consumate acasă la sărbătorit, în frumoasa zi de Arminden. Sentimente speciale și vădite manifesta Leonid Boicu față de toți moldovenii de peste Prut, de care s-a simțit mereu legat prin mii de fire nevăzute. Dacă pe cei cu ascendență basarabeană, indiferent de profesie, stabiliți în Iași, îi cunoștea, îi prețuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el pune figuri omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau figuri eterogene În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
orientale) și a retipărit Ursita. Dintre scriitorii epocii figurează cu versuri G. Crețeanu, N.V. Scurtescu, I.Al. Lapedatu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N.I. Pruncu, Ronetti-Roman, Al. Lara, D. Petrino, Gr. Gellianu, G.G. Meitani, P.V. Grigoriu, Matilda Cugler-Poni și N. Beldiceanu (Armindenul). N. Țincu tălmăcește poezia Ninonei, după Musset, dar, în general, revista nu găzduiește traduceri de literatură, excepție făcând tragedia Egmont de Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al.
REVISTA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
Țăranu Elenă, 4 apartamente, București, str. Prof. Dr. Sion 3. 3409. Hagiescu Aurelia și Dumitrescu Elisabeta, Alex. Emanoil, 18 apartamente, București, c-lea Moșilor 147, str. Col. Poenaru Bordea 4, str. Șepcari 16. 3410. Hagienal Nicolae, 11 apartamente, București, str. Armindeni 12, str. sf. Ionică 7. 3411. Handria Tudor, 9 apartamente, București, sos. Crângași 19, 21, 23. 3412. Hangan Mihail, 6 apartamente, București, str. Gen. Stalin 56, str. Logofăt Nistor 4. 3413. Hariton Nicolae, 9 apartamente, București, str. Occident 55, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
anticelor triștii? (Ă) Nu răsună În veacuri Herodoții?/ Câte graiuri foamea nu-și uscară, de prin funduri palide de Sciții/până-n fruntea lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora-n care cad canoane. Ca-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile se-ndoaie peste roade/de calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Unu Mai. De Unu Mai Din inimă să-ți fie glasul! Poezia aceasta se caracterizează în general prin versuri care, dacă nu clocotesc de patos, nu sunt în orice caz lipsite de el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din unghiul lui pedestru și jurnalier. Prin urmare M. Beniuc învață atent ritmurile spre a deveni «toboșarul timpurilor noi». Obișnuit cu chiotul răzvrătitului și cu «mânia străbună» aruncă acum chemarea impetuoasă: Ei! Muncitorilor! A voastră e ziua măreață. Din străbunul Armindeni Răsare azi pretutindeni O nouă viață! Într-adevăr construcția socialistă solicită tinerețea perpetuă a sufletului, pe care poetul e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atmosfera intimă. Exista Ziua Inelelor, În care Surorile Mari le inițiau pe Surorile Mici În lumea maturității, dându-le flori și brățări aurii. Mai era și Dansul Caierelor, ținut În primăvară, când se roteau - numai fetele - În jurul unui stâlp de Armindeni. Mai erau și Întâlnirile confesive bilunare „Inimă-pentru-Inimi“ organizate de capelanul școlii, care se terminau invariabil cu Îmbrățișări paroxistice și Înlăcrimate. Cu toate acestea, etosul școlii rămânea militant heterosexual. E drept, colegele mele de clasă se mai pisiceau În timpul zilei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Selina, erecțiile, Fiasco-ul. Eu încerc, dar și încercarea artei e prea grea. Grea, grea de tot. Eu și cu Martina am fost la tot felul de expoziții. Am fost la o expoziție constructivistă undeva în East. Prăjini tremurătoare de Armindeni, și corturi indiene de bârne, îndoituri spastice de beton și oțel, pisoaruri ciobite. Am fost la o expoziție modernistă nu departe de Park. Cărți de joc sfâșiate, piese de șah, table de la jocul de table, și cioburi de zaruri, rebuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ispite. Un vin, oricât de-alinător, Excludă-acest fatal : Contract Cu răul Negustor. * IDEI III Când ore libere Sună Din vechi acordeon, De-a zilelor bravade... Relativ, Pardon. Când ore libere Sună Uitări și abandon, De-a lumii baricade... Relativ, Pardon. * ARMINDENI Profil de burg gigant Și atmosferă, rară, Amar parfum de liliac Și bonduri de ghitară. Plăceri De-o zi de sărbătoare, Voioase, vechi moravuri... Spre câmp se duce Și dumbrave Eroua lume muncitoare. Și după altă zi, Post festum - Îndemânări
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
bărbatului. El, cu reflexele de la stat încă nevindecate, are parapon pe patronul care-i cheamă la muncă în ziua de sărbătoare, dar răbufnește numai după ce-a înjumătățit conținutul păhărelului. Păi înainte, domnu’ (începe iar Viner), de-ntâi mai, de armindeni ieșeam la iarbă verde cu familia, cu copiii... La Brăila era și mai frumos, că aveam Dunărea acolo, aici trebuie să mergi cu mașina zece-doișpe kilometri, să ieși din București într-o pădure... Vorbind, Viner și-a întins laba cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
tună. Și pân’ la urmă trece frontiera în lumea ei străină de căpestre, delirul este singura ei zestre și forma geometrică e sferă. Rotundul ce domnește pretutindeni perfecțiunea, chipul armoniei, muzica ritmului din trupul poeziei, taina iubirii-n ziua de Armindeni Atunci când și avera și puterea nu au nici piață și nici preț, iubirea e pe-un bividiu isteț ce controlează toată atmosfera. În cerul ei dacă mă sui, oricât de repede sau lent, trăiesc cel mai familial prezent și nu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
lăcrămioare necules, am invitat un grup de copii care au cules câte 51 de fire spre a le oferi cu drag colegelor învățătoare, așa cum făceam eu pe când eram copil - oferind învățătoarei mele lăcrămioare din pădurea de la Ghidigeni - unde mergeam de Armindeni cu școala. Pentru grupul de colege al fiicei mele am făcut o altă invitație la cules majestuoșii Crini Imperiali - cărora le va veni rândul peste 3 săptămâni - și aceștia rodind și înflorind dublu față de anul trecut. În felul acesta îmi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447 Tot pentru norocul casei, în unele părți din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează așa-numitul "pom de mai". "Pomul de mai " sau "Armindenul" se lasă în fața casei până cade de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din Banat și Transilvania mai puțin în Bucovina se pune, în fața casei, la poartă, de Armindeni (1 mai ), o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie sau se plantează așa-numitul "pom de mai". "Pomul de mai " sau "Armindenul" se lasă în fața casei până cade de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci se taie și se face focul la care se coace prima pâine din acel an, aducătoare de noroc.448 La englezi, dansul circular, în jurul "pomului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]